1,976 matches
-
și perfecționat de un maestru ambiguu: olandezul Gerardus van der Leeuw, profesor de teologie la Universitatea din Gröningen. Din nefericire, fenomenologia Împarte cu morfologia lui Goethe neputința de a explica transformările istorice. Destul de asemănător cu versiunea pe care o dă psihanalizei Carl Gustav Jung, ea operează cu presupunerea existenței unui număr de „arhetipuri” inexplicabile (sau care nu pot fi explicate deocamdată), stocate În „psihicul” omenesc, ca un misterios cod genetic. Chiar dacă admitem posibilitatea unor asemenea sedimente filogenetice În psihicul individual, tot
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a comunicării interculturale în cadrul unor cursuri de pregătire a diplomaților americani la Foreign Service Institute din Washington, unde cei doi au colaborat în perioada 1951-1959. Noul domeniu a pornit de la teoria relativismului lingvistic (teoria Whorf-Sapir) și de la teoria freudiană a psihanalizei. Născut mai mult sau mai puțin accidental, ca formă de instruire practică, domeniul a devenit obiect de studiu în universitățile americane și apoi în cele japoneze, constituindu-se în timp ca domeniu de cercetare autonom. Schwartz (1994) și Triandis (1995
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
este simbolizată sub diverse forme. Cea mai cunoscută rămâne, fără îndoială, focul sacru ce arde în interiorul fiecărui individ și a cărui flacără oferă informații cu privire la vitalitatea sa, atât fizică, cât și spirituală. Electricitatea și gazul constituie formele moderne de energie. Psihanaliza împrumută termenul energie psihică sau pulsiune pentru a exprima activitatea mentală. Energia este considerată liberă atunci când pulsiunea caută să-și atingă scopul într-un mod primar și haotic. Eliberarea energiei induce primatul principiului plăcerii. Se consideră că energia este ținută
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
A visa propriii copii e ceva foarte frecvent și indică, în general, dorințele sau temerile pe care subiectul le nutrește la adresa lor (vezi Familie). Dar copilul, ca orice alt element oniric, poate fi interpretat și din punct de vedere simbolic. Psihanaliza acordă un loc preponderent copilului, postulând că experiențele din copilărie formează adultul. Copilul (și cu atât mai mult bebelușul) reprezintă inocența și bunătatea. Sufletul și inima lui sunt încă pure. Astfel, copilul personifică starea virgină, starea tuturor posibilităților. Exprimă germenele
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
cât și distanța estetică, atât rescrierea istoriei artei cât și introducerea elementelor de șoc și bulversarea obișnuinței spectatorului. Deviere corporală de la norme și legi, acest tip de artă este totodată un proiect social, al rezistenței și al opoziției. Lecturile din psihanaliză, literatură, religie sau teorie culturală acompaniază intervențiile chirugicale, creând impresia de corp autopsiat care vorbește, intrând în spațiul public al comunicării sau în spațiul deschis al livrescului și al intertextualului. Prin urmare, pentru Orlan, corpul este deopotrivă unul estetic, social
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fluxul lumii, pentru Merleau-Ponty înseamnă conștiință integră a subiectului în lume. În fine, dacă teoria fenomenologică poate fi interpretată ca exemplu al umanismului antropologic și psihanalitic, teoria psihologiei mașinice poate fi considerată fondatoare a postumanismului care traversează și întrerupe tradiția psihanalizei (umanist-freudieneă. Evidențierea punctelor divergente poate continua, însă ne oprim aici cu acest melanj teoretic. În continuare, formulăm din nou o analiză aplicată pentru a arăta modul în care perspectiva fenomenologică poate funcționa în spațiul corporal al virtualității. 3.5. Char
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
subminează mișcarea însăși și care dinamizează tiparele ajunse dominante ele însele în cadrul cyberfeminismului. Spre deosebire de feminismul digital hard, cyborgic și politic al Donnei Haraway, Sadie Plant (1996, 1997Ă adoptă un cyberfeminism soft, apolitic, preferând să rediscute principiile feministei Irigaray și ale psihanalizei în contextele culturale dominate de codul binar al tehnologiilor cibernetice. Dacă cea dintâi uzează de o ideologie cu rol eliberator prin chestionarea epistemologiei iluministe a dualismelor de gândire, cea de-a doua se limitează la denunțarea cunoașterii unitare a marxismului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Claudiei Springer sau al Sadiei Plant, apoliticism care, păstrând opozițiile binare tradiționale în cadrul analizei modelului de „cyberconștiință”, nu poate produce o ideologie practică a eliberării. Chiar dacă analogia minții umane cu patternul computațional funcționează ca o critică a conștiinței etajate a psihanalizei sau ca o critică a cartezianismului separării trup-minte, femeile puternice, conectate la tehnologia hard și masculinizate ale Claudiei Springer, nu pot schimba contextul actual al controlului și al violenței cyberculturale. Astfel, o direcție a feminismului digital critică „visul masculin” al
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care se acordă prioritate fluxului dorinței productive: dorința care întrerupte permanent ansamblul lumii și al subiectivității, conectând mereu o mașină dezirantă la o altă mașină dezirantă într-un sistem mașinic multiplu. 7. Deleuze și Guattari (1972Ă fac o critică a psihanalizei de gen freudian sau lacanian care caracterizează dorința prin apelul la modele transcendente și care atribuie dorinței valoare negativă. Spre deosebire de Freud și Lacan, Deleuze și Guattari sunt de părere că inconștientul aparține mașinilor dezirante ca producție, prin urmare inconștientul este
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
conținuturile subiectivității depind de logica structurală (oedipiană, fixă, deterministăă a inconștientului. În termeni schizo-analitici, dorința nu mai apare drept o activitate asociativă ca la Freud, ci drept una conectivă, garantând caracterul productiv al libidoului. Prin urmare, Deleuze și Guattari critică psihanaliza care a redus subiectivitatea omului la „complexul lui Oedip”, nerecunoscând multiplicitatea identității și transformând întreg limbajul subiectiv în discursul refulării și al incriminării dorinței (dorința oedipiană este un simplu cod universal: spre exemplu, fiecare copil își iubește un părinte și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
un principiu al dorinței, ci o idee propagandistică în serviciul reprimării vieții interioare în cadrul mitului familiei. În loc să privească inconștientul ca pe un teatru (hamletian sau oedipiană, cei doi teoreticieni consideră inconștientul o industrie care produce și, în loc de a înțelege prin psihanaliză primatul unui factor (tatăl, mama, falusulă, acordă prioritate multiplicității dorinței. 8. Studierea Internetului din perspectivă psihologică îi aparține, spre exemplu, teoreticienei Patricia Walace (1999Ă. Aceasta urmărește impactul psihologic al activității online asupra comportamentului uman: comunicare socioemoțională prin indicii verbale și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dă un exemplu care v-ar putea ajuta atunci când dați răspunsul: Piaget a contribuit cu o descoperire majoră la modul în care înțelegem gândirea copiilor, observându-i îndelungat și detaliat pe cei doi copii ai săi. Freud a instituit domeniul psihanalizei pe baza a mai puțin de zece cazuri. Bandler și Grinder au fondat programarea neurolingvistică studiind lucrările a trei terapeuți renumiți și foarte eficace... Peters și Waterman au formulat cele opt principii pentru excelența în organizații - care sunt atât de
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Editura Univers, București, 1997. BACHELARD, Gaston, Apa și visele, Eseu despre imaginația materiei, traducere de Irina Mavrodin, Editura Univers, București, 1995. BACHELARD, Gaston, Poetica spațiului, traducere de Irina Bădescu, Prefață de Mircea Martin, Editura Paralela 45, București, 2003. BACHELARD, Gaston, Psihanaliza focului, traducere de Lucia Ruxandra Munteanu, prefață de Romul Munteanu, Editura Univers, București, 1997. BAHTIN, M., Probleme de literatură și estetică, Editura Univers, București, 1982. BEINIS, Jeanne, L`imagination, huitème édition (Collection Que sais-je?), Édition PUF (Presse Universitaire de France
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
traducere de Irina Mavrodin, În loc de prefață: Dubla legitimitate de Jean Starobinski, traducere de Angela Martin, Editura Univers, București, 1997, p. 11. 179 Ibidem, p. 15. 180 Ibidem p. 105. 181 Ibidem, p. 169. 182 Ibidem p. 218 183 Gaston Bachelard, Psihanaliza focului, traducere de Lucia Ruxandra Munteanu, prefață de Romul Munteanu, Editura Univers, București, 1997. 184 Gaston Bachelard, Apa și visele, Eseu despre imaginația materiei, Editura Univers, București, 1995, p. 39. 185 Ibidem, p. 73. 186 Ibidem, p. 19. 187 Adrian
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
expresii emoționale constituie un veritabil „cod erotic” de atragere și comunicare reciprocă între doi parteneri, în care „limbajul trupului” este esențial ca formă de manifestare emoțională. Acest „limbaj emoțional erotic” are un caracter simbolic, iar din punctul de vedere al psihanalizei, el realizează o „comunicare pulsională” între două inconștiente, mobilizând în felul acesta pulsiunile libidinale ale celor doi parteneri. Rolul emoțiilor este de pregătire a unei relații erotico-sexuale. Ele orientează atenția reciprocă a partenerilor în aceeași direcție, favorizează atracția reciprocă și
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
emanații, ci ca pe niște excrescențe"; or, cînd ne scapă, ele au tendința de a se integra în "instituții sociale neadaptate". Lu-crurile stau astfel nu doar în domeniul educației, ci și în cel al muncii. B.C. Ce rol a jucat psihanaliza în Grupul celor Zece? J.R. Îi recunoșteam cu toții importanța. L-am invitat, la cererea lui Jack Baillet, pe Held, un psihanalist care ne-a vorbit într-o manieră uluitoare despre rolul banilor în viața indivizilor și în societate în general
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
severe ca reacție la aspectele mecaniciste prezentate de unii ciberneticieni și, la simpozionul Alpach, organizat de Arthur Koestler pe tema Dincolo de reducționism, numeroase obiecții au denunțat știința mecanicistă și reducționistă, concepția despre creierul văzut ca un computer, biologia moleculară, behaviourism-ul, psihanaliza. Acest simpozion a pus în valoare știința generală a sistemelor; gîndirea sistemică era reprezentată aici, printre alții, de Ludwig von Bertalanffy, iar tema auto-organizării era dezvoltată și folosită pentru a critica "cibernetica de gradul întîi". Cincisprezece ani mai tîrziu, Institutul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
minte: teoriile informației, autoorganizarea, ordinea prin zgomot. Aveam un model comun. B.C. A existat vreo personalitate în grup care să vă fi marcat mai mult? J.A. Toți erau foarte diferiți. Exista un medic ce cunoștea foarte bine fiziologia și psihanaliza, de care n-am mai auzit vorbindu-se în altă parte decît în acest grup, Jack Baillet, un pesimist formidabil. L-am prețuit mult și pe Leroi-Gourhan. I-am descoperit pe Edgar Morin și Jean-François Boissel. B.C. Ați devenit prietenul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
modificîndu-și demersul dacă e cazul. De aceea proiectul "manifestului" e abandonat în fa-voarea întîlnirilor-dezbateri pe teme precise: proprietatea și sentimentul aproprierii, violența și comportamentele agresive, comportamentele ma-gice în politică, limitele cunoașterii biologice în ceea ce privește nașterea viului și funcționarea sistemului nervos central, psihanaliza confruntată cu evoluția științelor etc." Jack Baillet afirma, totuși, chiar în acest text, rolul primordial al științei: "A spune că știința tinde să ocupe un loc preponderent în lumea noastră dezvoltată, că descoperirile sale se precipită și bulversează un număr
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de lectură era compus din Claire Ambroselli, Annie Batlle, Guy Béney, Michel Gault, René Passet, Odile Robert, Jacques Robin și Joël de Rosnay. 110 La sfîrșitul anului '84, Guy Béney, profesor universitar cu formație în biologie, marcat de ecologie și psihanaliză, trimise o scrisoare circulară pentru a propune diferitelor personalități să fondeze un buletin care să prezinte date provenind din discipline variate și care să analizeze articole din jurnalele științifice internaționale. Doar Jacques Robin și Edgar Morin i-au răspuns. Jacques
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Spiritul afacerist al capitalistului de ieri și de azi tinde să modifice într-un mod radical ideea de cultură scrisă, funcțiile sale față de societate și oameni... Un autor este cel care inventează ceva, un creator original, precum Freud (1856-1939) și psihanaliza, care ulterior a devenit o putere-cunoaștere, dezvoltată în instituții și pentru controlul sufletelor cu probleme. Pentru Foucault, a fi autor este echivalent cu a fi un creator total, și nu istoric sau social scientist. Generic, toți care spun/fac ceva
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de dificilă precum pare la o primă vedere. Istoricul nostru își prezintă "structural", schematic, destul de coerent argumentele, în ciuda tablourilor sale clar- obscure. Prezentarea problemelor care i-au reținut atenția este învăluită de un discurs original în care regăsim elemente de psihanaliză și de structuralism straussian sau poate "escatologic"19, cum l-a caracterizat rafinatul critic cultural și istoric american Hayden White, elemente de deconstrucționism dumézilian, date și constatări istorice, probleme și problematizări filosofico-morale, referințe la alte teme și subiecte puse pe
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de critici ("ai sistemului") sau cu o serie de criticisme de tip jurnalistic au reacționat prin negativizarea celorlalți pe ideea: "ceva este în neregulă cu aceștia". Această preconcepție ("în neregulă") caracterizează structura epistemologică și de social praxis a psihiatriei și psihanalizei moderne. Evident că "ceva era în neregulă cu Foucault" din moment ce și-a permis să critice psihiatria și instituirea unor norme arbitrare pe baza unei instrumentalizări acelui "radical psiho", pe care profesorul francez l-a descris în cursul Puterea psihiatrică. Psihiatria
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sistem pentru separarea normalului de anormal"24. Arheologia științelor umane ar avea de stabilit studiul "mecanismelor puterii" care au în ele politici ale trupului, conțin acte și forme de comportament 25. Constituirea științelor sociale este legată de disciplină și normalizare. Psihanaliza apare ca o formă de control light, precum țigările light, pentru sufletele cu probleme de comportament. Ea este "în opoziție cu un anume tip de psihiatrie, psihiatria degenerării ereditare, cu eugenia"26. Normalizarea, produsă de psihanaliză, a fost o formă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de disciplină și normalizare. Psihanaliza apare ca o formă de control light, precum țigările light, pentru sufletele cu probleme de comportament. Ea este "în opoziție cu un anume tip de psihiatrie, psihiatria degenerării ereditare, cu eugenia"26. Normalizarea, produsă de psihanaliză, a fost o formă de a dezautoriza tabuurile psihiatriei, ideea preconcepută a eredității. Astfel, disciplina lui Freud mută atenția pe terenul inconștientului, al dorințelor refulate și al sexualității (infantile). În viziunea sănătoasă a lui Foucault, natura umană și ale sale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]