1,093 matches
-
un comportament stereotip, în acord cu propriile teorii despre "personalitate" și "specificul național". În altă ordine de idei, propensiunea spre idealizare a amorului de tip romantic-trubaduresc pare a "masca" o serie de "înclinații" nesănătoase, diagnosticate drept "perversiuni" în studiile de psihopatologie erotică. Mai importante mi s-au părut, în cazul de față: masochismul, fetișismul și voyeurismul 128. Ei bine, tot ca pe un fenomen excentric în raport cu așa-zisa "normalitate" au perceput erotismul eminescian și detractorii poetului (Aron Densusianu, Al. Grama etc.
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
apreciată drept "un fenomen sincronic cu romantismul, și nu o etapă finală, agonizantă, a acestuia"183). Ar exista, de fapt afirmă Praz, citându-l pe Sainte-Beuve doi mari precursori ai modernității, Byron și Sade, dintre care ultimul sistematizează toate intuițiile psihopatologiei de până la el. Astfel, dacă eroul byronian a făcut populară, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, figura bărbatului fatal ("Fatal Man"), ulterior vor deveni mult mai pregnante în imaginarul colectiv imaginea femeii fatale și a androginului 184 semn
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
C. (coautor), 1997 „Terapia educațională integrată”, Ed. Pro Humanitate; Botezatu,V., Raus,G., 2003 „Ghid metodic aspecte privind procesul educațional-terapeutic pentru elevi cu cerințe speciale de învățare (deficiență de intelect) clasele I-IV”, Ed. Pim, Iași; Iolanda Mitrofan (coord.), 2001 „Psihopatologia, psihoterapia și consilierea copilului”, Ed. SPER, Bucureși. 80 Secvențele lecției Conținutul instructiv-educativ Strategia didactica Evaluare I. Moment organizatoric Asigurarea climatului psihopedagogic necesar desfășurării în bune condiții a lecției: pregătirea materialului didactic dispunerea mobilierului ÎI. Captarea atenției elevilor și comunicarea subiectului
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și forța socialismului. Bineînțeles, mai există nebunii, și nebuni sunt peste tot în lume, dar pentru aceștia societatea noastră are la dispoziție toate mijloacele necesare, inclusiv cămașa de forță (Cucu, Cucu, 2005). Așadar orice opoziționism se consideră a ține de psihopatologie. 2. Industrializarea și dezvoltarea economică Hanna Arendt explică apariția totalitarismului ca răspuns existențial față de pericolele sociale și psihologice la care este expus individul în epoca industrialismului modern (Janos, 1991). în România, țară agricolă până în 1945, lucrurile s-au petrecut diferit
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
puteau declanșa răspunsuri de frică, neputință sau chiar oroare. Putem spune că societatea românească în perioada comunismului, în marea ei majoritate, era expusă unor condiții declanșatoare de manifestări de sindrom de stres acut, dar și posttraumatic sau altor forme de psihopatologie de tipul depresiilor, alcoolismului, comportamentelor dependente, tulburări antisociale, de personalitate și tristețe nespecifică (Dohrenwend, 2000). Orice măsură adoptată de conducător (de exemplu, promovarea ateismului, sporirea demografică, sistematizarea țării etc.) se baza pe pedepsirea și înfricoșarea populației, și nu pe încurajare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
-l într-o ecuație cauzală și simplificând lucrurile, credem că nu greșim dacă vom eticheta stresul drept cauză (chiar dacă nu întotdeauna are această funcție), iar trauma un posibil efect. Diagnosticarea corectă a oricărei maladii este un deziderat major și în psihopatologie. Pentru fluidizarea comunicării între adepții unor orientări concurente, a devenit indispensabilă realizarea unui instrument de lucru ateoretic. Așa a apărut în SUA Manualul diagnostic și statistic al tulburărilor mintale (DSM), care doar începând cu a doua ediție a reușit să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
1998), desigur nu este vorba de un ateorism pur, căci irizările comportamentaliste ies în avanscenă, ca și preferința pentru simptomele de suprafață. Dincolo de toate aceste observații critice, DSM-ul, cu fiecare nouă ediție, reflectă progresele repurtate de cercetarea practică din psihopatologie, constituind un reper util, care nu poate fi ignorat. Important de sesizat este că DSM III și DSM-IV subscriu la un diagnostic pluridimensional, care se configurează pe cinci axe: axa I și II pentru tulburările mintale; axa III pentru afecțiunile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
amintește o primă utilizare a conceptului de către filosoful iluminist Francis Bacon, deja în 1626, în una din scrierile sale. în 1668, conceptul apare în scrierile filosofului platonician Henry More, iar în 1857 este folosit într-o accepțiune asemănătoare celei din psihopatologia actuală, de către medicul Tomes, cu referire la capacitatea japonezilor de a face față calamităților naturale provocate de frecventele cutremure. Urmând șirul anilor, Șerban Ionescu (2008) găsește conceptul de reziliență în romanul Lelia sau viața lui George Sand, din anul 1952
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
37): în ciuda unui context cu risc înalt, dezvoltarea persoanei, familiei, comunității este pozitivă; persoana, familia sau comunitatea demonstrează competențe susținute în confruntarea cu stresul acut sau cronic; în urma traumatismului trăit, persoana, familia, comunitatea se vindecă, se recuperează (reabilitează). în lucrarea Psihopatologia adultului, din 2010, Șerban Ionescu evidențiază trei etape în utilizarea științifică, în domeniul științelor socioumane, a conceptului de reziliență. Prima etapă, în care atenția se centrează pe individ, consideră reziliența ca echivalent al bunei capacități de adaptare, manifestată în prezentul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
apropiați și imediați în mediul de viață al persoanei, în interacțiune cu caracteristici permanente și de moment ale persoanei, contribuie la construirea rezilienței ei. Rutter (2007) atrage atenția asupra unei confiscări a termenului reziliență din perspectiva științelor psihologiei și a psihopatologiei. El spune că nu trebuie uitată contribuția potențialului genetic în corelație cu factorii de mediu, adică ceea ce în psihologia dezvoltării umane poartă numele de fenotip. Rutter insistă pe nevoia acordării unei atenții științifice sporite genelor (G), în confruntarea permanentă cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cognitive apărute prin soluționarea psihologică a traumei evoluează în următoarele direcții: asimilarea experienței traumatice și reîntoarcerea la nivelul de funcționare din perioada de pretraumă. Persoana rămâne vulnerabilă față de posibile retraumatizări; experiența este „acomodată”în direcții negative, conducând spre suferință și psihopatologie; experiența este „acomodată”în direcție pozitivă, conducând persoana spre dezvoltarea unei noi viziuni asupra lumii, a unei noi cunoașteri, integrând informațiile rezultate în urma traumei. 3. Modelul evolutiv biopsihosocial al lui Christopher (2004) în cadrul acestui model, dezvoltarea și maturizarea sunt rezultatele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
interne și/sau externe și ale căror manifestări comportamente, idei sau afecte pot fi inconștiente sau conștiente”. Cartea menționată trece în revistă 29 de mecanisme de apărare, arătându-le valențele în dezvoltarea și funcționarea sănătoasă a individului, ca și în psihopatologie. Mecanismele defensive sunt reacții construite la situații provocatoare, de stres, în care sinele nu mai este capabil să facă față frontal și să-și păstreze intenția de cooperare și capacitatea de a se investi. Ele devin strategii curente de răspuns
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unei comunități, la apariția unor comportamente individualiste la nivelul grupurilor mici care vor funcționa în detrimentul binelui comun, al tuturor membrilor comunității. Draguns (1989, apud Ionescu, 2008) a găsit că unul dintre cei mai importanți factori explicativi ai diferențelor interculturale în psihopatologie este individualismul/colectivismul. în culturile în care îndeplinirea obligațiilor față de comunitate este esențială pentru menținerea armoniei individului și a comunității, manifestările psihopatologice sunt mai reduse. în măsura în care reziliența înseamnă depășirea evenimentelor traumatice prin păstrarea sănătății mentale și printr-o nouă dezvoltare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
bolnavului, încă la începutul secolului al douăzecilea. (dr. Furtună). Dar încă din epoca fierului se pot desprinde unele informații directe. La sciți, se știe de la Hipocrat, predomina o patologie endocrină; este posibil să fi existat o corespondență și în domeniul psihopatologiei. Alcoolismul la ei, ca și la geto-daci, era foarte răspândit (se bea vin amestecat cu apă; la romani circula, de aceea, expresia "toarnă ca la Sciți"). Impotența sexuală era răspândită, erau mulți "onarei, termen care ne este transmis de Herodot
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cap: felii de castraveți, chimion, tămâie albă, părți egale și sirop administrate concomitent cu un masaj ușor al pielii capului. Aceste precepte reflectă o manieră cultă. Chiar faptul că beția se tratează medical denotă un alt nivel de înțelegere a psihopatologiei, o interpretare mai aproape de spiritul materialist al medicinii culte. Ca anexă a capitolului reproducem un alt document de arhivă, de utilizare populară, dar de proveniență cultă (vulgarizat), având ca scop, între altele, și menținerea bună a inteligenței. * Mentalitatea magică a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
socială. În evul mediu, în special, dependența bolnavului psihic de societatea sa a fost atât de mare, încât el a fost protejat sau, dimpotrivă, persecutat, în funcție de acest unic factor. Trecerea în revistă a unor obiceiuri, credințe, practici, cu referire la psihopatologie conduce la concluzia că în Moldova (cum s-a petrecut de altfel în întreaga lume ortodoxă) bolnavii mintali nu au suferit persecuții. Dimpotrivă, a fost caracteristică o anumită îngăduință în mare măsură protectoare, aceasta bineînțeles când boala era recunoscută ca
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
numele președintelui colegiului redacțional (C. I. Parhon) și al secretarului de redacție (L. Ballif). Cu toate greutățile materiale, revista și-a menținut tot timpul un echilibru structural, din numărul total de articole, peste 1.000 de lucrări având tematică neuro-pshio-endocrinologia, psihopatologia, elemente de antropologie, fiziologie, chimie biologică etc., toate însă cotangente profilului de bază. Pe lângă colaboratorii permanenți ai Buletinului (C. I. Parhon, L. Ballif, C. H. Ballif, V. Mârza, soții Ornstein, Maria Briese, Zoe Caraman etc.), în paginile revistei au publicat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
permis ca, împreună cu unul dintre colaboratorii și prietenul său de o viață, acad. prof. dr. Gh. Scripcaru, legist de o formație complexă de mare profunzime, să fundamenteze și să dezvolte un domeniu de o deosebita semnificație a psihiatriei, și anume, psihopatologia relațională. În acest domeniu utiliza rezultatele statistice numai ca o bază de discuție, considerând comportamentul uman mult prea complex pentru a putea fi încadrat în chestionare mai largi sau mai restrânse, indiferent de modul de abordare a acestui tip de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
aceea existentă în prezent.. În lumina datelor prezentate, am ajuns la următoarele concluzii, pe care le expunem în ordinea capitolelor: în Moldova, afecțiunile psihice au o vechime care precede diferențierea națională a populației existente; terminologia veche populară demonstrează preocupări privind psihopatologia și o cunoaștere reală a bolilor psihice mai importante, evidente încă din epoca medievală; etnopsihiatria Moldovei prezintă surse cu potențial științific, surse care ar putea constitui premisele unor ulterioare valorificări; cele mai vechi tratamente aplicate bolnavilor psihici au fost de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Societatea europeană de la începutul secolului, caracterizată prin numeroase restricții ale sexualității, oferă teoriei lui Freud un anumit suport empiric. Dacă într-o societate care practică un control sever al sexualității, traumele din această sferă pot explica într-o mare măsură psihopatologiile, în alte societăți, caracterizate prin mult mai puține îngrădiri ale sexualității, această sferă va avea un rol sensibil mai redus în producerea bolilor mentale (Harris, 1968). În 1938, un grup condus de Kurt Lewin (White și Lippitt, 1960) a imaginat
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ritm impresionant. Multe publicații sunt opera clinicienilor entuziaști dar neexperimentați, ale căror texte trădează uneori o lipsă supărătoare de formare în domeniu. Alte scrieri adoptă tonul pasionat al polemicii pentru a desființa, cu argumente stângace uneori, modelul medical introdus în psihopatologie prin intermediul psihanalizei. Pentru a constata noi și veritabile progrese, trebuie să așteptăm momentul în care adepții terapiilor comportamentale dau o mai mare importanță metodologiei decât performanței clinice. Ar fi o dovadă de naivitate din partea noastră să credem că aceste reexaminări
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sunt identificabili. Ea devine atunci o tehnică de preferat în tratamentele fobiilor. Locul anxietății Așa după cum putem constata, modelul wolpian se înscrie direct în continuarea modelului lui Pavlov. Anxietatea, care este pentru Wolpe elementul central al concepției sale teoretice asupra psihopatologiei, este concepută ca un răspuns învățat (după modelul lui Pavlov) în care trăirea emoțională n-ar putea fi disociată de reacția somatică, deoarece gândirea, la fel ca și celelalte comportamente, se supune acelorași legi „mecaniciste”. Deci, anxietatea este definită ca
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
participă ca și cum aceasta s-ar desfășura în realitate. Dacă această tehnică a fost utilizată mai ales de către militari, sportivi, cosmonauți, sau în domeniul publicității... în prezent observăm că ea este aplicată de către echipe specializate în situații care țin de domeniul psihopatologiei. Pentru Cottraux, avantajul acestei metode constă în faptul că ea ar permite, în cazurile mai puțin complexe, să fie aplicată de către terapeuți ușor de format și de supervizat pentru această activitate specifică. Condiționare operantă sau de tip II (Skinner) Poziția
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
tratamentului Descrierea terapiei Concluzii 3. Discuții Bibliografie 1. Contribuții teoretice Definiție Evoluția conceptului Tulburarea denumită anxietate generalizată (TAG) este diagnosticul psihiatric care a evoluat cel mai mult în ultimele două decenii. Acesta a fost multă vreme conceptualizat pentru a denumi psihopatologia persoanelor cu temperament anxios fără a manifesta, în același timp, simptomele unei alte tulburări cum ar fi tulburarea de panică sau tulburarea obsesional-compulsivă. Odată cu apariția celei de a patra ediții a lucrării Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, prezența
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și chiar decenii întregi, ceea ce provoacă consecințe asupra sănătății lor (dependență, agravarea anxietății, deficite cognitive...). Tulburarea de anxietate generalizată are un nivel ridicat de comorbiditate cu alte probleme psihiatrice: mai mult de 66,3% dintre pacienți prezintă cel puțin o psihopatologie concomitentă. Prezența unei depresii majore sau a unei alte tulburări anxioase este observată în aproximativ 60% dintre cazuri. Diagnosticul de tulburare de anxietate generalizată se stabilește rareori ca unică problemă, astfel încât clinicianul trebuie adesea să integreze și alte tulburări în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]