3,405 matches
-
alegerea defectuoasă a metodelor și strategiilor de evaluare în raport cu obiectul evaluării (ceea ce se evaluează) sau cu obiectivele evaluării (ce se dorește să se realizeze); - unele particularități ale relației dintre profesor și elevi, cu componentele ei afectiv-atitudinale; - influențele directe ale mediului psihosocial în care se face evaluarea (statutul familiei elevului, presiunile colectivului didactic, ale conducerii școlii etc.); - influențe datorate contextului pedagogic în care se efectuează evaluarea (nivelul general al clasei, politica școlii în materie de evaluare, protejarea „imaginii” școlii etc.). Soluția ar
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Autorul se referă la acest proces ca „expresie genetică dependentă de experiență sau activitate” și care poate activa genele care codează proteinele responsabile de neurogeneză în modalități care optimizează performanța, sănătatea și starea de bine. De interes central în genomica psihosocială este o clasă specială de gene timpurii imediate (sau „al treilea mesager”Ă care sunt activate în câteva secunde sau într-un minut sau două ca răspuns la semnale importante. Ele au un rol special în medierea excitației psihologice și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
câteva secunde sau într-un minut sau două ca răspuns la semnale importante. Ele au un rol special în medierea excitației psihologice și în performața optimă, ca și în răspunsul la stres (Morimoto, 2001Ă. Unele cercetări au demonstrat cum stresul psihosocial poate afecta funcționarea genomică celulară la nivelul sistemului imunitar (Glaser și colab., 1990, 1993; Malarkey, Glaser, Kiecolt-Glaser și Marucha, 2001Ă. Cercetările care evaluază intervențiile hipnotice pentru îmbunătățirea funcționării genomice celulare sunt încurajatoare, deși nu sunt încă concludente (Castes și colab
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
diferită. În loc de reparațiile rigide cu nituri și șuruburi a folosit bucăți vechi de sârmă. Atunci când motocicleta dădea într-o groapă, părțile înlocuite se flexau fără să se mai rupă! Introducere Multe disfuncții sunt adesea asociate cu sau exacerbate de stresul psihosocial. Există multe situații psihosociale care pot da naștere unei anxietăți acute, așa cum sunt intrevențiile chirugicale și dentare, examinarea ginecologică, situațiile dificile din familie și de la locul de muncă. Există tot mai multe dovezi ale faptului că hipnoza poate fi utilă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
cu nituri și șuruburi a folosit bucăți vechi de sârmă. Atunci când motocicleta dădea într-o groapă, părțile înlocuite se flexau fără să se mai rupă! Introducere Multe disfuncții sunt adesea asociate cu sau exacerbate de stresul psihosocial. Există multe situații psihosociale care pot da naștere unei anxietăți acute, așa cum sunt intrevențiile chirugicale și dentare, examinarea ginecologică, situațiile dificile din familie și de la locul de muncă. Există tot mai multe dovezi ale faptului că hipnoza poate fi utilă în tratamentul unei game
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
sau chirurgicală, deși o serie de studii de caz recente și de rapoarte anecdotice arată că folosirea diferitelor tipuri de hipnoterapie în tratamentul bolii Crohn au dus efectiv la vindecarea bolii (Abela, 1999Ă. Dovezile recente demonstrează că stresul datorat evenimentelor psihosociale și emoțiilor negative este cu siguranță implicat în evoluția bolii și chiar și în debutul său (Greene, Blanchard și Wan, 1994Ă. Studiile au arătat că pacienții cu BC au mai mult sentimentul de a fi sub presiune în comparație cu subiecții din
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
aplicative; R.Z. Crețu, Elaborarea unei strategii destinate organizării motivației în grupurile organizaționale; P. Curșeu, Efectul de încadrare asupra luării deciziei și negocierii în grup; Sofia Chirică, Inteligența organizațiilor; H. Pitariu, Principii metodologice în evaluarea resurselor umane; F. Sîntion, Competența psihosocială a liderului militar: structura factorială; Manuela Ciucurel, Antrenarea competențelor psihologice și sociale ale managerilor; A. Brate, Diagnoza multidimensională a stresului competițional la manageri; Cristina Kulcsar, Daniela Șerban, Stil de conducere, anxietate, loc al controlului și performanța profesională în mediul militar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
set de sintagme; specialiștii de formație socioumană fac referire, independent unii de alții și utilizând definiții echivalente, la sintagme precum „mediu social”, pe de o parte (de exemplu, Moos, 1974 și 1974a, Skinner, 1974, Stern, 1970, Insel, 1980), și „climat psihosocial”, pe de altă parte (de exemplu, Bowers, Franklin și Pecorella, 1973, Zamfir, 1974 și 1980); specialiștii de formație economică, în special reprezentanți ai „economiei neoclasice” sau „economiei ecologice”, au tendința de a pune semn de egalitate între „capitalul cultural”, „capitalul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
această complexă realitate, sondând mai ales ATITUDINILE. Pentru că orice încercare rigidă de clasificare ori de strictă ierarhizare a reactivității umane nu ar fi sortită succesului, am încercat să comparăm rezultatele unor investigații efectuate în 1994-1995 cu cele obținute prin investigare psihosocială în același domeniu, în perioada 2003-2004. Atât în prima cercetare, cât și în cea recentă, am realizat anterior o serie de documentări ample, informări generice tocmai pentru a nu „opera” cu stări emoționale ori cu forțarea cadrelor date de statutul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
generale pentru o bună cooperare. Întrucât investigarea noastră este mai degrabă adecvată unei abordări calitative, menționăm că am reușit să facem totuși ierarhizarea rangurilor și mediilor statistice, dar am încercat să desprindem și tendința centrală a unor fenomene de coloratură psihosocială. Noi am adăugat chestionarului anume imaginat în 1994 un tip de interviu care a reliefat un apetit deosebit pentru calitatea interrelațiilor umane din colectivele specifice muncii diplomatice, mai ales în exteriorul țării. Trebuie să menționăm că acest item care solicita
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Totodată, trebuie să aducem în discuție faptul că „tonul” general al abordărilor în răspunsurile lotului II (2003-3004) este unul mai alert, mai dinamic, mai actual. „Itemii-condens” prezenți în ambele investigații se referă la: setul de calități (în plan fizic și psihosocial) necesare în activitatea diplomatică; „capcanele” în munca diplomatică; nevoia unor inițiative concrete în domeniu; factorii determinanți ai imaginii României în exterior; munca în echipă, dialogul și necesitatea comunicării: în interiorul misiunii (colegi, șefi); cu MAE, Președinția, Guvernul, ONG-urile; cu românii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de tip preventiv). Suprapunerea itemilor-condens rezultați din cele două investigații (1994-1995 și 2003-2004) deschide posibilitatea unor sugestii-propuneri, dintre care unele deja au fost concretizate la nivelul MAE. Notăm că această inventariere este sugestivă în măsura în care ea realizează o deschidere spre fenomenele psihosociale răspunzătoare pentru deciziile, conduitele, emoțiile, interesele persoanelor angrenate în activitatea diplomatică de oriunde. De aceea, apreciem că anii viitori vor fi dificili pentru România, în sensul eforturilor pe plan intern și extern, inclusiv pentru diplomație. 4. Concluzii Studiile de sociologie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
psihologică a personalului eligibil pentru aceste funcții (s-a urmărit amplificarea validității avizului psihologic pentru a reprezenta mai fidel nivelul de dezvoltare a dimensiunilor/atributelor psihologice care circumscriu indicațiile și contraindicațiile profesionale, precum și măsura în care caracteristicile personalității corespund cerințelor psihosociale ale postului). 2) Metodologii de lucru Proiectarea și validarea unor metodologii de lucru în acord cu standardele de calitate (adecvare, completitudine, aplicabilitate, validitate) rezonabil de ridicate constituie o preocupare majoră a structurilor activității de psihologie. Dintre cele revizuite recent putem
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
chestor/general; executare misiuni speciale (în țară sau în străinătate); atestare conducător auto; expertiză psihopatologică. La modul general, avizul cu care se soldează EP, indiferent de scopul acesteia, reprezintă măsura în care caracteristicile investigate ale personalității subiectului corespund unor cerințe psihosociale generale ale postului, respectiv activității desfășurate. Dovada îndeplinirii condițiilor de aptitudine pentru tipul sau nivelul activității presupuse de funcția vizată/ocupată se face prin următoarele avize: APT PSIHOLOGIC, respectiv INAPT PSIHOLOGIC. Decizia psihologică (includerea subiectului într-una din clasele disjuncte
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Directivei nr. Cadru nr. 89/391 a Consiliului Europei afirmă cu claritate obligația angajatorilor de a asigura securitatea și sănătatea la locurile de muncă, inclusiv cu referire la efectele stresului în muncă. Stresul în muncă poate fi cauzat de riscuri psihosociale cum sunt proiectarea activităților, organizarea muncii și managementul. Principalul factor de risc pentru starea de sănătate a personalului îl reprezintă efortul profesional, care, implicând costuri biologice crescute, în anumite condiții profesionale sau extraprofesionale și pe baza unor vulnerabilități individuale, poate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
expertiză medico-militară. Realizează expertize psihopatologice în vederea stabilirii situației medico-militare a personalului. 4.3. Diagnoza organizațională Ministerul Administrației și Internelor, văzut din perspectiva atribuțiilor conferite prin legi și reglementări cu caracter intern, este inseparabil de cel al instituției privite ca realitate psihosocială cu particularitățile și problemele sale ce reclamă gestiunea științifică a ansamblului de procese și fenomene psihosociale de grup care apare în cadrul organizațional respectiv și care își pune amprenta asupra eficacității activității. Preocuparea majoră a structurilor implicate în domeniul ordinii și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Administrației și Internelor, văzut din perspectiva atribuțiilor conferite prin legi și reglementări cu caracter intern, este inseparabil de cel al instituției privite ca realitate psihosocială cu particularitățile și problemele sale ce reclamă gestiunea științifică a ansamblului de procese și fenomene psihosociale de grup care apare în cadrul organizațional respectiv și care își pune amprenta asupra eficacității activității. Preocuparea majoră a structurilor implicate în domeniul ordinii și siguranței publice este folosirea potențialului uman la întreaga lui valoare, factorul primordial în procesul dezvoltării instituționale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
dezvoltare a comportamentului participativ: nivel de slabă participare, nivel moderat de participare, nivel crescut de participare. Pentru evaluarea gradului de adaptare la cerințele academice, a fost realizat un chestionar care cuprinde mai multe dimensiuni (adaptare la norme, adaptare cognitivă/performanțială, adaptare psihosocială, adaptare la stres) relevate în urma unui studiu în rândul studenților, aceștia fiind solicitați să definească noțiunea de adaptare academică și să răspundă la cinci întrebări deschise. Inițial, acest chestionar a cuprins un număr de 23 de itemi, în urma calcului de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, publicată în Monitorul oficial nr. 492 din data de 01.06.2004. http://www.nato.int http://www.mae.ro http://www.studiidesecuritate.ro http://www.geopolitica.ro Filaret Sîntion* Competența psihosocială a comandantului militar. Structura factorială Abstract The analysis of the multitude of theories referring to leadership psycho-sociology reveals that a leader’s personality remains an essential factor in „the equation of success” of any organization. Our hypothesis is that one
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
unei probleme particulare poate duce nu numai la rezolvarea problemei respective, ci și la dezvoltarea sistemului conceptual existent. 2. Cadrele definitorii ale cercetării personalității liderului militar Abordările contingente și situaționale impun, așadar, luarea în considerare a unor cadre de referință psihosociale și organizaționale în studiul eficienței conducerii. • Cadrul metodologic: conducere și organizație Nu se poate separa conducerea (în analiză, în exercitarea ei) de organizația în care aceasta se manifestă, atâta vreme cât comportamentul de conducere este, în parte, o funcție a structurii formale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în scopul condiționării cât mai puternice a acestora. Pentru menținerea comportamentului membrilor în cadrul normelor stabilite, al așteptărilor instituționalizate și pentru asigurarea coeziunii organizaționale, controlul social în armată folosește o formulă specifică a raportului convingere - constrângere și în realizarea căruia abilitățile psihosociale ale comandanților sunt definitorii. Ca atare, armata este un organism strict centralizat, o entitate puternic structurată să asigure unitatea de comandă (conducere) și de acțiune. Ca un instrument de realizare a acestei unități, hotărârea (decizia) aparține comandantului (liderului) învestit cu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
toate aspectele nonumane (de exemplu, la utilizarea eficientă a armamentului în luptă); competența moral-civică a ofițerului, este definită de sistemul său de valori și atitudini ca ofițer cetățean (de exemplu, cele care determină atașamentul la valorile naționale și militare); competența psihosocială; în legătură cu această a treia competență propusă de noi, trebuie arătat că în psihologia socială există numeroase concepte asemănătoare: competența socială: capacitatea ce permite obținerea unor rezultate superioare în sarcinile sociale (Argyle, 1968, pp. 101-104); experiența oamenilor și a grupurilor umane
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
sau prin intermediul lor (Georgopoulos, Mann, 1963, pp. 381-385); capacități în relațiile umane sau cunoașterea relațiilor umane, în sensul de a lucra cu oamenii și de a merge împreună cu ei (Beal et al., 1962, p. 110) etc. Optăm pentru sintagma „competență psihosocială” pentru că aceasta exprimă mai adecvat conținutul și natura abilității descrise și, în același timp, ține cont și de natura colectivă a acțiunii militare, de unde necesitatea liderului de a se raporta la subordonați și ca grup, nu numai ca individualități. Competența
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
pentru că aceasta exprimă mai adecvat conținutul și natura abilității descrise și, în același timp, ține cont și de natura colectivă a acțiunii militare, de unde necesitatea liderului de a se raporta la subordonați și ca grup, nu numai ca individualități. Competența psihosocială reprezintă o variabilă complexă de personalitate a liderului militar, cuprinzând percepția corectă a rolului său psihosocial, capacitatea de a-și cunoaște subordonații și grupul condus, factorii de personalitate și motivațiile care-i permit integrarea în rol. 3. Obiectivele cercetării Cercetarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și de natura colectivă a acțiunii militare, de unde necesitatea liderului de a se raporta la subordonați și ca grup, nu numai ca individualități. Competența psihosocială reprezintă o variabilă complexă de personalitate a liderului militar, cuprinzând percepția corectă a rolului său psihosocial, capacitatea de a-și cunoaște subordonații și grupul condus, factorii de personalitate și motivațiile care-i permit integrarea în rol. 3. Obiectivele cercetării Cercetarea pe care am inițiat-o și-a propus să identifice componentele competenței psihosociale în structura personalității
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]