2,680 matches
-
de debut. Mai mult, chiar în prezența unui tablou clinic "tipic", criteriul evolutiv este hotărâtor, chiar obligatoriu în această perioadă de debut. Preocuparea pentru posibila diagnosticare a unei schizofrenii este un exercițiu cotidian pentru medicul psihiatru mereu confruntat cu o psihoză acută care "trenează", un episod depresiv "atipic", o nevroză care "se disociază", o criză "de originalitate juvenilă" gravă sau prelungită, tulburări bizare de comportamnet și/sau caracter sau o multitudine de alte tablouri psihopatologice. Pe lângă faptul că practic, în plan
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
informațiile provenind de la anturajul bolnavului, răspunsul la tratament etc, sunt omise din rândul criteriilor operaționale; 3. Sistemele operaționale sunt, câteodată, atât de rigide, încât un mare număr de pacienți nu corespund principalelor categorii ale schizofreniei ci mai curând subclaselor de "psihoze atipice" sau "tulburări nespecificate". 4. O ierarhie diagnostică este, cel mai adesea, inexistentă; aceasta poate ridica probleme în cazul stabilirii unui diagnostic la un pacient care prezintă, de exemplu, concomitent simptome schizofrenice și timice-situație relativ frecventă în debutul schizofreniei ; 2
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ele au mai curând o valoare eliminatorie în cazul unor afecțiuni organice cerebrale care pot genera sindroame schizofreniforme (Langfeldt). Investigațiile paraclinice și examenele uzuale de laborator sunt, cel puțin în stadiul actual, neconcludente. 3.1. Examinările EEG. Semnele electroencefalografice în psihozele schizofrenice au fost sistematic studiate, investigarea lor fiind îmbogățită datorită dezvoltării mijloacelor tehnice. Multitudinea datelor obținute prin aceste studii au fost restrânse la câteva puncte de vedere, fără a putea oferi o variantă cu valoare de certitudine în ceea ce privește
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ritmuri rapide, trasee "imature" reprezintă numai particularizări lipsite de specificitate; consensul autorilor se reduce la prezența unor tulburări minore (rezistența ritmului alfa la blocarea prin lumină și la dezorganizarea prin hiperpnee. S-a observat că în marea majoritate, bolnavii cu psihoze discordante, indiferent de forma clinică, au trasee normale sau aproape normale, dar au fost constatate, la unii dintre ei, modificări evidente ale traseului EEG după aplicarea tratamentului cu neuroleptice incisive (vîrfuri lente și ascuțite, izolate și grupate, uneori hipervoltate, rareori
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de diagnostic se atenuează. Multe dintre tulburările perioadei adolescenței pot avea o "coloratură schizofreniformă": exaltare, preocupare pentru idealismul abstract, modificări bruște ale dispoziției, introspecții, reverie - sunt tulburări care pot caracteriza "criza de adolescență", dar care pot constitui și debutul unei psihoze discordante. Prezența disociației este singurul criteriu valabil pentru diagnosticarea schizofreniei la această virstă biologică critică. Diagnosticul diferențial al schizofreniei nu poate fi făcut decît printr-o abordare globală a tabloului psihopatologic. Prezența unui simptom sau sindrom "caracteristic" trebuie să conducă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
simptome ale sindromului mental organic. Modificările de 13 personalitate la pacienții suferind de epilepsie au fost descrise pe larg și pot fi luate în considerație în diagnosticul diferențial al sindromelor organice de personalitate, ca și în cel al schizofreniei. Unele psihoze epileptice trenante pot fi însoțite de delirul primar și de halucinații foarte asemănătoare cu cele din schizofrenie, de care pot fi separate numai prin integrarea lor într-un tablou clinic mai larg, diferit, din care lipsește aplatizarea afectivă. Diagnosticul diferențial
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
la nivel cerebral trebuiresc avute în vedere ca potențiale cauze ce conduc la sindroame mentale organice localizate sau generalizate. In plus tumorile din alte zone ale organismului determină sindroame mentale organice prin efectele paraneoplazice ce nu sunt complet înțelese. 16. Psihozele afective, în special mania confuzivă și diversele stări mixte din grupul acestor boli, se aseamănă simptomatic cu forme de schizofrenie, dar diagnosticul poate fi făcut în prezența unor antecedente afective. De asemenea, afectivitatea congruentă conduce către, posibilitatea unor tulburări afective
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și definirii trăsăturilor tulburării și fizio patologic - cel al identificării cauzelor ce separă o tulburare de alta șidefinește pe fiecare ca pe o discretă tulburare. Aceste trei aspecte ale diagnosticului, sunt intim corelate unul cu altul, în special în situația psihozelor rămase încă insuficient înțelese, așa cum este bunăoară cazul schizofreniei. Descoperirea unei caracteristici discrete patofiziologice sau etiologice, cristalizează nivelul nostru de înțelegere și este de regulă legat de evoluția tehnologiilor. în cazul schizofreniei, ca și pentru majoritatea tulburărilor psihice majore, ajungem
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ne determină să considerăm schizofrenia ca pe o patologie cu limite dificil de cuprins, acoperind o mare heterogenitate clinică, chiar etiologică 1. Preocuparea pentru posibila diagnosticare a unei schizofrenii este un exercițiu cotidian pentru medicul psihiatru mereu confruntat cu o psihoză acută care "trenează", un episod depresiv "atipic", o nevroză care "se disociază", o criză "de originalitate juvenilă" gravă sau prelungită, tulburări bizare de comportamnet și/sau caracter sau o multitudine de alte tablouri psihopatologice. Pe lângă faptul că practic, în plan
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
DSM IV, s-a discutat delimitarea și oportunitatea distincției unor categorii clinice diferite. Formelor de schizofrenie simplă, catatonică, paranoidă, din conncepția lui Kraepelin și Schneider (hebefrenia fiind inclusă formei simple), li s-a agăugat pe parcurs și altele (schizofreniile pseudonevrotice, psihozele schizo-afective ș.a.) din dorința autorilor de o mai mare diversificare și perfecționare a descrierilor clinice (Berner, 1991), dar și din necesitatea impusă de modificările suferite de tabloul clinic al schizofreniei în ultimele decenii, ca urmare a introducerii tratamentului neuroleptic standard
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ne determină să considerăm schizofrenia ca pe o patologie cu limite dificil de cuprins, acoperind o mare heterogenitate clinică, chiar etiologică 3. Preocuparea pentru posibila diagnosticare a unei schizofrenii este un exercițiu cotidian pentru medicul psihiatru mereu confruntat cu o psihoză acută care "trenează", un episod depresiv "atipic", o nevroză care "se disociază", o criză "de originalitate juvenilă" gravă sau prelungită, tulburări bizare de comportamnet și/sau caracter sau o multitudine de alte tablouri psihopatologice. Pe lângă faptul că practic, în plan
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
o tipologie (sau o simplă diferențiere de intensitate), care separă subiectul normal de subiectul schizotim, și apoi, de schizoid și cel schizofren, ducând la binecunoscuta secvență: leptozom schizotimie - schizoidie - schizofrenie . Rămâne oarecum neclar ce anume determină trecerea temperamentului schizoid la psihoza schizofrenică, dar nu este mai puțin adevărat că un asemenea model (al cărui reprezentant rămâne Kretscher, deși puncte de vedere mai mult sau mai puțin apropiate se pot regăsi și la Sheldon sau Kahn) ridică o problemă interesantă în psihopatologia
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
fi oare acceptată în psihiatrie și dacă da care factori o condiționează ? Există numeroase studii teoretice și practice în ultimii ani care încearcă să explice vulnerabilitatea unei persoane prin condiționarea prin factori genetici (biologici), 35 lucru cert demonstrat pentru toate psihozele endogene clasice, dar și pentru o serie de alte entități clince psihiatrice (o serie de tulburări din spectrul nevrozelor cum ar fi atacurile de panică, alcoolismul maladiv, personalitatea dizarmonică sociopată ș.a.). Pe acest suport biologic acționează influiențele modulatoare psiho-sociale (Perris
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de același Ey după care se pot descrie modificări psihopatologice mai mult sau mai puțin conturate dar circumscrise la ceea ce el numea stări preschizofrenice sau preschizofrenie. O astfel de stare presupune accentuarea progresivă caracterului schizoid o : "poartă de intrare în psihoza schizofrenică" după cum o numea Ey în care o anumită organizare caracterială a personalității în care se pot "întrevedea deja trăsăturile care vor deveni, prin agravare, schizofrenice" (Ey, 1989). 2. Modalități clinice de debut ale schizofreniei. Simptomatologia schizofreniei, atât de vastă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
lipsi la o examinare superficială, cum ar fi de exemplu tocirea sau aplatizarea afectelor. Anumite simptome incluzând deopotrivă tradiționalele simptome fundamentale bleuleriene și cele de prim rang ale lui Schneider sunt caracteristice schizofreniei dar pot fi întilnite și în alte psihoze și astfel nu mai sunt specifice acestei entități. Medicul practician poate totuși să suspecteze destul de rapid afecțiunea; este suficient pentru aceasta mai întâi să se gândească la ea și apoi să nu se disipeze, mai mult sau mai puțin conștient
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
dificile probleme de recunoastere și abordare terapeutică. Formularea diagnosticului "..îndeamnă către prudență... pentru a evita încadrarea greșită cu mari inconveniente pentru pacient și familia sa" (Minkowski). Datele statistice furnizate de OMS, par să indice că din cele 4-8% cazuri de psihoze disociative înregistrate anual, aproximativ 30% debutează brusc, brutal 5, aparent fără nici un fel de simptome premonitorii; restul de 2/3 par să debuteze cu un polimorfism simptomatologic ("schizofrenia incipientă" descrisă de Ey), care înregistrează alunecarea progresivă a individului spre anormal
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
discontinuitatea dezvoltării morbide 6 și pe rapiditatea evoluției sale Henri Ey distinge următoarele forme de debut ale schizofreniei: 1. Forme progresive și insidioase care prezintă cea mai aparentă continuitate în dezvoltarea lor de la predispoziția caracterială sau nevrotică la intrarea în psihoza propriu zisă. 2. Forme cu debut acut în care intrarea în boală este anunțată de un acces delirant halucinator sau unul catatonic. 3. Forme intermediare sau ciclice cum le numește Ey, care reprezintă un intermediu între celelalte două și sunt
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Această formă asociată cu apariția unui delir polimorf cu mecanism complex, politematism și slabă sistematizare poate fi de asemenea aceea a unui bufeu de delirant de debut a schizofreniei (schizofrenia acută a anglo - saxonilor). 2.2. Forme îmbrăcând aspectul unei psihoze acute. Debutul prin stări psihotice ar putea reprezenta 30-50% din formele de debut după Ey și 40% după Manfred Bleuler. Se diferențiază debutul hiperacut și hipertoxic confuz, zgomotos (Tiganov, Snejnevski), și debutul acut propriu-zis. 2.2.1. Debutul prin bufee
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
psihotice ar putea reprezenta 30-50% din formele de debut după Ey și 40% după Manfred Bleuler. Se diferențiază debutul hiperacut și hipertoxic confuz, zgomotos (Tiganov, Snejnevski), și debutul acut propriu-zis. 2.2.1. Debutul prin bufee delirante. Este vorba de "psihoze delirante acute" caracterizate prin apariția surprinzătoare a unui delir tranzitoriu, în general polimorf în expansivitatea și temele sale. Este dificil de descris simptomele și particularitațile proprii ale acestor accese delirante care în loc de vindecare evoluează spre schizofrenie. Cam 40-50% din aceste
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
asemenea, spre deosebire de melancolie, la care instinctul de conservare este denaturat, automutilarea sau raptusul suicidar survenind sub presiunea ideilor de expiere ca formă a evadare din de suferință, la schizofrenici aceste acte sunt generate de un intens dezgust față de viață. Deosebirea psihozelor schizofrene de psihozele depresive se bazează în primul rând pe aspectele evolutive, în schizofrenie durata sindromului depresiv apărând scurtă în comparație cu simptomele disociative, discordante. 2.2.3. Debutul prin forme maniacale. Starea maniacală de exciație psihomotorie are un aspect atipic, lipsita
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
la care instinctul de conservare este denaturat, automutilarea sau raptusul suicidar survenind sub presiunea ideilor de expiere ca formă a evadare din de suferință, la schizofrenici aceste acte sunt generate de un intens dezgust față de viață. Deosebirea psihozelor schizofrene de psihozele depresive se bazează în primul rând pe aspectele evolutive, în schizofrenie durata sindromului depresiv apărând scurtă în comparație cu simptomele disociative, discordante. 2.2.3. Debutul prin forme maniacale. Starea maniacală de exciație psihomotorie are un aspect atipic, lipsita de o veritabilă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
rar poate îmbrăca aspectul euforiei cu agitație psihomotorie, extrovertire, fugă de idei. Bolnavul are o instabilitate emoțională este iritabil și apragmatic. Agitația sa este dezvoltată și alternează cu stări de inerție. După Ey secvența: fuga de idei exaltare - expansivitate, caracteristice psihozei afective este înlocuită de seria: incoerență ideativă - negativism - agresivitate, caracteristice schizofreniei. Caracterele atipice ale etapelor de excitație maniacală care marchează o evoluție spre schizofrenie sunt: elemente de discordanță, fenomene catatonice, propoziții abstracte, introvertire. Diagnosticul este și în acest caz dificil
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Excesele sunt binecunoscute: suspectarea oricărui adolescent care întârzie prea mult în a se contempla în oglindă de a ascunde un posibil schizofren nesigur de propria sa identitate, sau considerarea oricărei excencitrități pasagere, într-o bizarerie de comportament evocatoare a unei psihoze disociative. Nu este mai puțin adevărat că schizofrenia debutează adesea la adolescență, chiar dacă toate manifestările patologice sau deviante nu sunt (din fericire) semne ale unei schizofrenii incipiente. Asistăm la un paradox: pe de o parte o maladie, rară dar gravă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
totalul schizofreniilor survin înaintea vârstei de 10 ani și 4% înaintea vârstei de 14 ani (Pogue-Geile & Rose, 1987). Dar nu numai manifestările similare episodului actual îmbracă o valoare evocativă: majoritatea autorilor sunt de acord în a recunoaște că nu doar psihozele infantile ci și dizarmoniile evolutive, distimiile grave, organizările caracteriale distorsionate, cu un cuvânt toate "organizările patologice de frontieră", formează substratul unei decompensări psihotice în copilărie și adolescență. Prezența unor asemenea tulburări în copilăria sau adolescența subiectului atârnă greu în balanța
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de tip schizoid sau paranoid, - evoluție cronică îndelungată, - ameliorare notabilă la administrarea de neuroleptice. După același autor, 2/3 din cazuri debutează până la 50 ani, 4% după 60 ani, în total ele reprezentând circa 15% până la 20% din totalul psihozelor discordante. Acceptată în special de nosografia europeană (germană și britanică în special) ea pare complet ignorată de psihiatrii americani, poate datorită tendinței naturale, de a diagnostica asemenea pacienți ca prezentând tulburări organice sau afective (Flaum & Andreasen, 1991; Frances et al
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]