1,291,347 matches
-
născut la 28 februarie 1943 la Brugg, Aargau. Absolvent al Facultății de Zoologie la Universitatea Basel. Vreme de opt ani conduce departamentul de studii sociale la Institutul Gottlieb Duttweiler din Zürich. Desfășoară o susținută activitate jurnalistică la Aargauer Zeitung. A publicat romanele Strandgut, Der Brief ans Meer, povestiri, piese de teatru, poezie etc. Trăiește la Laufenburg, Elveția. Romanul Muzica înghițită reînvie în paginile sale o lume demult apusă, acea lume elegantă, cultivată, care i-a adus Bucureștiului renumele de „micul Paris
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
puțin dezvoltate. Cele mai multe pornesc de la întâmplări reale sau doar imaginate, întotdeauna plauzibile, reflectând mentalitatea și anxietățile omului modern în fața unor primejdii cu care adesea nici nu știe cum să se confrunte” (p. 15) — rezumă fugar situația legendei urbane autorul. Textele publicate pe suprafața a mai bine de 250 de pagini stau mărturie, cu toate, pentru aceste conversii cu caracter de generalitate. În același timp, însă, ele fascinează prin varietate și prin inedit. Deși, într-un efort salutar de ordonare, Constantin Eretescu
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
în fostele provincii Bucovina de Nord și Basarabia. Le rămînem îndatorați colegilor noștri dacă ne vor trimite în continuare revista. * Dl Agopian se preface - vulpoi bătrîn! - că n-a înțeles răspunsul Cronicarului la observația d-sale cum că R.L. nu publică pe oricine: era vorba de scriitori adevărați, nu de... oricine. În lista de „interziși” pe care dl A. ne-o supune atenției, se strecoară și cîte un nume - iarăși perfidie? - de scriitor adevărat. Dl A. ne încearcă vigilența. Îi promitem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
Tudorel Urian Cu o medie de una-două cărți publicate pe an, Dan Stanca poate candida, cu siguranță, la titlul de cel mai prolific scriitor român apărut după decembrie 1989. În pofida numărului mare de titluri publicate și a cronicilor în general favorabile care au însoțit fiecare nouă apariție, romancierul nu
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
pentru autor ceea ce ar fi trebuit să fie bucuria apariției unei noi cărți. Nu știu dacă asemenea „dezastre” editoriale au la bază o lipsă de respect a unor editori față de munca de ani de zile a scriitorilor pe care îi publică sau incompetența crasă a personalului din corpul tehnic. Probabil și una și alta. Din punctul de vedere al autorului însă, apariția unor astfel de cărți devine o componentă a coșmarului de zi cu zi, atît de bine descris în romanele
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
Florea și Virgiliu Florea, M. Gaster & Agnes Murgoci. Avocați în Marea Britanie ai culturii populare românești/ Advocates in Great Britain of Romanian Popular Culture. Cu 120 de documente originale. Cartea îngrijită de Petre Florea, înmănunchind studiile, recenziile, notele, prefețele și conferințele publicate de M. Gaster, între anii 1877 și 1936, în vreo 13 publicații periodice românești, ni-l readuce în atenție pe „enciclopedistul în sensul concret al cuvântului” (Mircea Eliade), pe savantul și poliglotul, pe împătimitul cercetător de vechi manuscrise, pe acela
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
publicistica sa pe cele mai diverse teme, de la viața economică, socială până la viața culturală din România, activitatea ei ca apărătoare a intereselor românilor după Marea Unire de la 1918. Pe baza cercetărilor făcute în România, între anii 1904 și 1916, a publicat, în celebra revistă „Folklore”, studii despre ouăle de Paști, obiceiuri legate de moarte și înmormântare, deochi și antidoturile lui, strigoi, fluturi și viermi de mătase, dracul în folclorul românesc, sărbătoarea cununii de la seceriș, semne românești pe blocurile de sare. Scrisorile
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
a îndrumat-o consecvent, pentru că a văzut în ea „o minte ageră și o cercetătoare energică, una dintre persoanele cele mai capabile să înțeleagă și să interpreteze folclorul românesc”. Activitatea sa de românist nu s-a redus la ceea ce a publicat în „Folklore”: a scris numeroase articole, în presa britanică, a conferențiat pe varii teme românești, a organizat expoziții itinerante de artă populară românească, a organizat la Bristol un Centru de propagandă culturală românească. Volumul editat și bogat adnotat de Virgiliu
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
Marius Chivu Pentru generațiile mai tinere, Ion Vianu nu este tocmai o figură familiară. Din scurta prezentare a cărții aflăm că este specializat în psihiatrie, a publicat chiar o Introducere în Psihoterapie (Dacia, 1975), un volum de eseuri, Stil și persoană (Cartea Românească, 1975), precum și mai cunoscutul volum de convorbiri cu Matei Călinescu Amintiri în dialog (Litera, 1994, ed.a II-a, Polirom, 1998). În 1977 a
Fantomele memoriei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13155_a_14480]
-
trebuie și se poate. Timp de trei decenii, de la debutul său în 1968 cu volumul versuri (așa își va scrie consecvent titlurile, fără inițială majusculă) și până în 1996, când propune prima selecție, tot cu titlul versuri, Mircea Ivănescu nu a publicat nici o antologie, dacă nu luăm în seamă traducerile în engleză realizate de Ștefan Stoenescu, în 1983, în other poems other lines, la Editura Eminescu. A acumulat, până în 1989, cu o rată ritmică de productivitate egală, netulburată, douăsprezece volume proprii și
Un maestru al prozaicului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13164_a_14489]
-
asupra de măsură, devenită lipsă de măsură, cu exagerări supărătoare prin repetiția bilanțurilor la intervale mici. O criză de creație pare să fi intervenit în evoluția lui Mircea Ivănescu după 1989, din moment ce în acest interval de cincisprezece ani nu a publicat decât două volume proprii, unul de poeme scrise direct în engleză would-be poems (1992) și altul editat de prieteni, aceleași versuri (2002), ambele imposibil de găsit datorită tirajelor confidențiale. La acestea mai e de adăugat volumul scris în colaborare cu
Un maestru al prozaicului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13164_a_14489]
-
Veghind Întinsele / Și necuprinsele / Singurătăți.// Orice noroc / Și 'ntinde-aripele / Gonit de clipele / Stării pe loc.// Până ce mor, /Pleaca te Îngere / La trista-mi plângere / Plină de-amor.// Nu e păcat / Ca să se lepede / Clipă cea repede / Ce ni s-a dat?”, publicate ambele În Fântână Blandusiei din 1 august 1889; Perpessicius da informația pe jumătate, adică face trimiterea exactă dar nu spune de nota care Însoțește poeziile și În care redactorii afirmă că s-au găsit În halatul poetului după moarte). 2
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
boala să. Din această „vulgara declamațiune”, Însă, G. Călinescu putea să ia referirea la lovitură mortală dată poetului care concorda cu mărturia Hanriettei Eminescu și, peste ani, cu cea a lui Dumitru Cosmanescu. În același număr din „Universul” unde se publică amintirea fostului frizer, pe aceeași pagina, scrie și G. Călinescu un text despre Eminescu astfel că nu se poate afirma că n-a cunoscut informația. El preia, Însă, opiniile doctorului Vines, care se vor publica În 1931, despre „erizipelul” provocat
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
număr din „Universul” unde se publică amintirea fostului frizer, pe aceeași pagina, scrie și G. Călinescu un text despre Eminescu astfel că nu se poate afirma că n-a cunoscut informația. El preia, Însă, opiniile doctorului Vines, care se vor publica În 1931, despre „erizipelul” provocat de piatră scapătă dintr-o praștie. Acest „erizipel” (preluat din sursele medicale) va face epoca În biografiile ulterioare ale poetului. 5. Oricum, nu se Împacă de loc „pietricica” medicilor cu această „cărămidă” a frizerului. Primul
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
se constată nici o lipsă. Bulversați și perplecși, cei trei descind la morgă unde cel mai tânăr, „plângând ca un prost”, lansează sfâșietoarea întrebare: „De ce?... de ce, nene Anghelache?”. Au trecut, iată, mai bine de o sută de ani (nuvela a fost publicată în numerele din 24 noiembrie și 1 decembrie 1900 ale ziarului „Universul”) și cum „nenea Anghelache, cuminte, n-a vrut să răspunză”, interogația plutește de atunci, tulburătoare și provocatoare, prin spațiul din literatura română rezervat „enigmelor nesplicate”. Parcă Inspecțiune ar
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
intitulată Despre uzul social al povestirii vieții. A doua jumătate a cărții ne prezintă o serie de documente orale despre viața de zi cu zi în întreprinderile socialiste. Cartea nu este o premieră. Astfel de studii însoțite documentar a mai publicat, dacă e să ne restrângem doar la București, colectivul condus de Zsoltan Rostas, colectiv din care face parte și Sorin Stoica, un alt foarte bun prozator al noului val. Val care pare să-și aibă creasta la Iași. Merită reținut
Viața cu amănuntul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13183_a_14508]
-
cea care m-a pasionat: acea istorie largă, deschisă către alte arii culturale; întotdeauna mi-a plăcut să gândesc, să inventez tot felul de teme. Asta nu înseamnă că nu am făcut și istorie tradițională. Am cercetat în arhive, am publicat și o lucrare despre relațiile dintre români, cehi și slovaci; teza mea de doctorat a fost o monografie despre Eugen Brote, un om despre care nu se mai știa aproape nimic și căruia i-am reconstituit biografia. Nici eu nu
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
Cătălin D. Constantin Mci schimbări de atitudine e titlul sub care Răzvan Petrescu și-a publicat, în toamna anului trecut, o antologie de proză scurtă care adună aproape toate textele din volumele sale anterioare. Cîteva dintre ele au cunoscut modificări - „tușe de culoare, accente, alt ritm într-o frază“, precizează autorul într-o ludică notă introductivă
Proză în imagini by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13185_a_14510]
-
realism la fantastic nu e, în fond, decît o mică schimbare de atitudine. Titlul antologiei e semnificativ și, poate, polemic. O pagină din Grădina de vară, volumul de debut din 1989, și o alta, din Într-o după-amiază de vineri, publicat în 1997 (între care se interpune Eclipsa, apărut în 1993), nu sînt esențial diferite. Aceeași mînă sigură, același ochi neobosit și lucid care înregistrează avid tot ce vede, același umor negru și o neschimbată ironie, fin diluată în poantă lingvistică
Proză în imagini by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13185_a_14510]
-
semnat de o persoană care ocupă un rol proeminent în conducerea revistei sau a cărei voce de mare autoritate se identifică de multă vreme cu publicația în cauză. Exceptînd unele cazuri speciale, editorialele sînt articole de dimensiuni fixe, relativ reduse, publicate cel mai adesea în același loc de pe prima pagină, care prezintă poziția redacției în legătură cu o problemă controversată, aflată în dezbaterea societății, sau justifică orientarea tematică a respectivului număr de revistă. Inutile silogisme de morală practică este o selecție a editorialelor
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
cel mai adesea în același loc de pe prima pagină, care prezintă poziția redacției în legătură cu o problemă controversată, aflată în dezbaterea societății, sau justifică orientarea tematică a respectivului număr de revistă. Inutile silogisme de morală practică este o selecție a editorialelor publicate de Nicolae Manolescu în „România literară” începînd cu anul 1995. Faptul că din volum lipsesc primii doi ani din activitatea de editorialist a directorului publicației noastre (Nicolae Manolescu a început să scrie editoriale încă din anul 1993) se explică prin
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
mai vechi știu foarte bine ce a însemnat, vreme de vreo două-trei decenii, a citi printre rînduri”), un punct de vedere care îi stîrnește indignarea sau doar mirarea („Oricît m-aș strădui, nu înțeleg panica domnului Michael Shafir din articolul publicat în «Sfera politicii» (nr. 61, iulie-august 1988) și intitulat O tragicomedie în desfășurare?”). Urmează expunerea calmă, senină, rațională a punctului de vedere al editorialistului în chestiunea respectivă, cel mai adesea (aspect sesizabil mai ales în cazul aniversării scriitorilor clasici) din
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
lipsească. Dl Pleșu n-avea, evident, nici o motivație de a lăuda o patrie și o persoană care-l aruncaseră pe drumuri, așa că nu scrie nici memoriul, nici articolul. Mai exact, scrie un articol despre Nicolae Grigorescu, pe care Flacăra îl publică. Enervare la foruri. Un alt articol din România literară, solicitat ca să se dreagă busuiocul, apare cu... pseudonim. Partea cea mai interesantă este la urmă. Dl Pleșu nu știe azi mai multe decît ieri despre mișcarea transcendentală. Dar știe că, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
nr. 3 din L.A.I., o recenzie „rea”, dar plină de spirit scrie dna Tania Radu despre Memoria ca zestre a poetei Nina Cassian: Stahanovism erotic. Citiți-o neapărat * à propos de recenzii rele și spirituale, dl Cristian Tudor Popescu publică una intitulată Lolitele înțepate (ALIA, nr. 699) plecînd de la două cărți de poezie ale tinerelor Domnica Drumea și Ruxandra Novac. Cităm: „Prin poezia lor, și dincolo de ea, ele definesc o generație: cea a Lolitelor înțepate, fete care trec direct de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
înainte ca antisemitismul și trivialitățile mincinoase ale dlui Tudor să își schimbe culoarea părului. Israelienii care-i fac campanie electorală ipochimenului ar trebui să citească articolul dlui Cornea. Și nu numai ei. * Pe aceeași temă, Observatorul cultural din 20-26 ianuarie publică un grupaj de comentarii sub titlul Convertire electorală: de la xenofobie la «filo-semitism». De citit. * În fine, în revista 22 (numărul precedent celui amintit mai sus), dl Cristian Preda comentează admirabil actuala campanie din Franța pentru laicitatea școlii. Laicitate și națiune
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]