1,293 matches
-
atenția. - În momentul reîntoarcerii voastre, îți voi destăinui un mic secret care te privește în mod direct căpitane, îi răspunse cu aceeași atitudine Poha. Nu suporta deloc să fie tratat cu condescendență. - Știți un secret? Despre mine? Birmaq aproape că pufni în râs când auzi cuvintele preaonorabilului. - Ți-am spus să dovedești puțină încredere, parcă. Știu cum ai ajuns tu să lucrezi pentru Independenți, aruncă sec el. Căpitanul se îndepărtă precaut câțiva pași de locul unde se afla, de parcă Poha s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
din clasa noastră prăfuită și dărăpănată. La vederea lui, tipele care stăteau picior peste picior pe catedră, de li se vedeau pulpele până sus sub poala sumeasă a sarafanului, nici măcar nu se mai oste neau să se strâmbe sau să pufnească disprețuitor. Se obișnuiseră. Acum se uitau prin mine de parcă nici n-aș fi fost, și așa am trecut liceul: un ciudat în uniformă des trămată, care scrie texte de neîn țeles pe tablă sau vorbește cu castanii pe marginea gropii
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
grijă să-l pronunț pe „fuck“ cum se scrie. Diminețile traduceam din greu, tot mai aiuristic, după-amie zele stăteam între cele două poete ca să nu se-ncaiere ca pisicile sălbatice (refuzau mai de parte cu îndărătnicie să-și vorbească, doar pufneau disprețuitoare, fiecare, când se recitau versurile ce leilalte și, din când în când, mă luau de-o parte ca să-mi dez văluie fiecare compromisurile politice și sexuale ale celeilalte în regimul trecut), iar serile abia așteptam să mă-ntorc la
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
fără să-l bag În seamă am Început să torn În mine, gândindu-mă la tinerețea mea singuratică și la fetele pe care le pierdusem, la prietenii care mă uitaseră prea ușor sau care nu mă mai cunosc... Și am pufnit În râs, așa, de unul singur, turnându-mi iarăși În pahar. Însă individul de lângă mine s-a crezut probabil vizat și a Început mai Întâi cu o privire războinică, de animal tâmp, până când, poate, și a dat seama pentru ce
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
neînțeles, din care noi trebuie să rămânem ferm convinși, că el, marele doritor de lectură, ar citi pe rupte, dacă nu ar exista acest mic impediment, strict obiectiv de altfel, adormitul după primele două fraze citite. Degeaba vă ascundeți și pufniți pe la colțuri în râs! Am auzit oameni mult mai grei, unii cu oarecari titluri chiar, care au un anume respect pentru slova scrisă și eventual citită, care la viața lor au citit ceva, dar care în zilele noastre aduc, cu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
se căsătorească, așa simțea el. După sesiunea din vară, în vacanță, au vorbit cu preotul pentru logodnă. Acesta i-a întrebat dacă părinții sunt de acord cu ce au decis ei. S-au uitat unul la altul și i-au pufnit râsul; nici nu se gândiseră la părinți! De Gheorghe și Nicolae erau siguri că nu o să fie împotrivă, dar cum s-o înduplece pe Geta care era tot timpul împotriva Frusinei? Parcă avea alergie la ea. - Părinte, dacă nu o să
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
în armonie cu toată această splendoare a naturii. Ca să înțeleg ce simte Mona, îmi lipesc fruntea de geam. Aerul condiționat merge, dar sticla frige ca focul. Ciudată coincidență: în atlas, toată California apare în aceeași culoare galben aprins. Și Stridie pufnește pe nas, cu o mișcare rapidă care-i dă capul pe spate. Se uită lung la Mona și zice: — Nici un indian n-a avut vreodată parte de așa ceva. Pe vremea cowboy-lor nu existau ciulini călători, zice. Semințele de ciulini au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
câteva minute ca să-și recapete aplombul obișnuit și graiul. Ce-i aia, tovarășu'?... Aaaa!!... Văd că dumneata mă subapreciezi!... Îmi pare rău!!... răbufni el roșu de indignare și dădu să se ridice de pe scaun ca să părăsească adunarea. Drept răspuns, profesorul pufni scurt pe nas. Atunci Gheorghiu-Dej socoti de datoria sa să intervină, pentru a liniști apele tulburate. El îi ceru imperativ lui Ceaușescu să se așeze la loc pe scaun, apoi i se adresă părintește și consolator: Lasă, Niculae, nu-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
îngrijorată. Vrei să dăm de necaz?... Ia-o ușor, frate!... Cu răbdarea treci marea... Vorbă înțeleaptă, din bătrâni. De ce ești supărat, tati? Ai pierdut ceva? întrebă Anicuța mirată. Nedumerirea ei rămase fără răspuns. Cu înțelepciunea din bătrâni mori de foame! pufni Sever cu dispreț. Și ce crezi c-o să faci, dacă o să-ți ieși din pepeni? vru să știe Norica. Sever trânti cu palma în masă: Ce-o să fac?... Uite ce-o să fac, vesti el precipitat, retezându-și parcă vorbele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cea dintâi, Darul meu de căpătâi, Aceasta floare doar a mea Se numește viorea. Este plantă parfumată De culoare violet, Nu-i place a fi adunată Fiindcă moare în buchet. Iarna Crunta iarnă a sosit, Pe crivăț călare a venit, Pufnind și aruncând peste tot Frig și fulgi mari de omăt. Ea-i ființa cea mai rea Ne aduce doar tristețea, Melancolia și dorul De timpul nostru, călătorul. Când ea va pleca Florile se vor îndupleca Și vor înmuguri Datorită primăverii
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
destinse și nu rezistă plăcerii de a savura răsturnarea de situație. - M-ai luat drept un idiot, așa e? Nu-ți poți imagina ce m-am distrat! Ah, mutrele voastre după dispariția lui Pérec! Sau cînd ați vizionat benzile video! pufni el. - Pe frații mei, pe Yves, pe Gwen, dumneata i-ai ucis? Dumneata i-ai ucis pe Nicolas, pe Chantal... - Le spusesem s-o șteargă, dar au dat tîrcoale În jurul postului, nu era momentul potrivit. - Și pentru ce toate astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
mai apoi ar fi urmat să o domine prin intermediul acoliților săi, Îl Îngrijora. Ieși În cadrul ușii, chemându-l din nou, cu un gest grăbit, pe străjerul care se rezemase de o coloană a claustrului. Acesta Îi adresă o privire plictisită, pufnind ostentativ Înainte să se urnească. Două misiuni În intervalul a numai câteva minute trebuie că erau prea inoportune pentru unul ca dânsul. Dante Îl așteptă impasibil pană când se apropie Îndeajuns, iar apoi Îi administră un dos de palmă violent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
dacă nu cumva ar fi procedat mai bine dedându-se la practica lui Onan solitarul. Derâderea dumitale blasfematoare nu ne ajută să Înaintăm pe calea adevărului! interveni Augustino, Înțepat. — Eu spun că Guido Cavalcanti greșește, și Încă mult, reluă Cecco pufnind. Iubirea nu vine din vedere, precum după frumoasele spirite florentine messer Guido, Lapo și ceilalți. Ci din atins și din mușcat și din supt și din băut și din mirosit și din țipat și din răsucit În pat și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
satisfăcut să poată ajuta un prior să interpreteze complexitatea scenei. Dante Îi azvârli o privire Înghețată. — Și pentru ce e o floare În centrul cercurilor? — Asta-i bună... Acolo e Dumnezeu. Iaca de ce! Și de ce o floare? — Și de ce nu? pufni celălalt. Dante se uită În altă parte, deranjat de a asemenea insistență. Se gândea la Floarea pe care o scrisese: numai loc al Domnului nu era. Totuși, Paradisul terestru ar fi putut să semene Într-adevăr cu paiațăria aceea. Cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
privirea lor tâmpită, Înainte să Îi răspundă. Da, era un mic port, ceva mai Înainte, pe coastă. Da, trecuseră doi străini, care se Îndreptau Într-acolo. Negura se risipea, eliberând mlaștina din Întuneric. Trecu de o ultimă dună, În timp ce calul pufnea de oboseală, acoperit de sudoare. Dedesubt, țărmul nisipos al Mării Tireniene, cu valurile Încrețite ale unui curent violent. Marea era pradă unei furtuni de vară, care pe uscat părea Încă Îndepărtată, anunțată doar de rafalele de vânt umed și cald
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
direct din sticlă, niște Veuve Clicquot. Sub noi am pus o pătură, ca să nu mi se murdărească rochia. Mă simt ca un evadat care-și savurează clipa de libertate. În două minute, Mandy o să trimită o patrulă să te găsească, pufnește Bea. Mandy este organizatoarea nevrotică a nunții. Lucille mi-a băgat-o pe gât a doua zi după ce eu și Randall ne-am logodit. (Să vă dau un sfat: Niciodată să nu aveți încredere într-o organizatoare de nunți care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
după o pauză. De fapt, scriitura e incoerentă. Dar n-am avut ocazia s-o termin, pentru că a trebuit să aduc la zi catalogul de manuscrise așa cum mi-ai cerut și... — Ei, mi-ai fost de mare ajutor, Melissa, a pufnit Graham sarcastic. Dar conceptul e viabil din punct de vedere comercial? Asta e ceea ce vă punem pe voi, asistenții, să evaluați. Scriitura se poate aranja. Asta e treaba noastră, să aranjăm scriitura - asta în cazul în care nimeni nu v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
că... — Care e titlul. Deocamdată n-are titlu. Numele autorului e Luke - de fapt, e nepotul lui Jackson Mayville. Tocmai și-a terminat MFA-ul la Columbia și... — Nepotul lui Jackson? Vivian și-a aruncat capul pe spate și a pufnit ca un cal sălbatic. — Dumnezeule, de ce n-ai zis așa? Frate, păi, asta o să-l facă pe bătrânul Jackson să se răsucească în pensionare - să știe că eu îi public una dintre rude! Îmi place la nebunie. La nebunie! O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
teren familiar. Vivian în calitate de Cealaltă Femeie, Vivian spărgătoarea de familii... acum totul căpătase, din nou, sens. — Urăsc genul ăsta de bărbați - probabil că nevastă-sa l-a ajutat să-și construiască o carieră și iată cum o răsplătește el, a pufnit Bea. și bieții copii! Am sesizat că fruntea lui Randall a devenit încordată. Îhh, de ce trebuise Bea să intre pe panta asta? Cu ani în urmă, Randall fusese unul dintre acei bieți copii - ba chiar o surprinsese pe Vivian în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Unde-mi era șira spinării? De ce nu puteam să-mi susțin punctul de vedere? — Dar am să încerc - David, te rog, cere-i lui Tad să ne trimită termenii fiecărei înțelegeri și-o să ne apucăm de contracte chiar - Vivian a pufnit. — Înțelegeri? În cazul în care nu te-a anunțat nimeni, este datoria e-di-to-ru-lui să negocieze înțelegerile. Tu crezi că eu am timp să mă ocup de detalii? Să mă ciorovăiesc cu agenți semi-retardați? O să-ți dau ție ofertele pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
un semn, cu degetul mare al mâinii ridicat în sus. — Așa cum v-am mai spus, n-aș fi aici, în fața voastră, fără eforturile și ochiul atent al... Am început să zâmbesc - dar privirea îmi era atrasă de Vivian, care a pufnit foarte sonor. — Stai dracului jos, a șuierat ea către mine. Microfonul i-a captat însă cuvintele și le-a amplificat în încăperea încă tăcută în care se desfășura petrecerea. Obrajii mi-au luat foc. Luke a tăcut. Eu am rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
mine la Vivian. Jumătate dintre chipuri se holbau la mine, jumătate la ea. Nu mai aveam nevoie decât de vreo câțiva scaieți, niște pistoale, o crâșmă - și decorul ar fi fost complet. — Călătorie sprâncenată, rahat cu ochi ce ești, a pufnit Vivian, smulgând microfonul din mâna lui Luke. Oricum, nu mai făceai față, Claire. Din prima zi, ai fost o proastă investiție. Aceia dintre voi care se gândesc, poate, s-o angajeze pe domnișoara Truman, considerați-vă avertizați! Vivian și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
să dai chiar mai mult de bănuit. Prin urmare ai fost nevoit din nou să treci prin tot felul de căprării și controale de doi bani, care te-au făcut de rîsul lumii. Atît ți-ar mai fi lipsit, să pufnești în rîs în fața comisiilor, pentru că ar fi trebuit să-ți iei adio pentru totdeauna de la planurile tale. Pînă la urmă ai fost pus în fața alegerii: logistică, infanterie sau antiaeriană, Sibiu, Tîrgoviște, sau Buftea. Ai ales varianta cea mai apropiată, drumul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
cale. Ca să-i zăresc mai bine a trebuit să-mi părăsesc puțin postul de observație. Am văzut zburînd în țăndări ferestrele Primăriei, apoi vitrinele librăriei Eminescu, și cordoanele scutierilor atacîndu-i pe manifestanți într-o manieră care m-a făcut să pufnesc în rîs. Parcă nu doreau să-i stăvilească, ci din contră, îi invitau să înainteze. — Situația nici nu putea fi mai limpede, spune Gulie, începînd să ciocănească cu degetele în masă, un ghiveci mai mare decît ăsta n-o să ne
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
chiar de cîteva surprize plăcute. Cum? De ce? Și era posibil? Firește, ar băga mîna în foc că între timp cu toții se maturizaseră și învățaseră din greșeli. Cum oare de nu se gîndiseră deloc la asta pînă acum? Pe Roja îl pufnește rîsul în plină stradă, pe Bulevardul Țării, își scotocește buzunarele după niscaiva lovele, te-au lăsat lefter prostuțule, începe să se gîndească, ai făcut o prostie mai mare decît tine, acum în ce o să-ți mai îneci necazul? Nu ți-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]