1,541 matches
-
acea noapte. Afară totul era acoperit de zăpadă . Era un peisaj de basm. Casele păreau mai mici, sub căciulile grele de nea, iar copacii muiați în zahăr. Întreaga natură își purta cu mândrie straiele albe de catifea. Fulgii moi și pufoși roiau ca niște albinuțe harnice. Mult timp m-am gândit la acel vis . Parcă ar fi fost real. Ce păcat ca n-a durat mai mult! Iarna CojoFlorinela, S.A.M. Sirețel Iarnă, ai venit grăbită , Dar, pari tare necăjită! Oamenii
DE LA COPII ADUNATE… by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/778_a_1738]
-
Sirețel Iarnă, ai venit grăbită , Dar, pari tare necăjită! Oamenii te-ar ocoli ; Iar copiii te-ar dori . Iarnă, nu fi supărată De copii ești adorată! Tu ești zâna din povești Flori de gheață tu ne țeși. Și-un covor pufos și moale Ni-l așterni jos, la picioare. Iarnă, dragă tu ne ești! VISUL Irimia Maria-Raluca , S.A.M. Valea-Seacă După-atâta frământare Și-ndelungă așteptare S-au cules și roadele, Ne-am umplut hambarele. În case focul arde liniștit De-
DE LA COPII ADUNATE… by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/778_a_1738]
-
la prima răscruce de drumuri. Intră, te rog! Cred că ai venit pentru tartă! zâmbi ea și îi întinse o farfuriuță de aur pe care era așezată o felie de tartă. Chiar când buzele Soniei au atins aluatul dulce și pufos, auzi o voce melodioasă care-i striga numele. Era mama. Sonia deschise ochii și își dădu seama că totul fusese doar un vis. Dar era cel mai frumos vis al ei.
ANTOLOGIE:poezie by Oana-Maria Nuţu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_684]
-
străvezii de rouă. Razele-i de aur mângâiau teluricul amorțit, dar pictat cu mii de culorii vii. Discul de foc îmbrățișa necuprinsul. Nopțile încărcate de farmec făceau să îmi doresc să ating licăririle de diamant, ce niciodată nu erau stinse. Pufos de nori grei și albi, corpul meu se opintește din greu să iasă din brațele puternice ale Terrei. Pluteam în eterul nesfârșit al cosmosului cu atâta tandrețe încât aș putea spune că stăteam pe loc. Mă mișcam încet, cu pas
ANTOLOGIE:poezie by Cosmina Bojoga () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_660]
-
cu nefericire, chiar greutăți de neimaginat pentru unii, dar atât de comune pentru alți copii cu care soarta nu a fost atât de darnică. Acum iarna cea friguroasă cu zile scurte și cer posomorât din care cad fluturi albi și pufoși se așterne tacit și sumbru împânzind împrejurimea cu alabastrul său rece și încremenit. Pustietatea pune stăpânire peste tot ținutul, fiori reci se întrepătrund cu cristalele de gheață, dar zăpada e joaca preferată a copiilor iarna. Bulgării zboară pretutindeni, pe pârtie
ANTOLOGIE:poezie by Raluca Gavrilă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_678]
-
și se îndreaptă spre zenit, precum o barcă pe o mare agitată. Presiunea enormă care apasă pe învelișul exterior se simte și în interior, iar din când în când se aud scârțâituri subțiri pe la îmbinările fuzelajului. Chiar dacă am depășit plafonul pufos de nori grei și albi, aparatul de zbor se opintește din greu să iasă din brațele puternice ale Terrei. Eliberarea din sfera de influență a magnetismului pământului aduce cu sine o liniște de mormânt. Doar bâzâitul motoarelor grele și șuieratul
ANTOLOGIE:poezie by Melania-Anemona Zotic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_698]
-
protejează de frig. - Și după toamnă ce urmează? - După toamnă vine iarna. - Iarna e și mai frig, nu-i așa, mămico? - Așa e, ai dreptate. - Și Iarna cum rezistă pământul și copacii la frig? - Iarna pune o păturica albă și pufoasă peste pământ și peste copaci. Ai să vezi că într-o dimineață din noiembrie sau decembrie, toate crengile copacilor vor fi desenate cu alb. - și iarna pictează? - și iarna pictează. - Mami, din ce e făcută păturica? - Din fulgi de zăpadă
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
se apropie de văcuța cea mov, ținându-se strâns de mâna mamei. Văcuța păru să o privească drept în ochi, clipi din gene, dădu din coadă, dar când o mângâie, Ingrid simți doar o bucată de carton acoperită cu firișoare pufoase. - Vai, e de carton! - Ți-am spus eu. E doar o văcuță pusă să vândă ciocolată. - Și mie îmi place ciocolata, mami! - Tuturor copiilor le place ciocolata. Dar știi de ce? - De ce, mami? - Pentru că e dulce. Dar nu tot ce
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
se hotărî să iasă afară din ascunzătoare. - Vai, ce multă lumină e afară! Se frecă ea stângace la ochișori. Înaintă încet prin pământul umed. Deodată, simți ceva rece la piciorușe și încercă să se scuture de ceva alb, rece și pufos. - Ce o fi asta? - Se numește zăpadă îi răspunse un gândăcel cu spinarea roșie. - Mai sunt doar câteva pâlcuri, dar se vor topi și ele, continuă gândăcelul. - Vai ce rece e! - Vino aici lângă mine, la soare, e mai cald
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
Ca-n loc pustiu noi ne-am oprit Aici copaci, pe lac polei În neagră noapte-a anului murit. El sună scurt din zurgalăi Să-ntrebe: nu-i greșeală, măi? Și-alt sunet nu-i, doar foșnet moale De fulgi pufoși căzînd pe văi. Pădurea-i mîndră, adîncă-n vale Dar treburi am și multă cale, Să tot străbat pîn' la culcare, Să tot străbat pîn' la culcare. Robert Frost Foc și Ghea]\ Mulți spun că lumea va pieri prin foc, Mulți
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
O MĂTUȘĂ DE POVESTE La masa cu stele La ora opt seara, gătite de vizită, prietena mea și cu mine am urcat pe scara de marmură albă și am sunat la ușa Ioanei. Ne-a deschis veselă. Avea o jachetă pufoasă roz și o fustă albă. Am pășit deodată într-un salon larg, elegant, în tonuri galben-aurii. Mobile grațioase stil Louis XVI, un mic birou cu partituri deschise și foi scrise de mână, de parcă doar cu câteva minute înainte Maestrul și-
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
ascultați... Ningea de vreo cinci zile... Ningea răzbit. Nu adia nici un fir de vânt. Fumurile din hornuri nu și mai găseau cale spre cer, ci se amestecau cu ninsoarea, devenind una. Pe ulițele satului... țipenie. Totul era acoperit de neaua pufoasă ce se așeza cuminte. Am ieșit afară să stau în ninsoare. Fulgii curgeau pe lângă urechile mele cu un foșnet ușor. Era o liniște Dumnezeească. Mă simțeam cufundat într-o mare de puf... Nici nu-mi dădeam seama ce moment al
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
rămânea aceeași nici o clipă... Ici apărea o spinare ascuțită ca gura unei securi, dincolo un vârf de suliță ce se lungea mereu... mai încolo se iveau și dispăreau tot felul de chipuri... Vântul parcă mă urmărea unde mergeam. Lua omătul pufos și mi-l trântea în obraz și în ochi fără milă. Părea supărat pe tot ce întâlnea în cale... Înce-încet, gardul pierdea din înălțime... În fața pragului, s-a adunat un munte de zăpadă. Falnicul cireș de la poartă își pleca fruntea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de cuvânt...Nu știa de bici! După ce totul a fost gata, mama a luat o mână de omăt și l-a frecat pe frunte... „Lasă-l! Nu mai strânge zăbala. S-o liniștit”. A luat apoi o mână de zăpadă pufoasă și i-a întins-o, ca pe un tain. „Hai, băiatul mamei! Hai, ia de aici, ca să te răcorești!” Calul, ca și cum ar fi înțeles, a întins botul și cu buza de sus, ca un pămătuf, a cules zăpada din palma
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
peisajul ce se brodează în jur, fir cu fir... astfel îmi pare că privesc - nestingherită de nimeni - la un tablou măreț, agățat pe un perete imens de gheață. A nins mult, cu fulgi mari, ce se poticneau în propria manta pufoasă, motiv pentru care zăpada căzută a acoperit toate meleagurile, acestea ostenind a mai ține piept furiei albului. Copacii golași și triști, rămași fară nicio podoabă a straielor, par acum bucuroși să fie încărcați, acoperiți de acest cojocel ocrotitor; crenguțele lor
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
copacii din zonă în tot acest anotimp. Lumina soarelui ocrotitor încălzește toată valea din care răzbește un puternic miros de busuioc verde! În stânga mea se observă mielușeii veseli care saltă pe câmpuri, fără a da seamă nimănui... iepurașii albi și pufoși ca un ghemotoc de păpădie -gata- gata să-i ia vântulaleargă și se fac una cu pământul la vederea uliului care survolează neîncetat, și care, atunci când ostenește, se așează bătrânește pe câte un stâlp. Macii roșii ca para focului
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
Oamenii culeg la vii, Toamnă, toamnă, de ce vii? Toamna (II) Toamna este chiar frumoasă Însă e și friguroasă; Are un covor frumos De frunze căzute jos. Ea mai are fructe multe, Sunt și coapte, sunt și crude. Galbene, dar și pufoase, Ele sunt prea delicioase! Ferariu Elena - Violeta Școala Gimnazială Dumbrăvița Iarna Vine iarna dinspre munte, Cu steluțe albe-n frunte, Cu cojocul gros pe ea Și cu pătura de nea. Și cum vine, cum pășește, Totu-n cale amorțește, Pân
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
mai adevărat. C-un corn în frunte, mă rog, care-i inorog. Pe-un tobogan de curcubeu m-aș da și eu și m-aș legăna pe-un hamac de stele legate de nori cu nuiele. Și tumbe pe norii pufoși aș face, că doar nu-s colțuroși. Doar că-s prea aburoși și apoși. Lăcrămoși. Adică plâng până se frâng. Norii sunt ca pernițele pe care mă legăna mămica mea înainte de a veni moșul Ene pe la gene. Și alunecam și
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
Cuvântul, adică o părticică din sine. Cutia cu minuni Era odată un îngeraș care se tot juca pe plaiul cerului cu mingi de stele. În fiecare zi se dădea pe un tobogan de curcubeu, sărea și făcea tumbe pe norii pufoși. De dimineață până seara se juca plin de veselie. Când venea noaptea, lua câte un pumn de vise frumoase și le presăra pe pământ, mai ales copiilor cuminți. Îngerașul nu se odihnea niciodată. Îi plăcea prea mult cum adormeau copilașii
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
înger Costeluș stătea culcat pe iarbă, pe spate, cu ochii mari, deschiși către cerul senin. Soarele se pregătea să apună și colora cerul în partea dinspre apus, ca niște petale de trandafiri oranj. Din partea cealaltă a zării apărură câțiva nori pufoși, ce păreau a fi din vată de zahăr ars. Unul din ei era colorat roz. Se mișca încet și își alungea forma. Semăna cu o pară. Lui Costeluș i se păru așa de interesant, încât hotărî să urmărească ce formă
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
ce făceau?Îngerii cântau cântări nemaiauzite vreodată de vreun muritor.Și acolo sus, În cer, de marea bucurie a Nașterii Domnului, Îngerii s-au prins Într-un joc numai de ei știut.Și Îngerii cîntau și jucau pe nori albi pufoși și se bucurau ca niște copii. Și cum jucau Îngerii pe norii cei albi, din nori au Început să cadă steluțe albe și strălucitoare.Și steluțele cele moi și pufoase pluteau ușor prin aer și coborau ușor pe pământ.Una
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ei știut.Și Îngerii cîntau și jucau pe nori albi pufoși și se bucurau ca niște copii. Și cum jucau Îngerii pe norii cei albi, din nori au Început să cadă steluțe albe și strălucitoare.Și steluțele cele moi și pufoase pluteau ușor prin aer și coborau ușor pe pământ.Una cîte una, steluțele se desprindeau din nori, pluteau ca un vis frumos, coborau blând și se așterneau pe pământ țesând un covor alb și moale.Era prima ninsoare.Îngerii cântau
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
deasupra norilor există cămări) și se puse pe cernut, măi frate. Și moș Niculae ce făcea? Iaca, Își scutura barba lungă-lungă și albă albă. Baba cernea de zor, moșul Își scutura barba și din cer coborau lin, fulgi albi și pufoși și steluțe moi și strălucitoare.Și fulgii și steluțele se așezau unu lângă alții acoperind pământul cu zăpadă. Se bucura baba și mos Nicolae de isprava lor, dar cel mai mult se bucurau copii care aruncau cu bulgări, se dădeau
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mai rare, dar la fel de pline de emoție. Ieri, în prima zi a lunii, ca un făcut, a căzut aici întâia zăpadă. Eram încă la serviciu, într-una din sălile de lectură, când, aruncându-mi privirea pe fereastră, am văzut fulgii pufoși așternându-se peste tot. M-am bucurat ca un copil și mi-am schițat fulgerător în minte planul după amiezii. Imediat după ce am lăsat-o pe Eva la cerc, am urcat Copoul pe jos, până în Parcul Expoziției. Nimeni pe alei
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Duminică. Sfârșit de noiembrie, cenușiu și rece. Curtea bisericii aproape că s-a golit, eu am rămas printre ultimii, chinuindu-mă să deschid umbrela. Nu mai e nevoie. Picăturile de apă s-au transformat treptat în fulgi mari, albi și pufoși. Renunț la umbrelă, îmi ridic gulerul paltonului și mă îndrept cu pași înceți, către poartă. Nu mai e nimeni în jur și liniștea mă îndeamnă la visare. - Așteptați! Ați pierdut asta. Mă întorc. În spatele meu, o fetiță blondă, cu părul
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]