1,471 matches
-
corespunzătoare acestor arhetipuri. Ordinea organizărilor simbolice se raportează la „imaginea de sine”, considerată ca replică interiorizată a „schemei corporale”. Totul se organizează pe două axe, care exprimă „direcția de manifestare și organizarea simbolică a sexualității persoanei. Axa verticală este „axa pulsiunilor” și reunește Inconștientul cu Supra-Eul trecând prin Eul personal. Axa orizontală este „axa stilistică” și exprimă „istoria devenirii Eului personal” dinspre Trecut (arhetipul maternă către Viitor (arhetipul paternă. Este axa istoriei individuale, diacronice a persoanei. Rezultă așadar că „simbolistica erotico-sexuală
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
erotico-sexuală” este, ca modalitate de reprezentare, în concordanță cu organizarea somatocorporală a individului. Ea are în centrul său Eul personal, ca „zonă a prezentului” cu caracter de reper permanent la care se raportează întreaga viață a persoanei (emoții, acte, conduite, pulsiuni etc.Ă. Prin poziția sa centrală, Eul personal reprezintă instanța în care se întâlnesc și la care se raportează toate „problemele” persoanei. El este „zona de concentrare” a valorilor persoanei, precum și a stilurilor de „a fi” ca „mod de manifestare
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
normal și patologic, Psihoigiena cuplului, Pudoarea, Patologia psihosexuală, Psihosexologia cuplului, - coprezență, intimitate, - stilul de viață al cuplului, - corelații psihosexuale, - psihologia iubirii, - psihologia geloziei, Primele experiențe sexuale, - experiențe psihotraumatizante, - experiențe ludice, - experiențe normale, Psihosexologia, - domeniu, - corelații, - definiție și cadru, - interferențe interdisciplinare, Pulsiunile sexuale, - stadiile de dezvoltare/maturizare sexuală, Sfera sexualității, - sexul biologic, - identitatea sexuală, Situațiile de criză ale cuplului, - atracție/acceptare, - respingere/refuz, - cuplurile fragile, - criza de separare, - modelele cuplului, Sexualitatea la vârsta a treia, - menopauza, - andropauza, Sexualitatea și pasiunile, Sexualitatea și
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
și-au menținut poveștile în registre realiste, spectacolele și filmele sale au avut mereu tendința de a glisa către semnificații parabolice... Pe Caragiale Alexa Visarion l-a citit din unghiuri crude, care au dezvăluit în comediile clasicului nostru substraturi tensionate, pulsiuni obscure, atrocități. Precum în Noaptea furtunoasă, pe care autorul acestor rînduri a avut norocul s-o vadă în anii studenției sale (Teatrul Giulești, 1979). Verva comică din text avea mereu un revers sumbru, amenințător. Un Rică Venturiano vag-diavolesc jucat de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Sexul moare în propriul său "miez" prin virtualizarea lui patologică și fără de limite. Gradualitatea dezvrăjirii moderne a sexului merge spre patologia criminal-imaginativă a vreunui "roman sentimental" (Robbe- Grillet). Sexul femeii nu mai e scop, ci mijloc de a-ți desfrâna pulsiunile criminale prin brutalizarea lui! Această forma mentis a imaginarului sexist a evoluat de la inocente reprezentări nude la sadisme extreme. Marea păcăleală este acea "voință de a cunoaște exercitată asupra sexului ce caracterizează Occidentul modern..."64. Iluzia că, prin sex, omul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de istorie, teoria are vreun sens numai dacă se ocupă de societate și politică, de relațiile dintre acestea, de toate formele lor de manifestare. Aceste forme se manifestă prin raporturi diferențiate de putere, prin intervenționism simbolic în spațiul public, prin pulsiuni intelectual-criminale, deghizate în "critici acide". Ar fi bine să înțelegem psihanaliza nu ca pe un adevăr despre om, așa cum o percepea Foucault, ci ca pe o metodă personală și complexă de a respinge, de a descalifica și a dezautoriza vechile
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
unui trup material. Avem un suflet și un spirit ce mențin și conferă vitalitate carnației. Avem o rațiune domeniu de problematizat! -, ce urmărește cu meticulozitate... dorințele, interesele și ceea ce fiziologii secolului al XIX-lea numeau instincte. Avem o serie de pulsiuni iraționale și inexplicabile ce deschid posibilitatea (re)structurării conștiinței. Există o relație non-reprezentabilă între felul lui Cum? se forjează instinctul criminal pe restructurarea conștiinței. Astfel, criminalii devin reformați mental, evident, dacă sunt integrați într-un proces al recuperării, și nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
universităților și din cadrul administrației politice ar fi bine să o înțelegem în complexitatea ei publică. Așa cum a precizat Freud, raporturile de putere exercitate ierarhic de la "superior" (universitarii, politicienii) la inferior (ceilalți) creează pentru cei din primul plasament social-politic o anume pulsiune psihică criminală, manifestată prin atacuri mârșave, care sunt constituite nu atât pe raporturi deschise de confruntări de forțe între actorii sociali, cât prin minciuni și calomnii 89. Sistemele de putere (civice și politice!) pot fi distruse în emergența constituirii lor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pe parcursul întregului ciclu al Hallipilor, atît înflăcărarea lirică a celibatarei Mini, cît și cinismul unor rezidenți de ultimă generație, precum Ada Razu, doctorul Walter, sau Coca-Aimée, pentru care cucerirea unui chez soi în inima mondenității, în palatele zilei, pornește din pulsiune posesivă, echivalînd în unele cazuri cu o uzurpare de ordinul crimei simbolice. Echilibrate "cantitativ", aceste atitudini extreme vorbesc despre tiparul comun din care s-au născut. Orașul apare, în obsesia lui Mini, dublat de o proiecție metafizică, ca o colectivitate
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
latines." (Franck Bergerot și Armând Merlin, L'épopée du jazz, Editions Gallimard, Paris, 1991) ("Criticii și istoricii filosofară asupra alternantei dintre detensionare (alungirea primei note a timpului) și dintre tensiune (precipitarea celei de-a doua) și comparară swing-ul cu pulsiunile corpului în timpul actului amoros. Începând din anii '60, comparațiile lor le conveneau și muzicienilor care împrumutau decupajele binare moștenite din rock sau din muzicile latine.") Memorabile rămân cuvintele lui Louis Armstrong referitoare la jazz: "Muzică fantastică pe care o auzim
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
refulării libidoului". Conceptul fundamental al teoriei lui Gilbert Durand este cel de ,,imaginar", prin care criticul vizează obiectul teoretizat ,,traseu antropologic". Astfel, Durand explică simbolul apelând la antropologie. "Traseul antropologic" este definit de Durand ca "neîncetatul schimb care există... între pulsiunile subiective și asimilatoare și somațiile obiective ce emană din mediul cosmic și social" și pe care-l numește și "imaginar" considerat drept "un segment" al "magistralei" mișcări a materiei, un "topos" al "saltului de la biologic la social"80. Conform teoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
ce emană din mediul cosmic și social" și pe care-l numește și "imaginar" considerat drept "un segment" al "magistralei" mișcări a materiei, un "topos" al "saltului de la biologic la social"80. Conform teoriei lui Durand, imaginarul se situează între ,,pulsiunile subiective și somațiile obiective", astfel încât se poate "pleca în descrierea lui fie de la natura psihologică, fie de la cultură"81. Punctul de plecare al demonstrației este ,,semantismul bio-psihic". Pentru început, Durand pornește de la disocierea pe care o făceau și Jean Piaget
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
este caricată actrița. Neomițând că multe personaje sfârșesc prin a se sinucide, teorie freudiană care a stârnit controverse în lumea psihanalizei: "Astfel, revendicarea unui instinct ucigaș și cultul sinuciderii sunt de aceeași natură. A te omorî înseamnă să accepți excesul pulsiunii criminale care îl caracterizează pe poetul autentic. Freud plasa creația în zona sublimării și explica mecanismele culturale pornind de la renunțarea pulsiunilor ucigașe."135 Să încercăm să punem de acord câteva puncte de vedere. Pentru Freud, creația din sfera culturii este
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Astfel, revendicarea unui instinct ucigaș și cultul sinuciderii sunt de aceeași natură. A te omorî înseamnă să accepți excesul pulsiunii criminale care îl caracterizează pe poetul autentic. Freud plasa creația în zona sublimării și explica mecanismele culturale pornind de la renunțarea pulsiunilor ucigașe."135 Să încercăm să punem de acord câteva puncte de vedere. Pentru Freud, creația din sfera culturii este panaceul prin care autorul, reabilitându-se psihic, uită de depresiile care l-ar duce la sinucidere și, conform însemnărilor din Note
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
lasă niciodată indiferent și care, într-adevăr, însuflețește psycheea. Bachelard vorbea odinioară despre <<hormonul sensului>>. Acesta este arhetipul, o mobilizare generală a imaginilor universalizabile, legat dincolo de limbi și texte de gesturi (de senzori motricitatea elementară a copilului uman, de gramatica pulsiunilor care o precedă pe aceea a Academiei Franceze, de reflexele dominante care sunt pecețile genului homo, din specia sapiens). Imaginea arhetip este concretizarea figurativă, substantivă, a arhetipului".152 O concepție, oarecum diferită, încearcă să impună Northrop Frye, disjungând arhetipul de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
prin forța Împrejurărilor. 2.1. Caracterul Înnăscut al agresivității Partizanii caracterului Înnăscut al agresivității vorbesc de un “instinct al agresiunii”. Această poziție este susținută de psihanaliști și de etologi. 2.1.1.Modelul psihanalitic Modelul psihanalitic are la bază existenta pulsiunii de agresiune. Pulsiunea, În concepția lui Freud, este un proces dinamic constând dintr-un impuls, o Încărcătură energetică, care Împinge organismul spre un scop. Pulsiunea Își are sursa Într-o stare de tensiune, provocată de o excitație corporală. Scopul manifestării
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
2.1. Caracterul Înnăscut al agresivității Partizanii caracterului Înnăscut al agresivității vorbesc de un “instinct al agresiunii”. Această poziție este susținută de psihanaliști și de etologi. 2.1.1.Modelul psihanalitic Modelul psihanalitic are la bază existenta pulsiunii de agresiune. Pulsiunea, În concepția lui Freud, este un proces dinamic constând dintr-un impuls, o Încărcătură energetică, care Împinge organismul spre un scop. Pulsiunea Își are sursa Într-o stare de tensiune, provocată de o excitație corporală. Scopul manifestării acesteia este acela
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
psihanaliști și de etologi. 2.1.1.Modelul psihanalitic Modelul psihanalitic are la bază existenta pulsiunii de agresiune. Pulsiunea, În concepția lui Freud, este un proces dinamic constând dintr-un impuls, o Încărcătură energetică, care Împinge organismul spre un scop. Pulsiunea Își are sursa Într-o stare de tensiune, provocată de o excitație corporală. Scopul manifestării acesteia este acela de a reprima starea de tensiune creată. Freud stabiește două sisteme duale ale pulsiunilor: primul este cel al pulsiunilor sexuale și al
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Încărcătură energetică, care Împinge organismul spre un scop. Pulsiunea Își are sursa Într-o stare de tensiune, provocată de o excitație corporală. Scopul manifestării acesteia este acela de a reprima starea de tensiune creată. Freud stabiește două sisteme duale ale pulsiunilor: primul este cel al pulsiunilor sexuale și al pulsiunilor Eului sau de autoconservare. Acestea din urmă reprezintă marile trebuințe de care depinde supraviețuirea individului (de exemplu: foamea și funcțiile alimentare și sunt opuse pulsiunii sexuale. Al doilea sistem este dat
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
spre un scop. Pulsiunea Își are sursa Într-o stare de tensiune, provocată de o excitație corporală. Scopul manifestării acesteia este acela de a reprima starea de tensiune creată. Freud stabiește două sisteme duale ale pulsiunilor: primul este cel al pulsiunilor sexuale și al pulsiunilor Eului sau de autoconservare. Acestea din urmă reprezintă marile trebuințe de care depinde supraviețuirea individului (de exemplu: foamea și funcțiile alimentare și sunt opuse pulsiunii sexuale. Al doilea sistem este dat de pulsiunile vieții și ale
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Își are sursa Într-o stare de tensiune, provocată de o excitație corporală. Scopul manifestării acesteia este acela de a reprima starea de tensiune creată. Freud stabiește două sisteme duale ale pulsiunilor: primul este cel al pulsiunilor sexuale și al pulsiunilor Eului sau de autoconservare. Acestea din urmă reprezintă marile trebuințe de care depinde supraviețuirea individului (de exemplu: foamea și funcțiile alimentare și sunt opuse pulsiunii sexuale. Al doilea sistem este dat de pulsiunile vieții și ale morții, ele reprezentănd , În
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Freud stabiește două sisteme duale ale pulsiunilor: primul este cel al pulsiunilor sexuale și al pulsiunilor Eului sau de autoconservare. Acestea din urmă reprezintă marile trebuințe de care depinde supraviețuirea individului (de exemplu: foamea și funcțiile alimentare și sunt opuse pulsiunii sexuale. Al doilea sistem este dat de pulsiunile vieții și ale morții, ele reprezentănd , În concepția freudiană, cel mai eficient mod de explicare a mecanismelor fundamentale ale agresivității: · Pulsiunea agresivității. Această pulsiune se opune pulsiunii vieții și tinde spre reducerea
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
este cel al pulsiunilor sexuale și al pulsiunilor Eului sau de autoconservare. Acestea din urmă reprezintă marile trebuințe de care depinde supraviețuirea individului (de exemplu: foamea și funcțiile alimentare și sunt opuse pulsiunii sexuale. Al doilea sistem este dat de pulsiunile vieții și ale morții, ele reprezentănd , În concepția freudiană, cel mai eficient mod de explicare a mecanismelor fundamentale ale agresivității: · Pulsiunea agresivității. Această pulsiune se opune pulsiunii vieții și tinde spre reducerea completă a tensiunilor și Întoarcerea la starea organică
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
supraviețuirea individului (de exemplu: foamea și funcțiile alimentare și sunt opuse pulsiunii sexuale. Al doilea sistem este dat de pulsiunile vieții și ale morții, ele reprezentănd , În concepția freudiană, cel mai eficient mod de explicare a mecanismelor fundamentale ale agresivității: · Pulsiunea agresivității. Această pulsiune se opune pulsiunii vieții și tinde spre reducerea completă a tensiunilor și Întoarcerea la starea organică. Agresivitatea ar rezulta din jocul Eros și Thanatos și ar fi o redirectionare spre exterior a morții pe baza mecanismului deplasării
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
exemplu: foamea și funcțiile alimentare și sunt opuse pulsiunii sexuale. Al doilea sistem este dat de pulsiunile vieții și ale morții, ele reprezentănd , În concepția freudiană, cel mai eficient mod de explicare a mecanismelor fundamentale ale agresivității: · Pulsiunea agresivității. Această pulsiune se opune pulsiunii vieții și tinde spre reducerea completă a tensiunilor și Întoarcerea la starea organică. Agresivitatea ar rezulta din jocul Eros și Thanatos și ar fi o redirectionare spre exterior a morții pe baza mecanismului deplasării, izvorâtă din necesitatea
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]