1,135 matches
-
prin aceasta, sensul existenței sau, mai bine spus, întrebarea privind sensul existenței proprii. Așa cum dogma reușea să furnizeze suficiente conținuturi pentru a acoperi orice interogație esențială, făcând să fie uitată până și orientarea inițială a întrebării, tot astfel știința, prin puzderia sa de domenii și noianul de informații (o bună parte din ele sunt doar teorii) îngroapă tot mai adânc nedumeririle inițiale, făcând ca omul contemporan să-și rateze esența sa de ființă dubitativă. * Îmi vin în minte vorbele lui Constantin
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
la picioarele mele,/ nu mai aștept decât să vină cineva și să-mi profaneze mormântul/ ca să pot ieși de acolo" (ca să pot ieși de acolo). Dar, cum se poate observa și din versurile citate mai sus, ca și din toată puzderia de secvențe de gen, lesne de selectat din oricare ciclu al volumului, lui Șerban Axinte îi repugnă nu atât accentuarea carențelor de sensibilitate, cât contabilizarea disperată a surplusurilor de afectivitate, cu iz psihanalitic într-un text intitulat semnificativ a day
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
venit din Italia și se numește Primaticcio; un Făt-Frumos și-a adăpostit într-adevăr dragostele aici, dar era rege și se numea Francisc I. Însemnul său, salamandra, își scuipă aici flăcările, pretutindeni. Ea sclipește în mii de exemplare pe bolți, puzderie de văpăi ca stelele pe cer. Susține capitelurile cu coroana sa arzătoare, colorează vitraliile cu focurile sale, șerpuiește pe scările secrete și pare că mistuie cu privirile ei dogoritoare triplele semiluni ale unei tainice Diane, Diane de Poitiers, de două
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Poate că toate aceste amenințări care se târau cu anii în urma lor, să se îngrămădească în acest an pe capul familiei? Da. Dar nici asta nu se putea, fiindcă timpul era foarte răbdător și amenințările mari se sfărâmau în puzderie de amenințări mai mici pe care cu ajutorul timpului le ducea zilnic în spinare... N-aveau să poată plăti? Se gândiseră mult și mai mare nenorocire decât să piardă ceea ce nu câștigaseră ce putea fi? Era deci limpede că 65numai Moromete
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
descrierile în exces, sentimentale, lacrimogene și romanțioase pe care le-a descoperit mai ales în proza lui Delavrancea sub acea avalanșă de epitete grupate în sfînta treime a unui arsenal artistic considerat ca desuet. Scrie Delavrancea în Sultănica: "zăpada cade puzderie, măruntă și deasă"; "cu căutătura-n jos, cu un nod în gît, cu gura friptă de sete"; "lăcuste erau, secetă era, vitele boleau"; "chipul ei, zbîrcit, uscat și luminat de candelă"; "ponoase, cîrtiri, zavistii"; "tînără, curățică, harnică"; "cu mijlocul încolăcit
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
i.e., fragmentar și discontinuu, lumea din jurul nostru, "comentat" poetic în "Dioptrie", si desemnează o lectură inadecvată a realului (care este continuă devenire), pentru că pierde din vedere tocmai unitatea ei, la fel cum fascicolul alb de lumină se divizează într-o puzderie de culori (de lunginimi de unda diferite) la trecerea printr-o prisma: "Înalt în orgă prismei cântăresc / Un Săturat de semn, poros infoliu. / Că fruntea vinului cotoarele roșesc, / Dar soarele pe muchii curs -de doliu [s.n.]". 24 Cf. Giles Deleuze
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ai mai clădit?/ 830 Ibidem, p. 138. 831 Ibidem, p. 150. 832 Ibidem, p. 152. (trad. n.) 223 În câteși patru zări, pustia lor/ Alungă fiare, păsări, muritori./ Stăpâne bun, nu vezi că nu slujesc/ Decât să piarză neamul omenesc?/ Puzderie de trupuri - te cutremuri -/ Sau frânt de aceste stânci, din hău de vremuri./ În dragu-i, Doamne, surpă aste stânci/ În hăurile iadului adânci!/ Căci inima îmi sângeră de spaimă!”833 Gingășia atenției purtate celui aflat departe pe mări subliniază o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
naturii după cules, cânepa se duce la baltă (așa numitele "toptile de cânepă" din Bucovina), iar după ce apa domolește "îndărătnicia" cânepii, este supusă "focului" purificator al soarelui, pentru a fi dată pe mâna "melițoiului" și a "meliței", scăpând-o de "puzderie" și pregătind-o pentru "radila" ce va scoate firul cel bun pentru tors.191 Firul de pe "ghemul vieții" conturează un adevărat labirint al destinului, dezvăluind coincidentia oppositorum viață / moarte. În unele părți din Banat, în așteptarea ursitoarelor, pe o masă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rădăcini de podbal. Oblojeli cu boștină de miere, ceapă roșie stropită cu oțet sau cu rachiu, ghindă fărămițată și prăjită, cu borș proaspăt sau cu amestec de chișleag și huște de porumb, cu nisip și sare caldă. Afumări cu câlți, puzderie sau sămânță de cânepă. Inhalații cu fum din planta orbalț sau de măselariță, puse pe jeratic. Gargară cu fiertură din frunze de ciumăfaie, măselariță sau orbalț, fără a se Înghiți ceaiul deoarece este toxic. Spălări cu fiertură de morcovi porcești
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
frunze și coajă de stejar, iarbă de trânji, troscot, urzică moartă albă; cu balegă de cal, creolină, zeamă de furnici de pădure, leșie de ciocălăi, oțet, soluție de piatră acră, de pucioasă, saramură. Tamponări și frecții ușoare cu fierturi de puzderie de cânepă În lapte dulce, cu planta piatra iadului, cu gaz amestecat cu frunze de nalbă, unse cu miere de albine, cu zeamă și coji verzi de nuci, cu fiertură de pelin, cu alifie din muguri de plop negru, plămădit
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
bea ceai de otrățel, urzică moartă albă și pelin sau de secară prăjită și râșnită. Aburiri la șezut cu fiertură din rădăcină și frunze de hrean, cu usturoi și sare, de hrean și curpeni de castraveți. Băi la șezut cu puzderie de cânepă, rezultată de la melițat. Fumigații la șezut cu coajă de ceapă sau cu pucioasă. Spălături la șezut cu fierturi din semințe de pepeni galbeni și drăcilă (măceș păsăresc). Se bea și ceai din aceste plante, 2-3 căni pe zi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Ceai de pelin și coajă de crușin, care se bea dimineața, pe nemâncate, neîndulcit. Băi de șezut cu ceai de usturoi și consum zilnic de mujdei de usturoi, la fiecare masă. Fiertură de coajă de soc, coji de usturoi, de puzderie de cânepă (scuturătură de la melițatul cânepii) și paie de mazăre. Pentru tot felul de paraziți intestinali, În medicina populară se foloseau: zeamă de armurăriu, coajă de arin fiartă În lapte dulce, semințe de dovleac cu miere de albine, fiertură de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de cânepă (scuturătură de la melițatul cânepii) și paie de mazăre. Pentru tot felul de paraziți intestinali, În medicina populară se foloseau: zeamă de armurăriu, coajă de arin fiartă În lapte dulce, semințe de dovleac cu miere de albine, fiertură de puzderie de cânepă amestecată cu lapte dulce, semințe de limbricăriță plămădită cu miere; fierturi din tulpini de mazăre, scrumbii sărate, crude; zeamă (ceai concentrat) de secară, mâzgă de soc fiartă În lapte dulce sau măduvă de soc plămădită cu borș de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
în postul de cancelar al Reichului. 5.2. BARBU, NICOLAE: „Teatrul lui Caragiale“. În: „Steaua“, XIII 1962, n. 6, iunie, p. 56-66. Nicolae Barbu este de părere că Ion Luca Caragiale a schimbat „brusc drumul scenei românești înnămolită, atunci, de puzderia traducerilor fără valoare, a prelucrărilor neîndemânatice, de pacostea localizărilor, de melodrame, în cel mai bun caz naive, și de false bulevardiere“. Dacă ținem cont de faptul că scriitorul este respins de la premiile instituite de Academia Română de către D.A. Sturdza și fluierat
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
tonusul și a-și recăpăta echilibrul fizic și psihic. Ei sunt atrași de frumosul, puritatea, armonia vieții rurale, fiind încântați de minunățiile pe care le poate oferi spațiul rural românesc. Turistul poate admira în voie un cer plin de o puzderie de stele, pajiști înverzite, năpădite de flori de câmp sau pline de roua dimineții ori se poate bucura de ospitalitatea țăranilor și de obiceiurile gastronomice. Totodată, spațiul rural este păstrătorul unor vechi tradiții și obiceiuri, uitate de orășeanul de rând
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
februarie 2010 Unul dintre lucrurile care lipsesc lumii noastre pentru a se însănătoși după cei cincizeci de ani de comunism bolșevic este reconstrucția literară, susținută artistic, a acelei societăți. După excesele jurnalistice, după stângăciile resentimentare sau evocările umorale, după minciunile puzderiei de autori "liberi" care și-au inventat, post factum, jurnale în care se ipostaziau ca eroi, a venit, în fine, și timpul ca lumea nomenclaturii comuniste românești să învie, sub pana iscusită a unui romancier debutant. Domnul Mircea Radu Iacoban
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
al Parlamentului, nu al Președinției!) e un ghiveci construit în grabă, amatoristic și nefezabil. Praf în ochi! Și mai este ceva: tot acest efort de restructurare a statului trebuie să înceapă cu clica profitorilor de la București, cu ministerele umflate, cu puzderia de agenții guvernamentale, cu regiile care administreaza monopolurile de stat sau serviciile publice, cu RAPPS-ul, cu structurile-căpușă inventate în ultimii cinci-șase ani, nu cu amărâții de funcționari de la consiliile județene din Vaslui sau Zalău. Ce se va întâmpla cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
XV. Odată cu zorii veacului al XVIII-lea, jurnalele intime proliferează fabulos. Devin o modă. Dacă În secolul al XV-lea puterea o dețin cronicile, În al XVI-lea caietele și carnetele, În veacul al XVIII-lea nimic nu mai zăgăzuiește puzderia de jurnale, atât de apropiate de cele scrise În ziua de azi. Sunt vizibile, Încă de acum, și puținele inovații pe care le suportă genul: cele vreo sută de pagini „intimiste” rămase de la marchizul de Sade probează caracterul carceral 10
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nu mai cităm, încă o dată, pe Ion Vartic, a cărui luciditate polemică nu numai că ne-a surprins, dar ne-a dat și o mare satisfacție: Uităm că, în momentul de față, în cultură, nu avem alt monument decât... ziarele, puzderia de ziare scrise în cea mai trivială limbă. Nu preconizăm, pe de altă parte, câtuși de puțin absurditatea transformării tuturor publiciștilor (și deci a întregii publicistici române), în mari erudiți, mari savanți, în șoareci imbatabili de bibliotecă. Departe de noi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
bogat și arogant" vs. "femeie neagră, săracă și imigrantă". Hiperbola discriminării face ravagii pe ambele maluri ale Atlanticului; cine încearcă să ridice măcar semne de întrebare și să relativizeze vinovăția lui DSK în State, se vede imediat încolțit de o puzderie de asociații și organizații de apărare a obidiților. În schimb, în Franța, nu mai lipsea mult și DSK avea să devină un erou național, un model de virtute, sacrificat pe altarul ignoranței și primitivismului american... Oricum am privi-o, afacerea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nevoie și capacitate a spiritului nostru de a de-forma imagini, de a crea în marginea cunoscutului. Altceva, altcum. Prea puțin contează ce ne spune Umberto Eco despre templieri în Pendulul lui Foucault ; informațiile acelea le putem citi într-o puzderie de alte texte. Ce rămîne însă, și ce e unic în orice roman e acea aproape imperceptibilă reverie a cuvintelor ce alcătuiesc o nouă privire asupra lumii, pe care ți-o împrumută, cu care te poți juca la nesfîrșit, în jurul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
România. Prin scrierile sale I. s-a realizat în primul rând ca istoric. Înfățișând în variate moduri existența poporului român de la începuturi până în contemporaneitate, savantul a acordat în chip firesc un constant interes apariției și dezvoltării literaturii naționale. În afară de o puzderie de studii parțiale, articole și comunicări, el a construit câteva sinteze monumentale. Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (1688-1821) (I-II, 1901) prezintă „epoca lui Dimitrie Cantemir” „epoca lui Chesarie de Râmnic” și „epoca lui Petru Maior”. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
și deschideri neașteptate, și opera literară scrisă de critic cuprinde mai mult decât plonjeuri "estetice" în imaginar. Pentru Antonio Patraș, opera literară majoră se caracterizează prin rafinament estetic, dar mai ales prin reflecția morală, perspectivismul ideologic bogat, ca și prin puzderia de imponderabile ce scapă orizontului conștiinței. Complexitatea scrierii literare vine din complexul moral, psihologic și intelectual pe care aceasta dorește să îl exprime. Literatura se transformă, la scriitorii noștri moderni, într-o mărturisire mai completă decât poate și-ar fi
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
neagră-a vechilor zavistii, ca un Făt-Frumos pe-un cal de soare/pe deasupra anticelor triștii? (Ă) Nu răsună În veacuri Herodoții?/ Câte graiuri foamea nu-și uscară, de prin funduri palide de Sciții/până-n fruntea lanelor de vară? Iar acum: puzderiile astea/de lumini, de oameni pretutindeni! Deodată tinere deprinderi -/vremea: ca poenile-n Armindeni. (Ă) Progresul cine-o să ni-l fure?/ E ora-n care cad canoane. Ca-ntr-un sfârșit de aspre toamne,/ frunzișul pică prin pădureă (Ă) Geamiile
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
decît împăratului canibalilor, deși sînt gata oricînd să mă răzvrătesc chiar și împotriva lui. Una din caracteristicile sălbaticului este rîvna cu care lucrează în clipele de răgaz petrecute pe lîngă casă. O străveche bîtă războinică hawaiană sau o vîslă-lance, cu puzderia lor de imagini cioplite, constituie un trofeu la fel de măreț al perseverenței omenești ca un lexicon latinesc. Căci această miraculoasă încrengătură de gravuri în lemn a fost executată doar cu un hîrb de scoică sau cu un colț de rechin și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]