1,897 matches
-
vreun cusur trupesc, frumoși la chip, înzestrați cu înțelepciune în orice ramură a științei, cu minte ageră și pricepere, în stare să slujească în casa împăratului, și pe care să-i învețe scrierea și limba Haldeilor. 5. Împăratul le-a rînduit pe fiecare zi o parte din bucatele de la masa lui și din vinul de care bea el, vrînd să-i crească timp de trei ani, după care aveau să fie în slujba împăratului. 6. Printre ei erau, dintre copiii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
ascultat în privința aceasta, și i-a încercat zece zile. 15. După cele zece zile, ei erau mai bine la față și mai grași decît toți tinerii care mîncau din bucatele împăratului. 16. Îngrijitorul lua bucatele și vinul care le erau rînduite, și le dădea zarzavaturi. 17. Dumnezeu a dat acestor patru tineri știință și pricepere pentru tot felul de scrieri, și înțelepciune; mai ales însă, a făcut pe Daniel priceput în toate vedeniile și în toate visele. 18. La vremea sorocită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
au prăpădit din pricină că n-au avut căutare s-au purtare de grijă de către nime și-au rămas și mănăstire de la Halchi lipsită de-ajutorul ce ave de la acest metoh... Pentru aceea... încă mai miluim pe aceste scăpătate mănăstiri... le-am rânduit... ca să aibă a lua mănăstire Aron vodă câte una para de tot carul ce se va încărca cu sare... de la ocna gospod din Târgul Ocna cât și de la Viișoare de lângă ocna;... Drept aceea să fie svintei mănăstiri Aron vodă i
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de care mi-am amintit a fost cea din 20 octombrie 1787, făcută de Alexandru Ioan Ipsilanti voievod. La acea dată găsim scris: „Facem știre cu acest hrisov... pentru svânta mănăstire... Aron Vodă... care... aflându-se metoh al Halchiei, și... rânduindu domniia mea de s-au cercetat averile și starea mănăstirei... s-au găsit la cea de istov pustiire și cu totul lipsită de cele trebuincioase și mai vârtos rămasă fără de nici un om de slujbă fiindu că atât averile cât și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pregătit mâncarea. Să mă grăbesc, ca să nu-l fac să aștepte”. Am pus în ordine cărțile, iar desaga am dosit-o sub o salcie și am luato la picior cu grăbire... Când am deschis portița grădiniței din poiană, bătrânul tocmai rânduia bucatele pe măsuța din cerdacul căsuței... Bine ai venit, dragule! Bine te-am găsit, sfințite! Poftește la masă! Dacă ți-ai adus de acasă - am completat eu. Până una-alta, să binecuvântăm bucatele și apoi să ne așezăm pentru a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ne pregătim pentru masa de seară, așa cum stă bine unor oameni cuminți. Așa că hai să luăm drumul către chilii și acolo om mai vedea noi ce-i de făcut. Până să strâng eu lăicerul pe care am stat, bătrânul a rânduit toate la locul lor și s-a arătat gata de drum... soarele ne-a mângâiat cu ultimele raze ce au rămas uitate deasupra dealului... Ca de obicei, călugărul a pregătit cât ai bate din palme - doar el știe cum - cele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de bucata de her ce să sfarmă în târgul Iașilor și în târgul Galaților și nimeni să nu mai fie slobozi a rupe heru nici la târgul Iașilor, nici la târgul Galaților, fără numai la locul mănăstirii, unde a fi rânduit”. Cum se vede, vodă a rânduit toate acestea ca un bun gospodar. Părinte, cred că știi spusa: degeaba te scoli de noapte dacă n-ai noroc și parte. De unde până unde cu zicala asta? Pentru că sărmanul jitnicer Ștefan Bosie - ctitorul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sfarmă în târgul Iașilor și în târgul Galaților și nimeni să nu mai fie slobozi a rupe heru nici la târgul Iașilor, nici la târgul Galaților, fără numai la locul mănăstirii, unde a fi rânduit”. Cum se vede, vodă a rânduit toate acestea ca un bun gospodar. Părinte, cred că știi spusa: degeaba te scoli de noapte dacă n-ai noroc și parte. De unde până unde cu zicala asta? Pentru că sărmanul jitnicer Ștefan Bosie - ctitorul mănăstirii Sfântul Spiridon și al Schitului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
-l cheme vreun bolnav de aice din oraș să aibă voie să meargă și nici atuncea să nu aibă supărare despre doftorii domniei”. Domnul nu-l uită nici pe spițer, care trebuie să fie ales de epitropi și căruia îi rânduiește 25 de lei pe lună, fără a avea vreo supărare din partea doctorului Curții. Privind doftoriile, acestea „vamă să nu plătească, având epitropii purtare de grijă,... pentru toate câte vor fi de tebuință”. Din acest așezământ am mai aflat că sfinția sa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
atât pentru strânsul banilor venitului mănăstirii cât și pentru cheltuiala cea trebuincioasă...” La sfârșit îi obligă pe boierii epitropi „pe tot anul... să facă samă curată cât de venituri și cheltuieli și să arate sama la boierii ce se vor rândui luători de samă cu țidula gospod, care samă iscălită să se treacă și la condica mănăstirii”. La sfârșit, vodă spune: „Spre aceasta iaste credința a însumi domniei mele, Io Alexandru Ioan Mavrocordat voievod, și credința a tuturor... boierilor domniei mele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
luat aminte la faptul că „Sfântul lăcașu... făcătorului de minuni Spiridon început de alții pentru ca să se facă bolniță spre priimire și tămăduire bolnavilor... însă nesăvârșit fiind... am săvârșit toate celi trebunicioase ce lipsiia... prin a noastre domnești cheltuieli cu odăi rânduite pentru bolnavi... Așijdere și cu spițerie deosebită”. În acest așezământ, vodă mai spune: „Precum și pentru spital ce și pentru a obștii folos și odihnă de îndestulare cu apă iarăși... ziditu-s-au din nou doao ceșmele alăture cu poarta cea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
alăture cu poarta cea mare a numitului... locaș cu haznele dinnăuntrul mănăstirii, ca să fie atât pentru trebuința lui și a bolnavilor, cât și a celor de pe împregiurul lui și a obștii, din care haznele fiind apă de prisosit s-au rânduit și la altă ceșme.. la răspântiile Uliții Strâmbe”. Apoi aceste „haznele” și „ceșmele” trebuia îngrijite și tocmite la nevoie. Pentru asta, Grigorie Alexandru Ghica voievod, prin același hrisov din decembrie 1776, hotărăște: „aceste ape ale Svântului Spiridon vor fi supt
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
negri de mătase, când cerea cineva vreo marfă de pe rafturile înalte. În fine, mă decid să cumpăr de la ea cafeaua de filtru, doar pentru satisfacția de a privi de-aproape spectacolul descălțării ei pentru mine (ochisem toate pachetele de cafea rânduite pe polița de sus deasupra ușii). De-aproape e o copilă țigănoasă, cu sâni obraznici care dau să-i descoasă bluza, păr semilung vopsit blond, ochi verzi care, de la înălțime, s-au oprit pe mine. Mai vreți și altceva? întreabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
dar viața mea e un șir nesfârșit de altgoritmi și click-uri, nu te merit! N-ai mâncat nimic, Matei, observând, îngrijorându-se pentru mine, cel nemâncat, sè-ți pun ceva pe-o farfurie! se ridicè și de pe masa plinè cu bunètèți rânduiește cu grijè pe-o farfurie, cașcaval, salam, ouè umplute, mie nu-mi plac ouèle umplute! dar cum sè-i spun când ea mi le așazè cu atâta delicatețe, simplu! așa cum ar fi trebuit sè-i spun cè nu sunt cel așteptat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
teracotei, ascunzètoarea lui Matei era complet cufundatè în întuneric, dar pe mèsurè ce se obișnuia cu obscuritatea camerei, obiectele începeau treptat sè prindè contururi vagi de umbre, atunci, Matei recunoștea, profilându-se în mijlocul încèperii, silueta mesei, cele patru scaune corect rânduite în jurul ei, canapeaua, tabloul de pe perete al bunicilor din partea tatei, Mè plictiseam repede, ceea ce-mi plècea, de fapt, era momentul în care, alergând de afarè, de la luminè, pètrundeam brusc în perimetrul de întuneric dens din camerè, Alergăm înfiorat înspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Suntem martori demni de Încredere că moartea e un schelet Înfășurat Într-un cearceaf, locuiește Într-o Încăpere rece În compania unei coase vechi și ruginite care nu răspunde la Întrebări, Înconjurată de pereți văruiți de-a lungul cărora sunt rânduite, printre pânze de păianjeni, câteva duzini de fișiere cu sertare mari pline cu fișe. Este de Înțeles deci faptul că moartea nu vrea să le apară oamenilor sub o astfel de Înfățișare, În primul rând din rațiuni de estetică personală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
care au tot fost obiectul atenției noastre si despre care, dintr-o neglijență condamnabilă a naratorului, nu s-a vorbit până acum. În primul rând, și contrar celor ce poate s-au imaginat, cele zece mii de fișe care se află rânduite În aceste sertare nu au fost completate de moarte, nu au fost scrise de ea. Asta ar mai lipsi, moartea e moarte, nu e o funcționară oarecare. Fișele apar În locurile lor, adică, arhivate În ordine alfabetică, exact În momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
se încheie aici. Nu și pentru mine! De ce nu cântă...? De ce nu cântă cocoșii, pentru numele Atot-Milostivului? șoptește el. Mor! Nu mai rezist! Nu...! Îndurare! Îndurare, Doamne! Doamne Iisuse Hristoase! Doamne-Dumnezeule! Dumnezeul meu...! Te rog! Alungă acest vis malefic și rânduiește-ne nouă, tuturor, ca să ne deșteptăm la masă, la nea Petre, unde... A-hh... În sfârșit! Cu pumnalele colților necruțători ai Poetului, mușcându-l de ceafă, Fratele aude trâmbița victorioasă a cocoșilor răsăritului, captivi prin curțile dosnice ale oamenilor, din vecinătatea
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Nici noi nu știm a ne răspunde. Și totuși învățăceii care sunt acum adolescenți își fundamentează, prin noi, dascălii, o altfel de viețuire. Ei singuri au purces în a cuantifica obiceiuri și tradiții. Ei singuri au solicitat sprijinul în a rândui distimpul.Ei singuri au aflat că lui Dumnezeu nu-I poți fi indiferent. Ei singuri au înțeles că în trecerea noastră prin lume putem fi o mărturie a Binelui moral. Nu aș putea să nu amintesc de îndrăgitul filosof român
La început a fost cuvântul. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Alexandru Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2054]
-
capitolul „sacerdotal” (adică nivelul cel mai recent din Pentateuh, cu siguranță posterior lui Deutero-Isaia), dimensiunea creației este universală: cuprinde cerul și pământul, lumina, astrele, apa, natura și animalele, împreună cu haosul înlăturat din cele create; creația este unită cu providența care rânduiește „firmamentul” (considerat ca un fel de semisferă protectoare) ce protejează creația însăși de eventualele atacuri pe care haosul, alungat în afara cosmosului, le-ar putea dezlănțui încă. Creată „după chipul și asemănarea lui Dumnezeu”, ființa umană, în dubla sa dimensiune de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
L-am luat numai de mână și l-am aruncat peste poartă! Știi doar cum se face o trebușoară ca asta... De aici înainte, ține-te, băiete! La urma-urmei, am ajuns aici... Uite unde ne puteam noi întâlni! Așa o rânduit Cel de Sus, Toadere. Da’ a trece și asta. Cine mai credea că se mai întoarce din război? Și ne-am întors. Om scăpa noi și de aici!... A venit și ziua aceea. Întâi pentru Trestie... Cu privirea grea scăpată
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
răsfrânt promise -, încât regretul despărțirii să fie mai puțin adânc, mai ales că, deși discretă, absența unei ființe dragi este resimțită tot mai pregnant: Unde-ți sunt ochii ce-au privit cu sete / Duioasanlănțuire de prigorii /... Unde ți-e gura rânduind istorii /... / Unde ți-e palma stăruind pe cuie / Ca să-mi aline plânsul ce-l îngân /...// În pleoape zbateri și mirări amân, / În gesturi tandre care-n carne suie / Doar umbre-n tremur, fără trup rămân. În mod firesc, peste sentimentul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
le-am tratat mai sus și meditând dacă timpurile sunt astăzi în Italia de așa fel încât ea să poată primi cu cinste un principe nou, și dacă starea lucrurilor este astfel încât un om prudent și capabil să le poată rândui pentru ca ele să fie spre cinstea lui și spre binele tuturor celor care trăiesc în această țară, mi se pare că în momentul de față există atâtea condiții favorabile unui principe nou, încât nu aș putea spune că ele au
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
32. lumina care să lumineze neamurile, și slava poporului Tău Israel." 33. Tatăl și mama Lui se mirau de lucrurile care se spuneau despre El. 34. Simeon i-a binecuvîntat, și a zis Mariei, mama Lui: "Iată, Copilul acesta este rînduit spre prăbușirea și ridicarea multora în Israel, și să fie un semn, care va stîrni împotrivire. 35. Chiar sufletul tău va fi străpuns de o sabie, ca să se descopere gîndurile multor inimi." 36. Mai era acolo și o proorociță, Ana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
și i-a zis: Da, voiesc, fii curățit!" Îndată, l-a lăsat lepra. 14. Apoi i-a poruncit să nu spună nimănui. "Ci du-te", i-a zis El, "de te arată preotului, și adu pentru curățirea ta ce a rînduit Moise, ca mărturie pentru ei." 15. Se răspîndea tot mai mult vestea despre El, și oamenii se strîngeau cu grămada, ca să-L asculte și să fie vindecați de bolile lor. 16. Iar El se ducea în locuri pustii, și Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]