1,381 matches
-
lui H.-R. Patapievici, clona aceleiași ideologii a haosului, împătimitul de teorii anarhiste (cu faimosul corolar autohton "teoria moldovenismului"), eminența cenușie a Partidului Comuniștilor de la Chișinău, Mark Tkaciuk. Aceeași ură și același dispreț suveran regăsesc la amândoi, laolaltă cu aceeași râvnă de a se ține strâns de buca puterii. Din oportunism, dar și din știința că puterea asociată cu haosul este o mare prăpastie pretutindeni unde se confirmă o consistență ontologică. De aceea, cred, Theodor Codreanu are perfectă dreptate când îl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
noii exegeți, apăsând pe senzațional dar chemând la apel fapte controlabile (vezi, de pildă, somația lui P.P. Carp, cerând "potolirea" lui Eminescu), doresc a spulbera seria de mistificări și prejudecăți legate de viața poetului, în ultimii săi șase ani. Această "râvnă rectificatoare", cu țintă biografică, expediată în rizibil de unii comentatori, așezată sub semnul "stupizeniilor" și "elucubrațiilor" de către alții, se vrea, de fapt, un demers demistificator, propunând adevărata demitizare a genialului poet-gazetar. Să fie vorba de o teorie prefabricată (cum zic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de-a pururi curată, icoana binelui și-a răului. Am răsfoit archivele liceului și le-am găsit minunate. Câțiva băieți de inimă și talent am scos acum zece ani revista Muguri. Prin stăruința d-lui profesor Ilie Vișan și prin râvna celor câțiva elevi harnici, această revistă a apărut patru ani. După terminarea liceului a celor din urmă colaboratori a încetat apariția ei, în 1929. Modestă ca oricare început, ea își are meritele ei necontestabile. În paginile sale s-au altoit
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
văile, zid nou de piatră, orologiu, călugărul din tren surîde într-acolo, doi însoțitori, boccelele lui, mănăstire ori schit, pocăință în sac și în cenușă, zi de zi, eră de eră, doar să se mai prindă de noi ceea ce sîntem! rîvna casei Tale mă mistuie, pumn de maci aprinși în linia paralelă, secunda de Bărăgan din munți, muncă de clăbucete pe zare, plaiuri cu presărări de arbori fug în partea netedă, afundul depresiunii, parcelă de cînepă, cultură suspectă, Punct Oprire Nădejde-Sat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
devoțiune, după cum ne informează Pr. Paolo Bonnici. Între 1632-1633 misionarii noștri au vizitat diferitele centre ale catolicilor mai ales cele din Iași, Cotnari, Bârlad, Galați, catehizând, spovedind și lăsând o edificare optimă pretutindeni datorită învățăturii și sfințeniei vieții lor. În râvna lor pentru convertirea dizidenților au disputat adesea cu grecii, cu călugării, cu episcopii și cu persoanele de vază ancorate autorității Sfintelor Scripturi, a Sfinților Părinți ai Bisericii și a Conciliilor. Adversarii deși au fost puși în încurcătură, nu s-au
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
din Suceava, pentru că nu era cine să slujească, Pr. Bassetti l-a trimis îndată pe Pr. Appoloni la Baia ca să slujească și în Suceava vecină. Ca vicar al Episcopului de Sofia, Pr. Bassetti știa să-și desfășoare slujirea cu multă râvnă. Intenționa să trimită în Italia trei tineri destoinici să studieze pentru preoție. Ulterior, în scrisoarea din 15 februarie 1641 dădea vestea că: A venit o tiparniță la Iași, cu care schismaticii își tipăresc diferite lucruri, și mai ales Evanghelia în
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
Muntele Athos, devine stavropighie patriarhală, urmând a trimite câte cinci ocale de ceară pe an la Patriarhia din Tarigrad. Si mai spune arhiepiscopul Methodie: „Deci fiindcă și precinstitul...vameș al domniei Moldaviei chir Panos (gon) ficiorul lui Saul...au avut râvnă dumnezeească și au zidit o svântă mănăstire dintru a sa cheltuială la starea locului, ce să numește Clatea, care este aproape de Ieși.” - Cu îngăduința ta, mărite Spirit, eu aș spune că mănăstirea Clatea era deja gata la sfârșitul anului 1670
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lui: plină de neliniști și iluzii, de grijă, speranță și incertitudine. Da, avem voie să ne temem de moarte, să răbdăm greu suferința, să ne simțim părăsiți, fără să ne pierdem, astfel, demnitatea. Căci, chiar când „duhul este plin de râvnă, carnea este neputincioasă“ (Matei, 26, 41). Dacă Iisus ar fi ales moartea „demnă“, în accepțiunea de azi a termenului, ar fi intrat în impunătoarea galerie de sinucigași de elită, de la Socrate la Petroniu și Seneca, însă n-ar fi mântuit
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
prețuindu-i cultura aleasă și, mai ales, eforturile făcute pentru ridicarea poporului român din noua provincie austriacă, Budai Deleanu scria: "O, să-l cunoști ce ales om e acela! Și doar unul dintre toți care au iubire de neam și râvnă călduroasă de a aduce pe soiul nostru la oarecare rânduială. Acesta mi-a deschis ochii întru multe, iar mai vârtos pentru purcederea noastră, căci au fost născut și crescut acolo"157. După ce, pe 14 noiembrie, Balș a prezentat personal memoriul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Constantin - Fuioagă Maria - Tincu Mihai - Tincu Aurelia - Rusu Maria - Călcăianu Constatin - Levărdă Vasile - Marcu Ioan Școala are un efectiv de 363 elevi. Din cele constatate cu prilejul acestei inspecții am rămas cu convingerea că la școala Racova se muncește cu râvnă și pricepere. Notez activitatea cu Foarte bine” . La 24 octombrie 1948 predă direcția Școlii Racova d-lui Mihai Tăbăcaru, apoi Năstase, Levărdă Vasile și începând cu 1 septembrie 1956 profesorul Gh. Cozma. Întrucât efectivele de elevi erau în creștere, se
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
erau asimilate cunoștințele elevilor. Nu a fost niciodată adeptul memorării mecanice. Punea accentul pe învățământul creator care să stimuleze aptitudinile personale ale elevilor. Un dascăl inimos pătruns de dragostea pentru profesie a știut să înfrunte greutățile și să insufle copiilor râvnă pentru învățătură, pentru idealuri înalte. Dovada muncii sale neobosite și a generozității sale pedagogice o constituie generațiile de elevi bine pregătiți care au reușit să se specializeze în diferite domenii: muncitori cu înaltă calificare, agricultori, învățători, profesori, ingineri, economiști. “Dacă
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
ambele o sfărâmă, ilustrând o „imperfecțiune“a Naturii. Cu ghilimele căci, entropizare fiind, acest efect al vieții plantei respectă o inexorabilă lege a Naturii. Din punct de vedere chimic Însă, vița negentropizează mediul În care trăiește și Încă cu multă râvnă. Nu Întâmplător deci e o plantă cu origine mediteraneeană, căci de o antiteză negentropică - la nivelul viului - are nevoie abioticul entropic mediteranean. Să rămân pe tărâmul entropiei pentru a privi și recipientele tradiționale pentru vin; tradiționale, adică adânc ancorate În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fac infarct, fac mai bine un vițel!» CAPITOLUL VI Valori naționale ale Cârțișoarei 1. Badea Cârțan Motto: (Duiliu Zamfirescu : «Badea Cârțan la Roma», 1895) (N. Iorga :«Oameni care au fost».) Despre Badea Cârțan, nu s-a vorbit niciodată îndeajuns față de râvna pe care a depus-o în flacăra în care a ars cu dorința nestrămutată de a-și vedea cândva consătenii și pe toți transilvănenii lui ridicați la nivelul conștiinței că romînii de peste tot sunt una și aceeași nație și că
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cu toți învățații lumii. Acest frate, pasionat, între altele, de filozofia indiană, l-a inițiat pe Mihai în unele lecturi și, poate, i-a dat explicații în acest sens. Se spune despre Mihai că, abia ieșit din copilărie, cu o râvnă uimitoare la vârsta lui (10-12 ani), îl găsești ceasuri întregi în biblioteca tatălui său sau a lui Aron Pumnul de la Cernăuți. Ambii au sesizat această predispoziție a copilului și i-au permis accesul în bibliotecă, îndrumându-i lecturile. La 10
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dintre care un Ipatie ar fi fost unul din cei cinci bătrâni înființători ai satului Ipatie (de unde Ipoteștii) care ar fi făcut bisericuța, mai târziu a familiei Eminovici 8. Trecută în documente când Ipotești când Epotești, moșia a constituit obiectul râvnei multora, din moment ce răzeșii ipoteșteni sunt într-o necurmată luptă cu vecinii. Ca rezultat al acestor neînțelegeri au rămas până astăzi numeroase informații, nici una de neglijat: nume ale proprietarilor, vânzări-cumpărări, date și ani. Se știe astfel că la Iordache Murguleț era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
opera începută de Vasile Ciurea, a fost un nefericit și erudit fiu al Basarabiei, refugiat și adoptat ca cetățean al urbei fălticenene, împătimit cercetător și cunoscător neîntrecut al istoriei orașului, care a cuprins și surprins într-o carte, cu o râvnă benedictină, întreaga arhivă vie a acestei așezări, Fălticeni orașul amintirilor. Același cercetător, muzeograf, ziarist și scriitor a completat aceste mărturii și în volumele Lovineștii și Familia Cazaban, aceasta din urmă tipărită și răspândită nu de mult, în două ediții, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ființei sale, de la tatăl său. La altele meditase el. Spre a le aplica și respecta, spera că va afla în el însuși energia, voința, tăria necesare. În toți anii de până acum simțise că avea în adâncurile sale ceva din râvna și fermitatea țapinarilor și gospodarilor săi de la Sasca. Când se apuca de un lucru, nu se lăsa copleșit de nici o stavilă. Îi plăcea ca ceea ce făcea să-l reprezinte. Avea încredere în cunoștințele teoretice acumulate la facultate. Lucrase în timpul practicii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Orient asiatic sau popoarele islamice). în mod tradițional, în studiile din anii '90, țările foste comuniste europene erau calificate drept "colectiviste", căci veneau după un lung interludiu colectivist impus politic. România ilustra însă o stranie abatere de la "regulă", dovedind o rîvnă neașteptată pentru valorile individualiste. Dar, întocmai ca în anticipările lui C. Rădulescu Motru, individualismul "românului" era de cu totul altă factură decît cel "tradițional", precum cel al "americanului". Bunăoară, pentru "american", realizarea destinului personal se petrecea nu împotriva "celuilalt", ci
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
veacului trecut, M. Kogălniceanu, redactorul răspunzător al uneia din cele dintâi de acest fel, pune în relief, cu prețul unor ușoare exagerări, succesele literaturii noastre, care, făcând pasuri de uriaș, ajunsese să se numere cu mândrie , între literaturile Europei. Prin râvna patriotică a îndrumătorilor de cultură românească modernă, Asachi, în Moldova , Eliade Rădulescu în Muntenia, G. Barițiu, în Transilvania, o literatură, a nostră, se realizase cu adevărat. În tezaurul ei intrau traduceri, prelucrări și opere originale, primele forme de manifestare a
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Călinescu va reactualiza astfel de mijloace, după o sută de ani, în "Jurnalul literar", din 1939. Nu mai puțin întinse sunt știrile privitoare la mișcarea literară națională și universală, pe care le publică gazeta lui I. H. Rădulescu. Cu aceeași râvnă, ca și "Albina", "Curierul românesc" își informează cititorii despre adunarea "Societății pentru încurajarea literaturii" din Londra, despre licitarea dreptului de a edita opera lui Byron etc. De remarcat și în cazul acestor știri literare, o anumită înclinație spre senzaționalul gazetăresc
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
toate părțile și la toată românimea; așa și Gimnaziul de la Beiuș și în Ungaria, școalele de la Arad șcl., dar în Bucovina și în cele două provinții? O mulțime de bărbați într-alte plase cum - ca să tăcem de cîțiva episcopi cu rîvnă adevărat apostoleascăderegători politicești, doftori, ostași; aceștia parte mare simțesc ce ne trebuie, nevoindu-se deodată a și căuta mijloace de ajutoriu. Ce e mai mult? însuși frumoasele noastre au început să sprijonească întreprinderile cele folositoare! De altă parte iară - precum
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
să rămînem de la o astfeliu de întreprindere, care cel mult patru sau cinci sute de patrioți și naționaliști literați și bine simțitori sînt în stare de a o sprijini și ținea în floare? În veacul acesta, cînd limba noastră prin rîvna bărbaților atîta de neprege[tă]tori au făcut pași care însuși pă străini pun la mirare, totdeodată dovedind în faptă cum că limba românească este destoinică de a să putea deplini, regula și îmbogăți ca oricare alta; și încă cu
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
de o parte să putem avea un teatru și pe de alta să se intruducă și să se întinză în prințipat muzica vocală. Amatori s-au aflat îndestui spre a se numi soți, și prin a lor dărnicie plină de rîvnă s-a și adunat o sumă de bani cu care să se poată acoperii toate cheltuielile spre aceasta. Numele amatorilor și sumele ce au dat se vor face cunoscute în vreuna din foile viitoare. Cu banii se va închiria o
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
cam enervat nivelul intelectual, concepția didactică . exact stilul lectură din cartea de cetire curs elementar... Bineînțeles mi-a mers la inimă tot ce se spune despre neamul meu618 și ca un copil am învățat pe dinafară rândurile lui Sadoveanu: „Întreagă râvna și hărnicia răzeșilor din neamul său, renășteau în bătrânul meu profesor de istorie”619... 616 Durerile de cap cumplite, m-au făcut să mă duc la Socola. Medicii de acolo n-au constatat nimic îngrijorător în domeniul lor. Dar când
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
amintesc de iertarea păcatelor celor dinaintea lui Hristos și ale celor de după venirea Lui, pentru pocăința lor sinceră). Apoi am îngenuncheat pe rând sub epitrahil. împlinisem cu o săptămână înainte, în 4 decembrie, 15 ani. Părintele Brezeanu era însuflețit de râvnă deosebită pentru turma pe care o păstorea și pentru ,,mielușeii” din internatul școlii noastre, unde era și profesor de religie și duhovnic. Asupra celor mici (din clasele 1-4, astăzi 5-8) se apleca cu dragoste și răbdare deosebită, răsplătită de noi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]