1,394 matches
-
România s-a trezit tîrziu la o viață publică aerobă, și acest lucru s-a întîmplat, cu aproximație, în intervalul care începe cu vandalismul lui Tudor Vladimirescu și care nu s-a terminat nici astăzi. Slugerul Tudor însuși, bogat în rîvnă și sărac în prejudecăți atunci cînd se punea problema soldei, în bune relații, după caz, și cu turcii, și cu grecii, și cu rușii, se simte dator să-l consilieze pe Caragea, cu prilejul unei audiențe la Palat, în legătură cu necesitatea
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
actualul edil al Iașiului. Trăncăneli electorale. Nu a mișcat un deget din Casa Roset-Roznovanu înspre Casa Balș. Inginerul de la ape-canalizare, ajuns în fotoliul pe care au stat Vasile Pogor și Nicolae Gane, e prea-ocupat cu fotbalul, aici, da, depune mare râvnă. (Să mai spunem că aceeași Primărie, care și-ar fi făcut sieși onoare, sprijinind financiar apariția revistei "Cronica", a lăsat-o de izbeliște, și publicația nu mai apare de vreun an și ceva? Și oricine își poate imagina ce bani
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
demni de admirație sînt „greu de developat". Rezistă, cînd voiești să le trasezi o figură lesne inteligibilă, tocmai pentru că știu să fie incomod exigenți cu ei înșiși. Vasile Gorduz e dintre aceștia, și, portretist de exemplară acuitate, pare a desfide rîvna ambițioasă a criticului care ar încerca să-l portretizeze, rînduit, securizant și statornic. Nu-i pasă de circumstanțieri abile, înaintează deschis, vulnerabil, în viul unui aprig corp-la-corp cu absolutul: nu se voiește sub protecția unor categorii muzeale, de care să
Gorduz - „Deasupra celor trei dimensiuni“ by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6233_a_7558]
-
sănătos rostuită, și o demnitate care depășea circumstanța. Candoarea culeasă de ei, din vechile cîntări rustice, nu ocolea aportul unei alcătuiri ordonate, balsamul astfel răspîndit evoca, precum un fagure neascuns, virtuți de compunere strictă, - chema, fără voie, ai fi spus, rîvna unor emulații instituționale. Nu mă miram să recunosc, în unii dintre acești colindători, apariții ce se iviseră cuviincios în cadrul peregrinărilor mele bucovinene, la Mănăstirea Putna, în primul rînd, - adolescenți pășind spre pragul preoției, studioși ce îmbrățișau Construcțiile, dar și alții
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
putut fi zăgăzuită. Ovidiu l-a descoperit pe Dumnezeu în exilul său de la Tomis și de aceea credința lui, născută în cele mai vitrege condiții, va fi cu atât mai puternică. Patria pământească, Roma, depravată și ingrată, nu mai merita râvna și nostalgia întoarcerii. Exilul lui Ovidiu este pentru Vintilă Horia o ficțiune de compensație, o cale întortocheată de cunoaștere a divinității. Numai dezvăluie cu adevărat sensurile salvatoare, de mântuire prin suferință și recuperare a patriei cerești.
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]
-
la consecințele lui de abulie, torpoare, disoluție a personalității active, ci biciuit, silit a se renega. Lenea, urîtul, plictisul, aceste vicii baudelairiene nu ne sînt deloc străine, dar ne străduim a le întoarce pe partea pozitivă, a le preschimba în rîvnă, interes, plăcere, grație actului scriptic, mereu reluat, mereu pus sub semnul întrebării și iarăși reluat. Scrisul e o transcendere salvatoare a trăirii invadate de umori ce o alterează. E un mare noroc că putem scrie. Regretați că v-ați legat
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
Agenda zilei“, l-au însoțit în lupta câștigată pe piața agitată a presei scrise. În prezent, „Agenda“ reprezintă un nume puternic, de care sperăm că vom mai auzi mulți ani. Mult succes! NICOLAE DOLÂNGĂ, director Radio Timișoara Ca martori ai râvnei colectivului redacțional de la săptămânalul „Agenda“, ne dăm seama de bucuria justificată și meritată a colegilor noștri, care în toți acești 15 ani au știut să muncească zi cu zi în așa fel ca ziarul, care a câștigat un renume deosebit
Agenda2005-07-05-agenda 15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283376_a_284705]
-
de litere, la secția medievală a Institutului. Scriitorul recunoaște că e nevoit astfel "a lua viața de la capăt". Inițial fără pregătirea trebuitoare, a trecut, constrîns de circumstanțe, la studiul artei Evului mediu, sarcină pe care și-o asumă cu o rîvnă exemplară: "Nu am evitat aventura. De altfel, nu aveam de ales. Deși colegii îmi erau foarte binevoitori și favorabili, nu le-a trebuit multă vreme să se lămurească cît de îndepărtat, cît de inocent mă aflam față de preocupările lor. Am
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
revoltat pe toți și pe toate - un stăpîn față de care este cum nu se poate de obedient - este răzvrătirea, permanentul mers împotriva curentului". Apelul naeionescian la viață, prin desconsiderarea cărților, însă nu înainte ca acestea să fi fost parcurse cu rîvnă, pare a fi rodit la prematurul insurgent, pe un sol neîndoios consubstanțial. Aceste pagini juvenile reprezintă eboșe ale personalității ce se va forma. Tînărul nesupus avea impresia că mișcarea religioasă a momentului se afla în suferință, întrucît ea nu făcuse
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
de cele lumești și chiar să răspândească această revelație. În căutarea locului petru sihăstrie, tânărul călător e însoțit de diferite virtuți personaje precum Credința, Adevărul, Devoțiunea ș.a..și e încercat de diferite ispitiri, între care unele cu adevărat subtile, precum râvna studiului, sau gloria deșartă. Cartea a treia, Despre prelatură (în care Blaquerna ajunge episcop) și cea de a patra, Despre demnitatea pontificală (în care Blaquerna, ajuns Papă, face rânduială la Curtea Pontificală) contină lămurirea celor ascunse sub nume latinești precum
Un roman medieval despre reforma creștinătății by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4758_a_6083]
-
membrele anatomice realizând o dublă copulație, stilistică și biologică. Romanele pulsează după ritmul interior al personajelor, inspiră și expiră aerul acestora, devin febrile odată cu ele. La studentele noastre conștiincioase, sexul - ca și drogul - reprezintă o temă pentru acasă, executată cu râvnă școlărească. Scenele ,încinse", lungi și redundante, aproape plicticoase prin mecanica lor, sunt așezate la rând ca păsărelele pe firul de telegraf. Dacă la Ioana Baetica există, totuși, o încercare de gradație epică, o anumită distribuire a accentelor narative, la celelalte
"Intimitățuri" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11070_a_12395]
-
proza vieții, în care tatăl face un suc de morcovi și mere pentru fetița lui, fără vreun scurtcircuit liric provocat de nărăvașul autor, se simte inteligența artistică a acestuia din urmă. În contrast cu versurile emfatice ale unor epigoni stănescieni, expresie a râvnei poeticești, dar și a lipsei de înzestrare, asemenea propoziții și gesturi banale ascund (ascund bine, ca să fiu puțin malițios) fracturile pe care tânărul autor le provoacă, deopotrivă, retoricii și tipicului social. Deplasarea către spectrul de imagini al poeziei fracturiste este
Fratele păduche by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10783_a_12108]
-
noi, noi cei de astăzi, noi cei de acum o sută, două sau trei sute de ani. Fiecare în felul său, fiecare după nevoile sale, observând aspectele utilitare, cele de trebuință zilnică, sau pe cele pe care le descoperi cu îndelungă râvnă, cu aplecare fără de sfârșit, prilej cu care poți, eventual, descoperi valori de întremare spirituală - de întremare întru credință - dintre cele mai prețioase. Căci Bach, cum știm, este izvorul; este sensul cuvântului german preluat de nume și transferat în timp asupra
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
care-l iubesc și-l urăsc, văzînd cum se șterge în zare cea din urmă clopotniță, încercam o simțire ciudată, nu de părere de rău, nu de plăcere, dar și de una și de alta, amestecat cu curiozitatea și cu rîvna fantastică de a merge înainte și, în același timp, dorind să știu și ce fac prietenii mei cei buni... La fiece opintire a calului îmi ziceam: un pas greșit acum și rămas bun lumii, rămas bun prietenilor, petrecerilor și balurilor
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
Mare, Sf. Paisie Velicikovski, Cuviosul Nichifor Theotokis, Sfaturi la intrarea în monahism, în colecția Comorile Pustiei, nr. 21, Edit. Anastasia, 1998, p. 32. footnote>. Cei care au fost cumplit războiți de patima desfrânării și au ales calea îngerească pot avea râvnă tot atât de mare în săvârșirea virtuții, pe cât de mare le-a fost râvna în săvârșirea păcatului<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de sfătuireă, p. 363. footnote>, mai ales că s-au hotărât să meargă pe această cale pentru a
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
în colecția Comorile Pustiei, nr. 21, Edit. Anastasia, 1998, p. 32. footnote>. Cei care au fost cumplit războiți de patima desfrânării și au ales calea îngerească pot avea râvnă tot atât de mare în săvârșirea virtuții, pe cât de mare le-a fost râvna în săvârșirea păcatului<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de sfătuireă, p. 363. footnote>, mai ales că s-au hotărât să meargă pe această cale pentru a dobândi o biruință asupra păcatului<footnote V.V. Zenkovsky, op. cit., p. 25. footnote
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
știind că spovedania este taina ridicării noastre<footnote V.V. Zenkovsky, op. cit., p. 68. footnote> și că datorită ei vine și vindecarea<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 188. footnote> de patima în care ne zbatem, vom lupta cu mai multă râvnă pentru a dobândi adevăratul sprijin în eforturile noastre de a ne curăța sufletul<footnote Mitropolitul Hierotheos Vlachos, op. cit., p. 312. footnote>, adică Sfânta Împărtășanie. Știind că drumul spre mântuire este strâmt, dar sigur, fără a uita nici o clipă că mergând
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
activitate. Doliul ne-a cuprins pe toți. Ni se părea că încă un sprijin, poate unicul rămas, ne-a părăsit. După câtva timp, Conservatorul de muzică își redeschise porțile, închise când cu invazia trupelor dușmane. Îmi reîncep activitatea cu mare râvnă, elevi numeroși nu lipsesc, cu tot timpul critic. Era ceva trebuincios sufletului de-a ne contopi în muzică, cel puțin atât! În acel an isprăvește în chip strălucit cursul meu, tânăra și mult talentata Hedwig Durrer, care își dă și
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
rug, încât până și sabia cu care erau înjunghiați se tocise ori în urma prea lungii folosiri se știrbise, iar călăii obosiți au trebuit să fie schimbați unul după altul. Am observat atunci la cei care credeau în Unsul Domnului o râvnă cu adevărat minunată, precum și o putere și un curaj într-adevăr dumnezeiești. Căci abia a apucat să se pronunțe sentința împotriva unora, și din cealaltă parte să grăbeau alții spre scaunul de judecată al judecătorului, mărturisind că sunt creștini, fără
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
unități militare strângeau prin ordine circulare, prin Epistole și prin ordonanțe publice pe curatori, pe strategi șu pe tabulari, pe conducătorii justiției și finanțelor din toate orașele ca să aducă la îndeplinire porunca împărătească. S-a ordonat să se depună toată râvna în reconstruirea templelor zeilor, căzute în paragină, să se aibă grijă ca toți, fără excepție: bărbați, femei, slugi și chiar copii sugaci să fie obligați a aduce jertfe sângeroase și libații zeilor păgâni, precum și să guste ceva din carnea jertfită
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
alergau la chinuri ca și cum i-aș fi poftit să se prindă într-o horă sfântă și să joace pe o câmpie înverzită; nu păreau că aleargă la chinuri, ci ca să primească flori de mai, cu care să se încununeze. Prin râvna lor cea mare au pus în umbră toate pedepsele mele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Roman, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 400) „I-a fost
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în ocne, unde trebuiau să sape ca să scoată arama, ei, care erau mai de preț și decât aurul cel material, și decât cel nematerial, pe care-l sapă și-l scot la iveală nu mâini de ocnași, ci îl află râvna unor bărbați credincioși. Munceau în ocne ei, care erau plini de mii și mii de bogății. Ce viață e mai amară și mai plină de chin ca viața din ocnă? Dar mucenicii cei osândiți la ocnă vedeau că se împlinesc
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
23, în PSB, vol. 13, p. 184) „Fericitul Potin, căruia îi fusese încredințată păstorirea episcopiei de Lyon, fiind atunci în vârstă de peste 90 de ani și foarte slăbit cu trupul, încât din cauza slăbiciunii trupești abia mai sufla, întărindu-se prin râvna duhului de dorința pentru mucenicie, a fost târât și el la tribunal. Trupul lui era cu totul dărâmat de bătrânețe și de boală, în schimb sufletul îi era încă atât de vioi, încât și prin el Hristos s-a dovedit
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Aur, Cuvânt la Sfinții Mucenici, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 451) „ Când ajungem la raclele mucenicilor, după ce am trecut pe lângă celelalte sicrie, gândul nostru ajunge mai înalt, sufletul nostru mai puternic, râvna noastră mai mare, credința mai fierbinte. Când ne gândim apoi la chinurile, la luptele, la răsplățile și la cununile sfinților acestora, găsim iarăși alt temei de și mai mare smerenie. De-ai fi făcut fapte mari de tot, vei socoti
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
primindu-le sufletele - căci zice Scriptura: sufletele drepților sunt în mâna lui Dumnezeu (Înț. Sol., 3, 1) - ne-a lăsat nouă până acum, ca mângâiere și încurajare, trupurile lor, încât noi, venind la mormintele acestor sfinți, să ne ridicăm spre râvna și imitarea lor și văzându-le, să ne aducem aminte de faptele lor și de răsplătirile puse deoparte pentru aceste fapte. Mare folos avem de aici pentru sufletele noastre, dacă suntem treji. Căci nici un cuvânt nu poate să ne învețe
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]