2,262 matches
-
niciodată să dai!” Timp de cinci zile am plutit de-a lungul coastei Italiei, înspre sud către portul Civitavecchia, ce se afla înafara Romei. Am ajuns acolo seara. Burnița. Pe cheiul învăluit în ceață și sclipind în ploaie ne așteptau răbdători cu felinare în mână câțiva oameni ca niște umbre alături de patru trăsuri. Erau oamenii trimiși în întâmpinarea noastră de cardinalul Borghese. Din purtarea lor cuviincioasă, dar lipsită de căldură, îmi puteam închipui cât de stânjeniți se simțeau. Ne-au lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
rod! Sfântul Scaun însuși s-a rugat din răsputeri ca lumina Domnului să se pogoare asupra Japoniei. Aici cardinalul se opri. Apoi zise, privindu-mă țintă cu ochii săi verzi: Dar acum îți cer să înduri, te sfătuiesc să fii răbdător! Chiar și numai pentru o clipă, era să mă las înfrânt de glasul lui. Vocea și ochii lui erau plini de iubirea și de blândețea unui tată pentru fiul său, iar cardinalul părea să cunoască bine puterea prefăcătoriei sale. Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Santa Severa. Coborau agale prin luncă înconjurându-l ocrotitor pe Nishi care tocmai se ridicase după boală. Mergând în frunte alături de Tanaka și de Velasco, samuraiul se întorcea din când în când îngrijorat înspre tovarășul său mai tânăr și aștepta răbdător până când ceilalți îi ajungeau din urmă. Cât au mers prin Nueva España, pașii lor au fost plini de speranță și putere, cu tot soarele nemilos care dogorea, dar acum, după ce li se spulberaseră toate speranțele, japonezii mergeau abia trăgându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
dimineața Învierii, pe când ziua se îngemăna cu noaptea, începură să se deslușească umbre de oameni care se adunau grupuri-grupuri în piața San Pietro din Vatican așezându-se pe rânduri. Erau călugări și pelerini veniți de departe. Strânși în fața bazilicii așteptau răbdători. Prin ceața lăptoasă, mulțimea îndura aerul rece al dimineții murmurându-și necontenit rugăciunile. Când ceața se risipi, piața era aproape înțesată cu astfel de pelerini și călugări, iar pe treptele de piatră se înșiruiau tineri străjeri cu uniforme roșii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
împreună cu oile și caprele sale. Alții povestesc că despre Baba Dochia se spune că era așa de rea încât și copiii, care cum creșteau, fugeau de ea, pentru a scăpa de răutățile ei. Numai unul singur, un băiat, cel mai răbdător dar și cel mai puțin la minte, i-a fost rămas dintre toți copiii în preajmă. Dragomir, c-așa îl chema pe fecior, era mereu dus cu oile și numai biata nevastă sa, harnică și bună la suflet, răbda și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
răsplata, iar aceasta Însemna că misionarii Își primeau răsplata, lucru care Îi făcea fericiți. Tribului Îi plăceau buna Înțelegere și respectul reciproc. Când murea un pastor - cum li se Întâmpla multora din cauza malariei, febrei tifoide sau a dizenteriei - tribul aștepta răbdător Întoarcerea sa sub forma Celui Reincarnat. În 1892, cel care avea să fie unul dintre cei mai marcanți Frați Albi Mai Mici sosea printre cei din tribul Karen. Se născuse În Anglia, Într-o familie obișnuită și Îl chema Edgar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ochii pe ei și să le bagi sula-n coastă celor de la ambasada SUA ca să se agite să-ți găsească prietenii. Înțeleg ce vrei să spui, răspunse Harry. Dar totuși... ei bine, nu-s prea convins că... —Bine, spuse Garrett răbdător, Îmi dau seama că te Întrebi și „toate ca toate, dar cum fac eu să nu-mi pun pielea la bătăie...“. Harry Îl Întrerupse. Nu gândesc deloc așa. Atunci să te Întreb altceva, zise Garrett. Cine e cel mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
menționate în treacăt, ceva de genul „Pasagerul A“, nimic interesant care să-ți capteze atenția. Puținele articole apărute erau alcătuite după același tipar. Probabil că articolele din presă au vrut să creeze o imagine colectivă - „omul de rând inocent și răbdător“. Cred că e mult mai ușor să prezinți lucrurile așa, în general, decât să te confrunți cu „fețe reale“. În plus, așa cum spune și o vorbă înțeleaptă din popor, un ticălos face mereu povestea mai incitantă, în comparație cu o victimă amărâtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
companie. Ce fac după aceea? Nu știu. Probabil că se retrag la țară. Se satură și, pur și simplu, renunță. Nimeni nu rămâne aici o veșnicie. Își schimbă locul de muncă, se întorc la casa părintească. Nu prea există persoane răbdătoare. Salariul nu e chiar mic, dar, din câte am auzit de la alții, nici prea grozav. Firma e în Roppongi. Iau autobuzul la 7:00 până la stația Gotanno, apoi metroul de 07.42 sau 07.47 din stația Naka-meguro, linia Hibiya
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
lor - înfățișarea, dansul, cântecul - puteau fi eliminate din sistemul nostru de gândire printr-un efort maxim. Apariția lor ne-a zdruncinat. Din punct de vedere psihologic (nu o să fac decât o singură expunere în acest sens, vă rog să fiți răbdători), se pare că lucrurile față de care simțim repulsie fizică și dezgust, nu de puține ori, sunt o proiecție a propriilor defecte și greșeli. Oare nu asta este cauza acelei repulsii covârșitoare pe care am manifestat-o față de sectanții Aum din fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
nu le-ai auzit, nici nu le-ai știut, și nici nu-ți era deschisă odinioară urechea la ele: căci știam că ai să fii necredincios, și că din naștere ai fost numit răzvrătit. 9. Din pricina Numelui Meu, sunt îndelung răbdător, pentru slava Mea Mă opresc față de tine, ca să nu te nimicesc. 10. Iată, te-am pus în cuptor, dar nu te-am găsit argint; te-am lămurit în cuptorul urgiei. 11. Din dragoste pentru Mine, din dragoste pentru Mine vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
și lunecoasă a istoriilor sale în plasa unei inteligențe cristaline care nu lasă nimic la voia întâmplării. Ca orice om foarte inteligent, el nu se mulțumește cu inteligența sa, caută să treacă dincolo de ea într-o înțelepciune invocată de ritmul răbdător și egal balansat al frazelor meșteșugite. Textul ne arată un atlet al inteligenței sclipitoare, ce se dorește un atemporal și înțelept conte Augenstein. Adrian MIHALACHE, "COTIDIANUL Supliment cultural", Nr. 224, 1995 (Litere, Arte, Idei, nr. 36, sept. 1995) Cartea de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
felurite similitudini și coincidențe ca la Nostradamus) sfârșesc întotdeauna prin a-i vulgariza opera! Acest Bovinache, are nerușinarea de a pune, și tot el a răspunde, unor întrebări precum: „Cât de luceafăr al poeziei este Eminescu?” și învinuiește poporul acesta răbdător cu toate liftele, că este un sclav al clișeelor grefate pe o cultură a conformismului, a lenei hermeneutice, care induce o scădere a imunității neuronului față de „prostia omologată“ (zice el, deșteptul lumii). Deci trecând peste nevoia noastră acută de repere
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
lor sunt tot un fel de spitale, în care personalul medical, dacă există, neavând medicamente sau vreun alt suport medical în afară de o lumânare la cincizeci de pacienți și o cutie de chibrituri, nu are altceva de făcut decât să aștepte răbdători ca pacientul să dea colțu’. Totuși ca alegător aș avea și eu o propunere. Propun ca toate cele 253 de spitale care vor rămâne, să fie reconstruite toate de-a lungul pistei de decolare de la Otopeni, ca pacienții să le
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
lui Onegesius. — Sigur! replică ea pe un ton disprețuitor. I-ai lăsat pe alții să-și păteze mâinile cu sânge. Tu n-ai fi îndrăznit niciodată să te ocupi personal de asta! Fără să bage în seamă jignirea, Balamber răspunse răbdător. — Nu era sarcina mea și, oricum am încercat să te ajut, nu poți să negi asta. Ea răspunse cu un gas plin de ranchiună: — Crezi că sunt proastă? Nici nu îndrăznesc să mă gândesc care mi-ar fi fost soarta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
în genunchi sau chiar întinși cu fața la pământ, în timp ce alte câteva persane - diaconi, poate, ori voluntari - se mișcau repede și în liniște, părând să se dedice unor însărcinări precise. în portic, câteva femei, unele dintre ele doar niște copile, îi mângâiau răbdătoare pe infirmii ce zăceau, acoperiți în niște pături sărăcăcioase, rezemați de coloane. Sebastianus simți toată durerea și epuizarea ce-i măcina pe oamenii aceia, dar și solidaritatea lor, voința lor de a rezista. Și în primul rând, în spatele a tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și lunecoasă a istoriilor sale în plasa unei inteligențe cristaline care nu lasă nimic la voia întâmplării. Ca orice om foarte inteligent, el nu se mulțumește cu inteligența sa, caută să treacă dincolo de ea într-o înțelepciune invocată de ritmul răbdător și egal balansat al frazelor meșteșugite. Textul ne arată un atlet al inteligenței sclipitoare, ce se dorește un atemporal și înțelept conte Augenstein. Adrian MIHALACHE, "COTIDIANUL Supliment cultural", Nr. 224, 1995 (Litere, Arte, Idei, nr. 36, sept. 1995) Cartea de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
scrie ceea ce trebuie să scrie, ci aceea de a scrie ceea ce ar scrie dacă viața lui ar atârna de responsabilitatea de a scrie într-un stil menit a fi înțeles de cât mai mulți bătrâni bibliotecari cu putință. Pentru fidelul, răbdătorul, ermeticul pur, toate lucrurile importante din lume - nu viața și moartea, care sunt simple vorbe, ci lucrurile cu adevărat importante - funcționează destul de frumos. Înainte de sfârșitul lui, Seymour s-a bucurat, timp de trei ani și mai bine, de ceea ce e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
străzi nebunești, cu coșmaruri murdare, monstruozități aduse la viață, dependenți de droguri, bețivi și perverși ce-și sărbătoreau disperarea la vedere, În mijloc de oraș. Trebuia să fii În stare să suporți Încâlcelile sufletului, imaginea dizolvării crude. Trebuia să fii răbdător cu stupiditățile puterii, cu frauda din afaceri. Zilnic la cinci sau șase dimineața, domnul Sammler se trezea În Manhattan și Încerca să pună șaua pe situație. Nu considera că poate. Nici, dacă ar fi putut, nu ar fi fost În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
la copt. Shula Îi așezase pe ușa deschisă a cuptorului electric și vârfurile scoteau fum. Și asta, acum! După ce Îi răci, se chinui să și-i pună În picioare folosind mânerul de la o lingură. Recuperarea manuscrisului Îl ajuta să fie răbdător cu Shula. Ea nu Întrecea, de fapt, măsura. Pe de altă parte, Însă, pantofii Își dovediseră pentru ultima oară utilitatea. Erau gata de aruncat la coș. Nici Shula nu ar mai vrea să-i recupereze din coș. Și nu pantofii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
cuvântul frigidă. Toți au început să-și dea ochii peste cap atunci când Mary le anunța că unul e egoist sau că altul a atins-o, în public, cu gesturi mult prea libertine. Când un bărbat era destul de blând și de răbdător încât să-l păstreze, nu era decât o chestiune de timp până când Mary se trezea că i s-au dat papucii. Toți ziceau că-i o femeie drăguță - descriere care avea darul să ucidă din față orice relație - dar nițel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Cei doi soți au împins barca la apă mai adâncă și-au plutit dincolo de Corey Bar. Black Canyon nu începea, oficial, decât de la Arctic Creek încolo, dar dealurile erau deja așezate în formație, aplecate peste râu. Ca niște vulturi care-așteaptă răbdători. Au plutit în continuare și-au pătruns în tărâmul umbrelor. N-aveau să mai vadă soarele decât după ce pereții canionului aveau să se micșoreze, aproape de Barth. După încă aproape doi kilometri, au ajuns la Arctic Creek. Casa familiei Smith era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
să trec fugar puntea locuiesc în întrebarea cu răspuns închis sub strat de zăpadă mi se pregătește desfrunzirea pot duce pe umerii orele târzii ale nopții în cuptorul neîncăpător al somnului să transcriu fuga cu eleganță pot fi pradă vânătorului răbdător acum dorm lângă tine iubito și totul miroase a fân proaspăt. Imagini compuse mama între perne roșii zâmbește cu umerii cuprinși de lumina tabloului nu mă născusem încă peste două toamne începeam să alerg pe culoarul lung urmărit de surâsul
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
mai pot suporta gîndul că nu știu ce s-a Întîmplat cu soțul meu, că nu-i cunosc motivele... — Ei, dar nu am impresia că ești chiar atît de disperată... — Vi se pare ciudat, nu ? Poate prea m-am obișnuit să fiu răbdătoare... Deci, i-ai Încredințat afacerea fratelui dumitale mai mic, dacă Înțeleg bine. Dumneata n-ai făcut nimic ? — Eu am tot așteptat... zi după zi... — Deci doar ai așteptat? — Fratele meu nu mi-a permis să Întreprind nimic și pe urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
care pe lângă un șir vast și laborios de reproșuri insultătoare și extrem de furioase mai conțin și amenințări, și atacuri directe, cu o virulență pe care eu nu am mai trăit-o nici în mediul nostru mult mai puțin blând și răbdător. O cumplită și fără precedent criză de orgoliu rănit (are și ea dreptatea ei). Pe scurt, o bardă urâtă în bunăstarea mea de excepție, în care doar dorul de ai mei mă tulbura un pic. Am avut două luni de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]