1,122 matches
-
curaj și în mărimea scuturilor”. Aceasta probabil descrie falanga greacă în care bărbații formau un zid de scuturi suprapuse și mai multe rânduri de vârfuri de suliță, o formațiune foarte eficientă atâta timp cât acoperea întreaga lățime a trecătorii. Scuturile împletite din răchită și sulițele mai scurte ale perșilor îi împiedicau pe aceștia să lupte efectiv cu hopliții. Herodot spune că unitățile militare din același oraș erau ținute împreună, și că erau trimise pe rând în luptă și la odihnă pentru a preveni
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
Petrolul este al nostru", după ce timp de trei săptămâni au strâns aproape 15.000 de semnături pentru ca echipa să fie preluată de primărie și să revină pe Stadionul "Ilie Oană". În 2009 echipa este preluată de către primăria Ploieștiului, iar Valeriu Răchită este reconfirmat în funcția de antrenor principal. În sezonul 2010-2011, Petrolul își joacă meciurile de pe teren propriu pe Stadionul Conpet, din Strejnic, datorită lucrărilor de construcție la noul stadion "Ilie Oană" iar la sfârșitul aceluiași sezon promovează în Liga I.
FC Petrolul Ploiești () [Corola-website/Science/302194_a_303523]
-
Baciu și Florin Lovin, despre care s-a vehiculat în presă că au fost câștigați de George Becali la o partidă de poker cu proprietarul echipei, Dumitru Sechelariu. A preluat tricoul cu numărul trei, lăsat liber după plecarea lui Valeriu Răchită. Ajuns la București, Goian a declarat că „Steaua are jucători valoroși și o să-mi fie greu să mă impun, dar îmi place concurența și abia aștept să mă lupt pentru un post de titular. Nu mă gândeam că o să prind
Dorin Goian () [Corola-website/Science/302956_a_304285]
-
folosit în dormitor, sufragerie și în camera de zi 38140.3 9403.50, .60.10 36.14.13 Mobilier de lemn (neclasificat) 38140.4 9403.60.90 36.14.14 Mobilier din material plastic și din alte materiale inclusiv stuf, răchită, bambus sau materiale similare 38140.5 9403.70, .80 36.14.15 Părți ale altor mobiliere 38160.2 9403.90 36.14.2 Servicii de finisare a mobilierului (cu excepția tapițării scaunelor și a suprafețelor de sprijin) 884r 36.14.20
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
comerț cu ridicata cu mobilă de uz casnic, covoare și alte Servicii de comerț cu ridicata cu mobilă de uz casnic Servicii de comerț cu ridicata cu articole neelectrice de uz casnic Servicii de comerț cu ridicata cu produse din răchită, bunuri din plută, , bunuri de dogărie și alte bunuri din lemn Servicii de comerț cu ridicata cu covoare Servicii de comerț cu ridicata cu articole de uz casnic și echipament n.e.c. Servicii de comerț cu ridicata cu hârtie și carton
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
de comerț cu amănuntul cu articole de iluminat Servicii de comerț cu amănuntul cu perdele, plasă și diverse articole de uz casnic din materiale textile Servicii de comerț cu amănuntul cu produse din lemn, produse din ceramică și bunuri din răchită Servicii de comerț cu amănuntul cu articole ne-electrice de uz casnic, articole și echipament n.e.c. 63212 632d 63221.1 63221.2 632e 63222 632f 63223 63224 632g 63231 63233 63235 63236 63237 63239 52.45.1 52.45.2
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
un graur. O cisterna amețitoare mugea încetișor, zvârlind cu spuma de beteală în copaci. Un nene slab își lipise fruntea ermetic de geam, contemplând tăcut un braduț artificial. Se făcea cu ochiul din belșug. Din balcoane fâlfâiau gene lungi, scârțâia răchita. În dreptul unui imobil auster căzuse un covor persan. În puful lui, grăbiții trecători aruncau monede, la noroc. Și gata - liniștea totală, după care, hohote înspumate au dat semnalul în parte, pentru fiecare pâlc de case. Ce bine, ce bine că
Matei și Eva () [Corola-website/Science/304303_a_305632]
-
romane - probabil 20.000 de soldați, femei și copii - este fie măcelărit, fie capturat pentru a fi sacrificat zeilor germani în dumbrăvile sacre de stejari. Urmele înfiorătoare ale acestor sacrificii - soldați crucificați, fierți sau arși de vii în cuști de răchită - au fost găsite ulterior de Germanicus, nepotul împăratului Augustus, stârnind oroarea chiar și celor mai duri soldați romani mult timp după aceea. Tacitus scrie despre membre de cai și oameni, cranii și oase bătute în cuie de trunchiurile stejarilor. Teribilul
Bătălia de la Teutoburger Wald () [Corola-website/Science/312089_a_313418]
-
993 a Consiliului de Ministri din 2 septembrie 1950, pentru înființarea unor gospodării agricole colective, au fost înființate 182 de Gospodării Agricole Colective, din care 7 purtau numele de „Vasile Roaită” și anume, din comuna Toderița, județul Făgăraș, din comuna Răchiți, satul Stăuceni, județul Botoșani, din comuna Someș, satul Guruslău, județul Sălaj, din comuna Bivolari, satul Soloneț, județul Iași, din comuna Halmeu, județul Satu Mare, din comuna Bichiș, județul Severin și din comuna Amnaș, județul Sibiu. Astfel a apărut, prin redenumire, satul
Vasile Roaită () [Corola-website/Science/311671_a_313000]
-
cazul în Bârlești și Negrileasa. În porțiunile de lunci de pe malul Văii Mogoșului, găsim o vegetație specifică locurilor bogate în umezeală, formată din specii ca: rogoz, coada calului, pipirig, izma, piciorul cocoșului etc. Din rândul vegetației lemnoase găsim: salcia alba, răchita, arinul și plopul. În general vegetația comunei este încadrată organic în flora Munților Apuseni întâlnindu-se speciile specifice acestei zone din țara noastră. Peisajul (valori ecologice) Botanica conservă o specie ocrotită, de mare efect peisagistic, narcisa (Narcissus stellaris), numită de
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
în care funcționa școala de agricultură și 44 hectare de teren. Dobrovățul a funcționat ca mănăstire de călugări doar până în anul 1948, când în complexul monahal s-a stabilit din nou o școală și un atelier de împletit coșuri din răchită. Începând din anul 1970, biserica ștefaniană și paraclisul lui Simion Movilă au fost administrate de Mitropolia Moldovei și Sucevei sub forma unor biserici parohiale. În perioada 1974-1976, au avut loc cercetări arheologice conduse de Nicolae Pușcașu, precum și lucrări ample de
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
etaj. Clădirea a fost folosită de călugări până în 1863. În această clădire au funcționat după secularizarea averilor mănăstirești o pușcărie (1865-1900), un orfelinat de fete (1900-1903), o școală de agricultură (1903-1930) și o școală și atelier de împletit coșuri din răchită a Inspectoratului Silvic Iași (1948-1970). Începând din anul 1990, aici s-au amenajat chiliile călugărilor, trapeza și un mic paraclis. În anul 2004, a fost amplasat în incinta mănăstirii un bust de bronz al lui Ștefan cel Mare și Sfânt
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
extremitatea nordică a Peninsulei Balcanice. Dealurile sunt pline de pruni (soiuri obișnuite), meri, peri, cireși, gutui, nuci, viță de vie. În lungul văilor unde se observă “patria pădurilor de fag”, stejar, gorun, frasin, tei, salcâm, paltin, iar pe malul apei: răchită, salcă, arini și plopi. Fauna se remarcă prin specii diverse în funcție de vegetație astfel: în pădurile mari și dese se ascund mistrețul, urși din loc în loc, lupi, veverițe, dihori, spre deosebire de apă unde întâlnim: latite, porconi, iar până în 1910 se observă păstrăvul
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
agriculturii întinse terenuri agricole. Răspândirea vegetației și faunei este strâns legată de climă și relief. Vegetația este arborescentă și în păduri este reprezentată prin stejar, carpen, frasin, plop, jugastru, cer și altele. Vegetația caracteristică luncilor râurilor este alcătuită din salcie, răchită, plop, iar malurile Sechereșei și Sforașei sunt întărite prin plantații de salcâmi. Pajiștile întâlnite la pășuni și fânețe au plante caracteristice precum păiușul, obsiga, firuța bulboasă, ghizdeiul, iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Fauna nu este
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
înfățișarea oamenilor poate să-l definească ca un precursor. Sava Henția a fost al 8-lea din cei 14 copii care au supraviețuit din familia preotului Ilie Henția (vezi capitolul Controverse, incertitudini), căsătorit în 1896 cu Ana (n. Dăncilă) din Răchita, Alba. S-a născut la 1 februarie 1848 în comuna Sebeș, cătunul Sebeșel. Încă de pe băncile școlii comunale, Henția a manifestat o deosebită atracție pentru desen. După absolvirea școlii primare, în 1862 Sava Henția s-a stabilit la București, adus
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
și alți boleți, se pot usca înșirați unul câte unul pe sfoară și atârnați la uscat, fie la soare, fie de tavanul bucătăriei. Altă variantă este să fie curățați, dar fără a fi spălați, și puși într-un coș de răchită sau într-o sită de bambus, într-un loc călduț (pe sobă sau pe rezervorul de apă caldă). Odată uscați, se păstrează cel mai bine în borcane închise etanș. Uscarea lor în cuptor nu este indicată, deoarece se pot deteriora
Hrib cenușiu () [Corola-website/Science/309377_a_310706]
-
(n. 15 mai 1896, satul Costești, comuna Răchiți, județul Botoșani - d. 11 octombrie 1954) este primul profesor de biologie generală de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, disciplină înființată în urma reformei învățământului din 1948. S-a născut la 15 mai 1896, în satul Cioara (probabil numele vechi al
Petru M. Șuster () [Corola-website/Science/309435_a_310764]
-
11 octombrie 1954) este primul profesor de biologie generală de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, disciplină înființată în urma reformei învățământului din 1948. S-a născut la 15 mai 1896, în satul Cioara (probabil numele vechi al satului Costești, comuna Răchiți) nu departe de Botoșani, fiind cel mai mic din cei 11 copii ai unei familii de țărani răzeși. A urmat o școală primară la Botoșani și liceul la Iași. În anul 1917 se înscrie ca student la Facultatea de științe
Petru M. Șuster () [Corola-website/Science/309435_a_310764]
-
s-a descoperit o așezare neolitică (ceramică pictată, bijuterii din cupru), făcând parte din cultura Ariușd, Cucuteni, Coțofeni. Satul Hetea este populat în majoritate de cetățeni romi care desfășoară activități tradiționale (culesul ciupercilor și al plantelor medicinale, fabricarea obiectelor din răchită și lemn). Comuna Vâlcele se află situată în partea sud-vestică a județului, fiind străbătută de drumul județean DJ 103, care este modernizat (asfaltat), în stare de funcționare relativ bună, constituind principala cale de legătură cu zonele învecinate. Teritoriul comunei se
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
pentru Silvicultură Telenești, care este situată pe o suprafață de 10.527 ha. Întreprinderea anual crește 4-5 mln. material săditor, colectează 20-25 specii medicinale în volum de 20 tone anual. La întreprindere se confecționează peste 30 modele de obiecte din răchită care sunt exportate în diverse țări, ca România, Polonia, Germania, Franța, etc. Pe lângă aceasta în oraș funcționează două mori, două întreprinderi de panificație și 3 oloinițe. Deservirea populației este asigurată de 120 unități de comerț cu amănuntul, 5 piețe și
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
localitate-centru de comună în raionul Glodeni, Republica Moldova. Denumirea localității de pe Prut provine de la îmbinarea de cuvinte "cu bani”. Cei care doreau să treacă râul spre Iași, Botoșani sau Suceava, ocolind vama, coborau la pescarii cu bărci priponite în crângurile de răchită, plăteau niscaiva bani și se porneau pe malul opus. "Lingă Cobani, pe malul sting al r. Camenca, în 1958 a fost descoperită o așezare tripolică târzie (sf. mii. II î.e.n.), relatează ESM. S-au păstrat rămășițele unor locuințe de suprafață
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]
-
care atestă așezări din comuna primitivă. Vestigii neolitice s-au descoperit în multe așezări de la poalele muntelui și în depresiuni( Turdaș, Tărtăria, Petrești). Elemente de trecere din neolitic la epoca bronzului(cultura Coțofeni) s-au descoperit la Sebeș (Râpa Roșie, Răchita, Sebeșel. ""Epoca bronzului" și "epoca fierului", când s-a conturat formarea poporului și culturii geto-dace sunt bine reprezentate la Călan , Strei , Sebeșel , Pianu de Jos ș.a. În aceste locuri (conform descoperirilor arheologice) a existat nucleul stăpânirii dace și, ulterior, al
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
cronică alcătuită în secolul XVII, între anii 1349 și 1359 se povestește că voievodul Dragost de Maramureș, ieșind la vânat, a întâlnit în cale un bour, pe care l-a gonit cu câinii până la malurile unui rău, unde sub o răchită, l-a ucis. Bucuros, a întins un ospăț pentru toți oamenii săi. Fiindcă îi plăcea locul, s-a hotărât să-și stabilească curtea, apărând un nou stat-Moldova. În amintirea vânătorii, a decis că stema să fie un cap de bour
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
sau pe coasta D. Bobului și D. Viilor, cresc porumbarul, măceșul și mărăcinișuri. Datorită condițiilor de umiditate ridicată a solului, naturii aluvionare a acestuia, lunca Oltețului ocupă albia majoră a acestuia. Vegetația arborescentă este alcătuită din plopi, arini negrii, sălcii, răchite numite zăvoaie. Aici arbuștii sunt alcătuiți din sânger, soc, gheorghinari, măceși, iar stratul ierbos este alcătuit din mur, laptele cucului, coada vulpii, firuța și pirul. De asemenea aici crește o vegetație agățătoare alcătuită din curpen și iederă. Pentru mai multe
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
Taxus baccata"), fag ("Fagus silvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), răchită ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina") sau merișor
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]