1,687 matches
-
ca material extraordinar de bogat pentru un studiu imagologic. 3.2. Concetățeanul meu: străinul acesta Mara e bănățeancă de când se știe. Casa din Radna în care și-a crescut copiii i-au dat-o părinții ca zestre. Bârzovanu, bărbatul ei, răposatul, așa cum a fost, tot a lăsat copiilor ei pruni și vie în lunca Mureșului. Pentru ea, ca precupeață, Radna e Radna, Lipova e numai aici peste Mureș, iar la Arad te duci în două ceasuri. Marțea își scoate coșurile pline
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ales când stai singur într-o casă pustie. Și mai sunt și gândurile tale... de! se zice că de banii agonisiți pe cale nedreaptă n-are omul noroc. Târziu, în noapte, el tresări deodată speriat. În ușa deschisă era frate-său răposatul, drept, nemișcat, așa cum îl știa el. Îi dăduse în grijă toată agoniseala sa și o fetiță. Pe Tașcă nu-l lăsa firea să facă socoteala cinstită și să despartă ceea ce era al lui de ceea ce i se cuvenea fetei. Se
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
știința antropologului-psiholog de a sonda profunzimile sufletești ale eroilor săi, Slavici e acum și un povestitor așezat asemenea personajelor sale. Tașcă e un om dintr-o bucată, la fel și Sfredeluș. Nu există nici un pic de poezie în istorisirile despre răposați, casele părăsite și bântuite sau despre banul legat. Eroii nu povestesc pentru a-și ușura sufletul ori pentru a-și umple timpul, ci pentru a-și face unul altuia viața bună sau rea. Sfredeluș îi împărtășește tovarășului său de pahar
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ca soră și viitoare soție după moartea sa, a ajuns în gura lumii datorită relației sale cu un tânăr. Dinu își asumă greșeala nesocotitei fete acuzându-se de a nu fi păzit cum se cuvine odorul său și al celui răposat. Vestea că Fira e însărcinată îl zguduie din temelii, dar rămâne neclintit în hotărârea sa de se cununa cu tânăra urgisită: Așa trebuie să fie! Altfel nu se poate! grăi dânsul. Trebuie să-și primească fiecare soarta cu supunere. Dinu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
la 1850 Csetátye. Profesoara Doina Dobreanu, autoarea a peste șapte cărți despre comuna natală, și Vasile Dobreanu, În Monografia Comunei Subcetate ne spun că pe vatra care sa constituit așezarea Subcetate, din urbariul din 1742, stăpânul feudal din Lăzarea era răposatul Lazar Ferenc, și că acesta Încercând a-și pune În valoare partea mai Îndepărtată a hotarului domeniului, situată În aval de centrul economic al acestuia, prin scrisoarea sa convențională din 16 septembrie 1712, defalcă o suprafață de teren din fânațul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
practicile împământenite ale unei societăți, decât din legile acesteia. Țara noastră, de pildă, în calitate de membră a Uniunii Europene, a adoptat un pachet legislativ nou, impus de cerințele integrării europene. Una dintre normele europene prevede că, în cazul unui deces, persoana răposată, în funcție de circumstanțele trecerii în neființă, să fie depusă într-un loc special amenajat (morgă, capelă) până în ziua înmormântării. Această normă a fost respectată doar pentru un număr mic de decese, întrucât ea contravine unei tradiții românești, în care priveghiul și
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
său negativ; ideea că un om rău nu poate avea decât trăsături ce nu pot fi apreciate; r. 37 38 : „moarte pentru moarte, cumătre, arsură pentru arsură”ideea de răzbunare directă, fără intermediari legali; doar așa se poate liniști sufletul răposatului, dar mai ales al celor îndurerați; variațiuni populare ale legii talionului; p. 21, r. 8 9 : „și unde nu s-au așternut pe mâncate și pe băute, veselindu-se împreună ...” împlinirea datoriei față de răposați șterge durerea pricinuită de moartea acestora
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
doar așa se poate liniști sufletul răposatului, dar mai ales al celor îndurerați; variațiuni populare ale legii talionului; p. 21, r. 8 9 : „și unde nu s-au așternut pe mâncate și pe băute, veselindu-se împreună ...” împlinirea datoriei față de răposați șterge durerea pricinuită de moartea acestora și este sărbătorită împreună cu semenii scăparea de dușman. PUNGUȚA CU DOI BANI p. 22, r. 7 : „mănânci ca în târgul lui Cremene” ironizarea prin asociere nominală; în târgul lui Cremene abuzul celor puternici era
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
greutățile de scriere și cetire pe capul copilului” toată munca în scop educațional trebuie 92 centrată pe nevoile elevului și ar trebui să se raporteze la particularitățile acestuia, evitându-se surplusul de sarcini; p. 116, r. 35 38 : „Dacă abecedarul răposatului Șvartz ar fi fost bun, (...) o mie de Metode nouă de-ar fi apărut, nu i-ar fi putut lua locul” calitatea este cea care se constituie în criteriu de apreciere a oricărei lucrări și este cea care stabilește ierarhiile
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
apoi, cu „înfloriturile” inerente oricărei prelucrări, de către francezul Francois de Belleforest (1530-1583) - în a sa eistoires Tragiques, oglindire măiestrită, în fine, în viziunea lui tilliam Shakespeare. Așadar, la „ceasul mort al beznei necuprinse”, „crunta arătare” (actul I, scena 1) a răposatului eamlet (tatăl) e considerată o „năpastă” care poate prevesti un rău pentru țară. Acesta este segmentul care anticipă drama la care insistă, printr-o subtilită analiză Vlad Zografi creionând subtile conexiuni cu Dostoievski (Crimă și pedeapsă), Tolstoi (Război și pace
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Înălțate Doamne, Cu mare plângere jăluim Mării Tale ca pi valea Strâmbei la capul despre răsărit, di mai înainti vremi s-au împresurat partea noastră de moșie ci o avem de baștină noi răzășii, de către partea de moșie cumpărătură a răposatului boer Gavril Conachi ce o are luată tot din trupul moșiei aceștia Șerbănești di la un Andrii Corpaci, și fiind la răzeși copie di pi zapisul vânzătoriului către numitul boer s-au rânduit di către dlor dregătorii la cercetare pe
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
fără dreptate să întinde cu stăpânire peste partea noastră de moșie răzășască, având a lua moșie lui (?) de la un capăt păr la alt, dar nefiind cini să răspunde de partea boerilor stăpânitori ci să afle cum părții acestăi moșii a răposatului boer vornic Gavril Conachi. Pentru aceasta nu sa hotărât și nu s-au pus piatră, ci au rămas ca să vinim la luminatul noi răzeșii ca să înfățișăm copii zapisului de mai sus pominit și după cum va găsi cu cali cinstitul divan
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
totul inadmisibil: în acest fel s-ar putea nega și cele mai evidente fapte din istorie! Noi, însă, suntem convinși că în tradiția respectivă exista adevărul adevărat cu privire la moartea quaesita a lui Paulus, dar vedem în întâlnirea dintre Augustus și răposatul Postumus Agrippa și în divulgarea succesivă a secretului de stat de către Paulus, nu cauza morții, ci ocazia, fatalitatea care a dus la sfârșitul prematur și violent 413, din câte s-a transmis, a lui Paulus Fabius Maximus. Ni se pare
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
vieții și ține laolaltă familia, păstrând aparențele sociale. Vina o poartă înclinația melancolic-autodestructivă a soțului, pentru că sinuciderea rupe echilibrul "triunghiular" și declanșează drama. Nu întâmplător, revenirea lui Luca în sânul familiei desemnează, simbolic, "întoarcerea refulatului" (un fel de "fantomă" a răposatului soț, mesager sinistru al morții) și grăbește judecata finală, crudul examen de conștiință, pe care femeia se arată dispusă a-l trece cu mare ușurință, fără remușcări prea intense spre indignarea purtătorului de cuvânt al autorului însuși (Luca), hotărât să
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
fluier și botă). Ca și în cazul lui Orfeu, accesul în lumea subpămînteană era permis celor vii cu condiția respectării unor convenții. Ghilgameș îl sfătuiește pe prietenul său să se supună următoarelor „porunci”: „Nu cumva să îmbraci straie curate, căci (răposații) îți vor striga cuvinte dușmănoase, de parcă ai fi străin de ei. Nu cumva să te ungi cu oloi bun dintr-un vas, căci mireasma lui îi va strînge-n jurul tău. Nu cumva să-ți lași arcul jos, căci cei răniți
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Acolo se poate ajunge fără mari dificultăți, respectîndu-se doar instrucțiunile din „cartea morților” și care stau la îndemîna oricărui inițiat în mistere. Ele sunt în general descîntece și imnuri însoțite de învățăminte și de reguli de întrebuințare. De plidă: „Dacă răposatul cunoaște textul acestui descîntec, va deveni în Lumea de Dincolo un spirit sfînt: el nu va muri pentru a doua oară; își va primi ofrandele stînd la picioarele lui Osiris”. Pe scurt, moartea rituală a lui Osiris nu este accidentală
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
făgașul normalului. S-ar putea să mai apară ceva lacrimi la 7 zile (de ce neapărat șapte?!), la pomenirea lui printr-o masă bogată în bucate și băuturi alcoolice, care, deobicei, se lasă cu bancuri și cu mare veselie, „că și răposatului i-ar fi plăcut, că nu ducea păhărelul la ureche” și „să ne chemați și la 40 de zile (de ce neapărat 40?!), că venim cu mare bucurie”. Apoi, la un an, dacă se mai face ceva masă, decesul celuia care
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
se ivi o slugă porunci: Să vină bucătarul, domnia sa spătarul Mihai dorește să-l vază, spuse postelniceasa strident în românește. Apoi șopti în grecește: — Se pare că nu-ți dai seama că nu prea am timp să gătesc și că răposatul meu bărbat, tatăl vostru, postelnicul, mi-a lăsat destulă avere ca să pot să-mi țin printre slugi și un bucătar. — Nu, mamă, știu că ar fi o prostie să stai în cuhnii. O măsură din priviri și cu regret constată
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vrea să înjghebe un fel de negustorie cu cărți de liturghie... Stanca înșira mărgăritare, cumpărase o mulțime să le coasă pe odăjdiile mitropolitului de la Târgoviște. Se liniștise. Le chemase la masă patriarhul Ierusalimului, care era văr de-al doilea cu răposatul postelnic. Fuseseră amândouă. Când Stanca a început să-și povestească spaimele, cum că veacul ar fi un veac de nimic și că sfârșitul este aproape, un arhimandrit și-a cerut voie de la patriarh să vorbească. Era Hrisant Nottara. — Domnia ta, pentru că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o pun. Mihai se așezase în fața elegantei mese de scris în stil franțuzesc. — Mă gândeam, deasupra ușii la intrare să fie cioplit în piatră cam așa: „Această sfântă dumnezeiască biserică, care se vede zidită, este făcută de Doamna Elina, fata răposatului bătrân Io Șerban Basarab Voievod, împreună cu ai săi feciori, cu Constantin Vel Stolnicul, cu Mihai Vel Spătarul, cu Matei Vel Agă, cu Iordache Vel Cămărașul, pentru că biserica cea veche care era lângă asta și era făcută de cel mai de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îndupleci pe maica să-și schimbe hotărârea. — Ce? tună de data asta doamna Ilinca. Șerban al meu este domn mare și drept. Cum să n-aibă nimic cu un hoț dovedit și înrăit? E prima oară când fură? De pe vremea răposatului și dreptului Antonie Vodă pune mâna pe ce nu-i al lui. Ia-ți, măria ta, hoțul și fă dreptate, spânzurăl cu judecată după dreptatea măriei tale, așa cum te-au învățat părinții măriei tale, că și eu am scris testamentul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nu-i al lui. Ia-ți, măria ta, hoțul și fă dreptate, spânzurăl cu judecată după dreptatea măriei tale, așa cum te-au învățat părinții măriei tale, că și eu am scris testamentul după dreptatea mea, cum m-am sfătuit cu răposatul bărbatul meu și nici un cuvânt nu schimb. Am zis. — Mă gândeam, domnia ta..., începu mitropolitul. Nu prea avem la ce ne gândi. — Mamă, parcă te știam mai iertătoare, reluă cu dulceață în glas vodă. — Așa este, măria ta, iertătoare, că eu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
zis. — Mă gândeam, domnia ta..., începu mitropolitul. Nu prea avem la ce ne gândi. — Mamă, parcă te știam mai iertătoare, reluă cu dulceață în glas vodă. — Așa este, măria ta, iertătoare, că eu m-am dus la vodă Antonie cel bătrân, răposatul, să-i spun să-l ierte pe feciorul Ilincăi, și-am plâns și m-am rugat, că mi-e nepot; aud că vărul lui, Brâncoveanu, te-a rugat și el de l-ai iertat când a greșit față de măria ta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe care marele spătar Mihai pusese să o zugrăvească azuriu cu stele aurii, de semăna cu priveliștea cerului pe malul Bosforului, sfat mare ținut de doamna Maria și de domnița Casandra. — Să meargă cineva la Hamie și altcineva la hanul răposatului ca să afle toți cafegiii și grăjdarii din târg că frații măriei sale, stolnicul Constantin și spătarul Mihai, l-au ucis cu bună știință pe vodă. Atât auzi Brâncoveanu prin ușa abia, abia crăpată și un gând îl străfulgeră. Trânti cu zgomot
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mantia domnească pe deasupra. I-au pus în mâinile aduse pe piept o cruce de argint și l-au întins pe masă în spătăria mare. Abia atunci au sosit sfinția sa mitropolitul Theodosie și ieromonahul Ștefan. Au stat la sfat cu frații răposatului și au hotărât să pornească mortul a doua zi la Cotroceni, după dorința lui când a ctitorit mânăstirea. Acum însă trebuia adunat divanul și ales un domn pământean până s-or dezmetici Bălenii și grecii din Fanar. Poruncile le da
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]