3,561 matches
-
unei cetăți”. Unii geografi erau de părere că nu pot fi considerați Uralii ca hotar între Asia și Europa, ci o linie care ar porni de la gurile Dunării și ar ajunge la Marea Baltică. „Atunci România rămâne, după dreptate, în marginea răsăriteană a continentului”. Dezbaterea depășea cadrul unei simple localizări; se viza, în fond, integrarea mai puternică în spiritul european de civilizație și cultură, detașarea de un anumit „orient”. Definind misiunea Universității din Iași în noul context național și într-un context
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Nistrul și o linie dreaptă spre nord au ajuns să fie hotarul de răsărit al civilizației vest-europene. Altă civilizație, bazată pe altă concepție și izvorâtă dintr-un caracter etnic deosebit începe la est de linia care unește Nistrul cu granița răsăriteană a Finlandei (s. ns., I. A.). Nu contestăm și nu discutăm această cultură de dincolo, care își poate avea îndreptățirea ei acolo, fiind condiționată de alt caracter al popoarelor și de altă evoluție istorică. Noi însă, după origine și caracter
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nici semnificația corectă a anului 1359, în cadrul acestora, în special. În Istoria Respubliki Moldova se insista pe teza formării moldovenilor ca neam, în urma „pătrunderii valahilor spre răsărit de Carpați, unde ei au intrat în contact și au asimilat populația slavilor răsăriteni, în aceste condiții formându-se particularitățile lui specifice de neam, fapt ce și-a găsit exprimarea în cultura materială și spirituală. Consolidarea definitivă a neamului moldovenilor a fost și un rezultat firesc al creării statului Moldova”. Către anul 1359 - afirmă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
putea să reprezinte o garanție în plus pentru România. În fața acțiunilor revizioniste tot mai intense, s-a luat în dezbatere necesitatea lărgirii sistemului de securitate prin încheierea pactului oriental. Franța și U.R.S.S. - și alte state din Europa centrală și răsăriteană - urmau să încheie o convenție de neagresiune și de ajutor mutual. Ca președinte al Micii Înțelegeri și al Înțelegerii Balcanice, N. Titulescu atrăgea atenția în 1935 că sporirea forțelor militare ale Germaniei, Ungariei și Bulgariei reprezenta o diminuare de securitate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
făcea parte integrantă din tratat, protocolul nu a fost menționat și existența sa a fost negată de sovietici peste cinci decenii. Protocolul adițional, considerat de ambele părți ca strict secret, reprezenta delimitarea sferelor de influență în ceea ce se numea „Europa răsăriteană”, mai precis la frontiera de vest a Uniunii Sovietice, pe seama Finlandei, a țărilor baltice, a Poloniei și României. I. V. Stalin a pretins importante concesii, în special teritoriale, iar acestea au fost acceptate de Hitler, în dauna statelor independente din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
secret. 23 august 1939 Cu ocazia semnării Tratatului de neagresiune dintre Reichul german și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, plenipotențiarii semnatari din partea celor două părți au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidențiale problema delimitării sferelor lor respective de interes în Europa Răsăriteană. Aceste convorbiri au dus la următorul rezultat: 1. În cazul unei transformări teritoriale și politice a teritoriilor aparținând Statelor Baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interes atât ale Germaniei, cât și ale
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
aplecat cu o dragoste deosebită asupra unor localități, locuri și oameni care au marcat la cel mai ridicat nivel istoria națională, manifestând o iscusință admirabilă în alegerea faptelor și personajelor. În acest sens, mari personalități istorice și culturale din spațiul răsăritean al României - Moldova - dar mai ales Iașul - ilustrativ izvorâtor și păstrător de cultură, artă, credință, istorie - l-au ispitit în așa măsură pe autor încât cărțile sale au devenit adevărate repere în sfera literaturii de factură istorică. Dar, dincolo de aspectul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Biroului III Operații, la generalul Prezan; elaborează planuri strategice precum și pe cel al apărării Capitalei, aprobat de Berthelot. Numele căpitanului Ion Antonescu circulă pe la toate unitățile. Ca maior, ajunge șef al operațiilor Marelui Stat Major și organizează frontul în Carpații Răsăriteni. Refugiații, tifusul, jalea, lipsurile de tot felul, umpluseră întreaga Moldovă prin care bântuiau și bandele jefuitoare și criminale ale trupelor țariste devenite bolșevice și care, la îndemnul lui Cristian Rakovschi, emisarul lui Lenin și omul lui Troțki, urma să captureze
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
strategic din Caucaz și cu misiunea, deloc ușoară, de a supraveghea și apăra litoralul în zona celui mai fortificat port, istoricul Sevastopol. Ne aflam în Crimeea din 1943, dar nicicând nu fusesem mai îngrijorați ca în acel Aprilie 1944. Frontul răsăritean pe mii de kilometri se rostogolea spre vest, țara noastră fiind iminent amenințată. În primele zile ale lui Martie 1944, Frontul I ucrainean își căuta drum spre Cernăuți și Botoșani; la 1 Martie, Marele Comandament Sovietic fixase ca obiectiv frontalier
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
de Patriarhii de la Constantinopol, a fost introdus în Moldova în timpul lui Alexandru cel Bun. Este croit în forma de „T” și încheiat în părțile laterale cu clopoței după modelul veșmântului preoțesc din Vechiul Testament. Este purtat de înalții ierarhi ai Bisericii Răsăritene. Sacosul Sfântului Ierarh Varlaam Mitropolitul Moldovei este confecționat din catifea de mătase verde decorat pe margini, părțile laterale și la mâneci cu motive vegetale și florale inspirate din repertoriul decorativ al țesăturilor orientale care circulau în Moldova secolului al XVII
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
de fier și de foc, simpatia cel mult poate să vină în sprijinul interesului, niciodată însă să-l înlocuiască. Primul neajuns al poziției noastre geografice este deci că, pe când ginta latină formează ca un continent în apusul Europei, noi latinii răsăriteni suntem ca o insulă pierdută intr-un ocean de neamuri străine. În această parte deci unde soarta a voit să arunce pe poporul român de la nordul Dunării, el locuiește astăzi o întinsă regiune de 300.000 kilometri pătrați, aproape cât
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
kilometri pătrați, aproape cât este suprafața Italiei și mai bine ca jumătate din acea a Franței, cuprinsă între trei ape curgătoare mari, care mărginesc între ele o formă triunghiulară. Aceste ape sunt fluviul Dunărea la sud, fluviul Nistru ca lătură răsăriteană și marele afluent al Dunării Tisa, ca latură apuseană. În această regiune românii alcătuiesc mai pretutindeni o poporație compactă, trecând unele insule din ei și peste hotarele arătate. În mijlocul acestui triunghi de ape se ridică un alt triunghi de munți
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ca latură apuseană. În această regiune românii alcătuiesc mai pretutindeni o poporație compactă, trecând unele insule din ei și peste hotarele arătate. În mijlocul acestui triunghi de ape se ridică un alt triunghi de munți, alcătuit din puternicele lanțuri ale Carpaților răsăriteni. Acest al doilea triunghi întinde laturile sale aproape paralel cu cursul râurilor, stretăindu-le numai în două puncte: la nord, prin prelungirea Carpaților către centrul Europei, care desparte izvoarele Nistrului de acele ale Tisei, si la sud, către Dunăre, unde îngustează
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
întruna cu șesul Dunării mijlocii, alcătuiește ceea ce s-ar putea numi Mesopotamia europeană, și acel răsăritean, care se întinde către Marea Neagră, trece Dunărea și se oprește tocmai în munții Balcani. Acest din urmă șes face un trup cu marele șes răsăritean al Europei . O asemenea așezare a Carpaților, în raport cu poporul nostru, este cu totul extraordinară și a avut asupra soartei sale urmările cele mai însemnate. Într-adevăr dacă vom observa cum sunt așezate popoarele în raport cu munții, vom găsi, cu toată nesfârșita
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cantoanelor svițerene sau republicilor celor mici ale Greciei antice. Din această revărsare a românilor în afară de cetatea Carpaților și anume, prin două desfundături deosebite, una la sud din Făgăraș și alta la nord din Maramureș, se explică cum de în cîmpia răsăriteană și sudică, chiar pe o unitate teritorială continuă se putură înjgheba două state, Muntenia și Moldova, în loc de unul singur. Și atât de puternică fusese îndreptarea divergentă, imprimată lor încă de la obârșie, încât ele trebuiră să trăiască despărțite, ba chiar dușmane
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
național la români, pentru ca luându-și zborul peste culmile carpatine, să prindă într-un singur lanț viața lor ca popor! Tot așezarea Carpaților hotărî legăturile în care românii intrară cu popoarele ce avură asupra lor o înrâurire precumpănitoare. Șesul sudic răsăritean va primi înrâurirea popoarelor sudice și răsăritene. Părțile de peste munți, mai deschise spre apus, vor gravita în sfera popoarelor apusene. Dacă Carpații, în loc de a dezbina pe români în două trunchiuri lipsite de apărare, și-ar fi întins crestele în jurul naționalității
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
peste culmile carpatine, să prindă într-un singur lanț viața lor ca popor! Tot așezarea Carpaților hotărî legăturile în care românii intrară cu popoarele ce avură asupra lor o înrâurire precumpănitoare. Șesul sudic răsăritean va primi înrâurirea popoarelor sudice și răsăritene. Părțile de peste munți, mai deschise spre apus, vor gravita în sfera popoarelor apusene. Dacă Carpații, în loc de a dezbina pe români în două trunchiuri lipsite de apărare, și-ar fi întins crestele în jurul naționalității lor, ei ar fi fost în orice
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
scop sfânt și măreț. Fericit e poporul ce poate avea în această lume un ideal de realizat; al nostru este viu înaintea ochilor și noi să nu-l vedem ! Dar numai aici la nordul Dunării sunt zămisliți latini în părțile răsăritene a le Europei ? Mai sunt încă un număr, și acela însemnat, de frați ceva mai îndepărtați și dincolo de Balcani. Oare vulturii din Carpați nu-și iau câte odată zborul peste turburile ale Dunării unde și se odihnesc tocmai pe piscurile
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
a și fost aproape părăsită în vremile mai noi. Slaviștii în dorința lor de a scormoni rădăcinile rasei lor în timpurile cele mai vechi, pentru a adăuga astfel și dreptul istoric la predomnirea numerică a neamului lor în părțile Europei răsăritene, se silesc a dovedi că vechea poporație a peninsulei balcanice, Tracii și împreună cu ei Geții și Dacii, ar fi fost de obârșie slavă. Ei invocă mai ales în sprijinul părerilor lor elasticul tărâm al etimologiilor numelor proprii. Nu se poate
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
timpurie, deoarece după moartea lui Boerebiste, aflăm că regatul său se împarte iarăși în patru părți. Una din aceste părți au fost fără îndoială Geții din câmpia Dunării; alta va fi fost regiunea locuită de Iazigii din Moldova și munții răsăriteni ai Transilvaniei; a treia va fi cuprins pe Sarmați, iar a patra reprezintă pe tribul până atunci domnitor al Dacilor. Un pericol însă mult mai amenințător se apropia de Dacia dinspre sud, cucerirea romană, și atunci popoarele ce fuseseră odată
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
unul de altul prin nicio legătură, se desface în patru părți, care par a fi fost reprezentate prin popoarele principale ce trăiau pe atunci în Dacia, anume: Dacii din Transilvania, Geții din câmpia Munteniei, Iazigii de prin Moldova și munții răsăriteni și Sarmații care vor fi locuit și ei într-o parte a Transilvaniei. Moartea dictatorului, aruncând imperiul roman iarăși în groazele războiului civil, Dacii reîncep pustiirea provinciilor romane. Totuși găsim că Dacii de astă dată căută să dobândească nu numai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
uneori par a se atinge, o făcea cu totul greu de străbătut pentru o armată și foarte ușor de apărat; pe de altă parte însă ea nu corespundea scopurilor politice ale lui Traian. Îi rămânea deci numai calea cea mai răsăriteană, Egeta-Drubetis, pe unde și Traian puse să se construiască vestitul pod de piatră peste Dunăre, de către arhitectul grec Apollodorus din Damasc. S-a discutat mult timp asupra locului așezării acestui pod și mai mulți scriitori au pretins că podul lui
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
până în ultimul moment; nelepădarea armelor din mâini cât timp mai păstrase, nu vreo umbră de speranță într-un rezultat fericit, dar cel puțin putința de a le vedea roșind de sângele dușmanilor. După nespuse greutăți, Romanii ajunseră înaintea Sarmizagetuzei din partea răsăriteană, precum cu trei ani mai înainte se apropiase de ea prin cea apuseană. Scopul lui Traian nu mai era acum de a scăpa pe poporul roman de un tratat înjositor, ci de a răpune statul și poporul Dacilor. De aceea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
întors o dată spre ostrovul pustiu. Pe urmă am pornit și eu, târât de lanțul caprelor mele, pe malul mlaștinii, spre casa acoperită cu iederă acum ruginie a domnului Sima. * La Centrul Cultural din Tenggarong, în apropiere de Samarinda (pe coasta răsăriteană a insulei Borneo), se află un ciudat animal, un soi de tigru, pasăre, capră și elefant, capturat în jungla din Borneo. Animalul are picioare de capră, dar cu gheare de pasăre, corp de tigru, aripi, trompă, coarne, și e înalt
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
să arunce flori la trecerea tramvaielor. Și se auzeau atunci vehicule zdrăngănind în noaptea de vară, cu încărcătura lor de flori și de morți. Către dimineață, în orice caz în primele zile, un abur gros și grețos plutea asupra cartierelor răsăritene ale orașului. După părerea tuturor medicilor, aceste duhori, deși neplăcute, nu puteau dăuna nimănui. Dar locuitorii din aceste cartiere au amenințat să le părăsească de îndată, fiind încredințați că astfel ciuma se va abate peste ei din înaltul cerului, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]