1,578 matches
-
am lucrat la alte reviste aici, dar de acum înainte voi lucra în exclusivitate pentru tine. Și pentru mine, îi aminti Trix. Eu sunt asistenta personală, să știi, eu voi da ordinele. —Iisuse, spuse Gerry printre dinți. Lisa încerca din răsputeri să zâmbească. Trix bătu ușor la ușa lui Jack și apoi o deschise. Jack ridică privirea. Figura lui era tristă, ca și cum ar fi fost în doliu, iar ochii lui negri păreau să ascundă secrete. Apoi a văzut-o pe Lisa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
și Shauna, cei care editează toate celelalte reviste ale noastre. Mai este și asistenta mea personală, domnișoara Morley, Margie de la publicitate - e minunată, un adevărat rottweiler! -, Lorna și Emily de la vânzări și cei doi Eugene de la contabilitate. Lisa încerca din răsputeri să-și revină, dar trebuia să reziste impulsului de a fugi la baie și de a urla, deoarece Ashling, editorul adjunct, era și ea condusă în birou. —Bună, din nou, zâmbi Ashling timid către Jack Devine. Bună, dădu el din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
aibă ce să le spună potențialilor clienți. Fața Lisei arăta ca o mască albă în timp ce ea își storcea creierii. Trăsături categorice. Era aici de mai puțin de două săptămâni, parașutată la mama naibii, într-o țară străină. Se chinuia din răsputeri să controleze situația și ei voiau deja să primească trăsături categorice. —Măcar o idee vagă, spuse Jack, cu blândețe maximă. Îmi pare rău că îți fac asta. De ce nu ne întâlnim cu toții în sala de ședințe să vorbim despre ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
este câteodată vecină. Simțindu-se oarecum rușinată, Ashling dădu mâna cu amândoi. Dacă ar fi văzut-o Clodagh, ar fi făcut o criză! Chewbacca, mai ales, părea murdar și când a trebuit să dea mâna cu el a încercat din răsputeri să nu tremure. Un trecător aproape că și-a rupt gâtul, întorcându-se să se uite la cvartetul neobișnuit, Ashling atât de proaspătă și strălucitoare și cei trei - orice altceva. —Arăți mortal, remarcă Boo, cu o admirație necenzurată. Cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
masă. Kathy pusese cel puțin patru cartofi copți pe farfuria ei, înainte ca ea să poată spune că nu mănâncă așa ceva. A încercat să pretindă că nu erau acolo, dar arătau și miroseau atât de delicios... S-a luptat din răsputeri, apoi a cedat și, pentru prima dată în zece ani, a lăsat ca o bucată de cartof să treacă de buzele ei. Voi începe dieta mâine. Nu mai lovi piciorul mesei! urlă Kathy la Lauren, fiica ei cea mai mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
care nu i-ai cunoscut încă. Nu există străini, există doar foști iubiți pe care nu i-am cunoscut încă, spuse Ashling, ironică. Ea a rămas încordată până când l-a văzut din nou pe Ted, duminică după-amiază. A încercat din răsputeri să nu întrebe, dar până la urmă a cedat: —Ted, îmi pare rău, dar era acolo? Când Ted a dat aprobator din cap, Ashling a întrebat cu o voce ceva mai domolită. A întrebat de mine? — Nu am vorbit cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
predilect al tatei. M-am Înfășurat În pled și m-am ghemuit cum am putut, convins că n-aveam să Închid un ochi. Imaginea raclelor albe În semiîntuneric Îmi sîngera În minte. Am Închis ochii și m-am străduit din răsputeri să alung acea viziune. În locul ei, am invocat imaginea Beei, goală pe pleduri, În baia aceea, la lumina lumînărilor. Lăsîndu-mă În voia acestor gînduri fericite, mi se păru că aud murmurul mării și m-am Întrebat dacă nu cumva somnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
câteodată expresia cea mai neașteptată. Cândva avusese slăbiciunea să creadă că privirea ei are un efect neobișnuit, convingere rămasă nestrămutată până în prezent. — Să-l primesc? Spui să-l primesc chiar acum, în clipa asta? întrebă generăleasa și se holbă din răsputeri la Ivan Feodorovici, care se agita prin fața ei. — O, poți să nu-ți faci nici un fel de griji cu ceremoniile, dragă, dacă, firește, vrei să-l vezi, se grăbi generalul să dea explicații. E ca un copil vrednic de milă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Doar voia să vă dăruiască ceva, nu-i așa? — Nici eu nu înțeleg decât așa. Dar pentru ce mama dracului? Ce-ați făcut acolo atât de măreț? Prin ce le-ați plăcut? Stați puțin, începu el să se agite din răsputeri (în clipele acelea, totul în el era disperat și fierbea în dezordine, așa că nu-și putea aduna gândurile), stați puțin, n-ați putea să vă amintiți măcar cât de cât și să-mi relatați în ordine ce ați vorbit acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
înverșunată. Traversă camera mare și intră în antreu ca să poată ajunge în coridorul care ducea spre camera lui. Trecând pe lângă ușa de la intrare, care dădea pe casa scării, auzi și văzu că, din partea cealaltă a ușii, cineva se străduiește din răsputeri să tragă clopoțelul și să sune; dar, cu siguranță, clopoțelul era defect: doar tremura puțin, fără să scoată nici un sunet. Prințul trase zăvorul, deschise ușa și se dădu câțiva pași înapoi, chiar se cutremură din tot trupul: în fața lui stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de nimic! strigă iarăși Varia, înfruntându-și fratele cu o privire triumfătoare și sfidătoare. Câteva clipe stătură față în față, unul lângă altul. Ganea încă îi mai ținea mâna într-a lui. Varia și-o smuci o dată, încă o dată, din răsputeri, însă nu se mai putu abține și, pe neașteptate, își scuipă fratele în obraz. — Așa fată zic și eu! strigă Nastasia Filippovna. Bravo, Ptițân, te felicit! Ganea văzu negru înaintea ochilor și, întrecând orice măsură, ridică mâna ca s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-i povestesc lui Ippolit. Fără îndoială, veți fi primit, nu vă fie teamă! Nastasia Filippovna e grozav de originală! Urcați pe scara asta, la etaj, o să vă arate ușierul! XIIItc "XIII" Intrând, prințul era foarte neliniștit și se străduia din răsputeri să-și facă curaj. „Cel mult, se gândea el, n-or să mă primească și or să-și închipuie ceva urât despre mine sau, poate, mă vor primi și-și vor râde de mine pe față... Ei, nu-i nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-mi ceva zilele astea, așa, ca între vecini. Nu pricep nimic din Apocalipsă. Nu pot să nu vă previn, Aglaia Ivanovna, că din partea lui e doar șarlatanie, credeți-mă, strecură repede generalul Ivolghin, care stătuse ca pe ace, dorind din răsputeri să înceapă cumva discuția; se așeză lângă Aglaia Ivanovna. Desigur, continuă el, vilegiatura are drepturile și plăcerile ei și primirea acestui neobișnuit intrus pentru tâlcuirea Apocalipsei este o idee ca toate celelalte, chiar o idee extraordinar de inteligentă, însă eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
le cunoșteau; doi sau trei rămaseră ca să converseze; toți erau prieteni cu Evgheni Pavlovici. Printre ei era un ofițer tânăr și foarte frumos, foarte vesel și foarte vorbăreț; se grăbi să intre în vorbă cu Aglaia și se străduia din răsputeri să-i atragă atenția. Aglaia era cu el foarte binevoitoare și râdea extrem de ușor. Evgheni Pavlovici îi ceru prințului permisiunea să i-l prezinte pe acest prieten; prințul de-abia putea înțelege ce vor de la el, însă prezentările avură loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Nastasia Filippovna se răsuci spre el. Ochii ei scânteiau; se repezi la un tânăr absolut necunoscut, care stătea la doi pași de ea și avea în mână un baston subțire din nuiele împletite; i-l smulse și îl plesni din răsputeri pe ofițer, pieziș, peste obraz. Totul se petrecu cât ai clipi din ochi... Înnebunit de furie, ofițerul se repezi la ea; Nastasia Filippovna nu mai era înconjurată de suită; domnul cel distins, de vârstă mijlocie, apucase să se retragă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
moment surorile nu se mai putură abține și pufniră în râs. Adelaida remarcase de mult că liniile feței Aglaiei începuseră să joace, semn că va urma un hohot de râs rapid și irezistibil, pe care deocamdată și-l stăpânea din răsputeri. Aglaia privi amenințător spre surorile ei care izbucniseră în râs, dar nu rezistă nici o secundă și pufni în râsul cel mai nebunesc, aproape isteric; în sfârșit, sări de pe scaun și ieși în fugă din cameră. — Am știut de la început că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să pregătească așternutul. Se vedea că, poate, la aceste culcușuri se gândise de dimineață. Noaptea trecută dormise pe canapea. Dar pe canapea nu încăpeau doi oameni alături, iar el ținea neapărat să se culce alături și de aceea târa din răsputeri, prin toată camera, până la intrarea spre despărțitura de dincolo de draperie, cele două perne de dimensiuni diferite, luate de pe ambele canapele. Cum-necum, culcușul fu pregătit; se apropie de prinț, îl luă de mână cu duioșie și exaltare, îl ajută să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
De aceea se îngrămădesc cu toții la ușa ta dis-de dimineață. Nu din dragoste. Augustus se aprinde la față. Replică furios: — Eu nu am introdus ritualuri care să-i despartă pe apro piații mei de ceilalți. Mai mult chiar, încerc din răsputeri să nu creez o prăpastie între persoana mea și restul societății. Înalță glasul. — Din oricare colț al imperiului, un cetățean poate să-mi aducă la cunoștință problemele sale printr-o scrisoare. De aceea am organizat un birou special pentru reclamații
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
peri feria Romei! O umbră de malițiozitate îi flutură pe buze. Uite cum bunăstarea și creșterea populației s au răsfrânt și asupra naturii. Ce goană nebună după proprietăți în suburbii, transformate la iuțeală în terenuri luxuoase, unde fiecare încearcă din răsputeri să-și etaleze opulența. Se indispune. Și Narcissus al lui și-a ieșit din minți din cauza bucății de pământ pe care o au dincolo de Esquilin. Vecinătatea cu grădinile lui Maecenas i-a picurat otravă în suflet. Nu mai vrea să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
rațiuni, speră încă. Ajuns lângă împărat, acesta i se adresează cu asprime: — Adică îl considerați magician pentru că e poet? Trio Fulcinius simte cum inima i se oprește în piept. O mo leșeală stranie pune stăpânire pe el. Se luptă din răsputeri să rămână în picioare. Măcar de-ar leșina cu grație în fața împăratului! Dar l-ar putea costa nasul sau câțiva dinți. Augustus vede cum se zvârcolește ca peștele pe uscat și se înve selește. Deși îi e greu să rămână
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
din nou la ea și la Gallus. Ei doi își gestionează banii separat, fiecare cu averea și afacerile sale. Cu tot talentul lui avocățesc, Gallus n-a reușit până acum să pună mâna pe banii ei, deși se străduiește din răsputeri să-i controleze încasările. Dar Augustus i l-a împrumutat pe Ianuarius să o sfătuiască. Un geniu în probleme financiare. Bineînțeles, Gallus tot nu se lasă. E ca porcul pe care-l dai afară pe ușă și intră înapoi pe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
provinciilor asupra Romei! Se revede brusc călărind alături de feciorul său Drusus și de nepot. Asta s-a întâmplat ieri! Zâmbește mulțumit. Ce mândru a fost de Drusus! Și de Germanicus, desigur, proaspăt reîntors din Dalmația. Suspină, ostenit. Se străduiește din răsputeri să-l trateze ca pe propriul său fiu, nu doar pentru că Augustus l-a silit să-l adopte, ci pentru că seamănă atât de mult cu tatăl său și ori de câte ori îl vede are impresia că o fărâmă din mult iubitul său
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mânioase în dreapta și-n stânga. De bătrânul Silvanus nu-i pare rău că s-a descotorosit, dar fără băiatul ăsta o să se plictisească pe toată durata sacrificiului. Lângă el se află doi sclavi publici, după veșmânt. Amândoi se ostenesc din răsputeri să țină piept mulțimii ce se bulucește spre altar. Îl apucă pe unul de braț și-i poruncește scurt: Adu-l aici pe ăl’ de colo! Bărbatul se execută imediat. Când Paterculus ajunge lângă el, îl ia iritat la rost
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mare, un ecran TV cu plasmă imens, respectivul obiect nu se prea potrivea cu decorul meu atît de feminin. Dar mi-am dat seama destul de repede că nu aveam să cîștig bătălia asta În veci, așa că m-am străduit din răsputeri să ignor uriașul dreptunghi negru care trona ca o piază rea În colțul camerei. Par egoistă? Sigur că sînt. Cine n-ar fi, după aproape douăzeci de ani de viață pe cont propriu? Eram obișnuită să fac lucrurile Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
În voce. Sigur că ea e. Femeia care nu cunoaște Înțelesul cuvîntului „răbdare“, care, atunci cînd vrea ceva, ține ca acel lucru să se Întîmple cel mai tîrziu chiar acum, dacă nu chiar acum un minut. — Alo? Mă străduiesc din răsputeri să fiu politicoasă, să-mi ascund furia, pentru că, În fond, e vorba de viitoarea mea soacră. Și, cu toate că e iritantă și enervantă la culme, ultimul lucru pe care mi-l doresc este să o Îndepărtez pe femeia care nu numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]