1,210 matches
-
Începuseră să scoată panourile pe care scria Verkauf și À Vendre(##notă: De vînzare - În limbile germană, respectiv franceză.##) de pe spațiile comerciale neînchiriate de lîngă supermarket, dar clubul sportiv rămînea Învăluit În tăcere. M-am plimbat prin clădirea goală, ascultîndu-mi răsunetul pașilor pe podeaua lustruită. Nemții se tolăniseră pe marginea piscinei, arătîndu-și mușchii unul altuia. În jurul pieței se desfășura un rudiment de trafic, iar pe la ora amiezii Residencia Costasol se pregătea deja să-și facă siesta la adăpost de arșița soarelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
sânge dacă ar fi auzit-o drăcuind și acum 3 lăsa pe străinul acela amețit de vin să-i povestească lucruri cu două înțelesuri. Se făcea că nu-l aude. Vinul o amețise și îi plăcea să asculte clămpănitul țambalului, răsunetul lui trist și adânc. Și ar fi vrut să-l vadă pe Nicolae al ei, sărind gardurile cu o bâtă, să răstoarne mesele și s-o fure de lângă ginere. Dar nu se întîmplă nimic. Vecinii se împrăștiaseră. Alături, vioriștii moțăiau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
un fel de buric al lumii bune (rol pe care și-l va asuma, de altfel, până foarte târziu, după primul război mondial), să vedem cum e trăit același sfârșit de veac În lumea dandy-lor englezi prin patru nume de răsunet: Wilde, Whistler, Beardsley și Beerbohm. Semn că patria dandysmului mai poate să nască fii străluciți, cu atât mai mult cu cât zânele bune ale estetismului fin-de-siècle se numesc John Ruskin și Walter Pater. Încă o dată, dandysmul de pe malurile Tamisei se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
sarcasmul ce Îl așază pe picior de război cu Wilde, Beardsley și Ruskin, toate Îl fac de neuitat Într-o Anglie care acceptă greu, cu prefăcută și perversă indignare, să fie scoasă din placiditate. Nu e atunci de mirare cât răsunet provoacă la Londra procesele lui Whistler și Wilde. Ce-i drept, fiecare cu spețe și urmări atât de diferite, Încât poate că nici nu s-ar cuveni să le pomenim alături. O facem Însă În numele dandysmului care Îi leagă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
nu cităm pe nimeni). Dar printre contemporanii săi Încrâncenați, printre pedanții de toate vârstele, preacinstiții care se poartă de parcă ar avea două mâini stângi, așa cum Îi vedea Rivarol pe toți englezii, mai există unii care se indignează, cu bună-credință, Împotriva răsunetului stârnit de numele lui Brummell. Împovărați de o moralitate gravă, ei se simt insultați de această glorie a frivolității. Doar istoricul, adică judecătorul - judecătorul fără entuziasm și fără ură -, nu s-a născut Încă pentru marele dandy și, cu fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
mistificare, iar Dosarele Secrete ale Sihăstriei Sionului un pseudodocument crucial al istoriei religioase, Dan Brown a Împănat acest melanj pitoresc de adevăr și fantezie cu armura epică a unei intrigi polițiste excelent conduse, aruncând pe piață o bombă literară de răsunet internațional. Preluarea cam grosso modo a tezelor, concluziilor și supozițiilor unor autori francezi și englezi privitoare la subiect i-au adus semnatarului Codului lui Da Vinci niscai acuzații de plagiat. Onest și riguros vorbind, oarecum justificate. Cel mai important pilon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
scriitori: poetul Antero de Quental, romancierul Eça de Queiroz, istoricul și economistul Oliveira Martins și poligraful Teofilo Braga. Patru nume care, douăzeci de ani mai târziu, vor fi luceferii culturii portugheze. Patru scriitori care au avut nu numai un extraordinar răsunet prin operele lor, dar au modificat chiar conștiința a două generații și au făcut posibilă, cu sau fără voia lor, instaurarea Republicii. Prin seria de "conferințe democratice" de la Casino, grupul își propunea, între altele, "să lege Portugalia de mișcarea modernă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
conferințe "Laicism și Libertate", "Bolșevism și Congregație". Sunt mai de grabă comunicări științifice decât manifestații politice. Dar profesorul de Economie Politică și Finanțe vrea să arate, și de data aceasta, incompatibilitatea între bolșevism și o societate europeană, creștină și justă. Răsunetul acestor conferințe e destul de modest, pentru că în aceeași lună izbucnește prima încercare de luptă deschisă împotriva demagogiei regimului. Primăvara 1926 se vestise într-adevăr senzațională. În martie are loc la Lisabona o încercare de revoltă militară, repede zădărnicită. La 18
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
răspunderea omului politic. Statul modern, sugerează Salazar, ar putea să-și găsească formula de echilibru stabil unificând conștiințele, educând în așa chip inteligențele încît acestea "să adopte în întregime doctrina pe care el însuși o formulează și o consacră". Nu știu ce răsunet a avut această conferința a lui Salazar. Dar e sigur că nu numai el își punea problema "echilibrului stabil" al Statului. Loviturile încercate de militari nu urmăreau altceva decât soluționarea crizei politice care dura de atâția ani. Cînd acolo, afară
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de lupi-de-mare, pe malul apei, negrele iguane, Îngrămădite pe stînca lor, sau sutele de mii de păsări din copaci păreau hipnotizate de strălucirea focului, de ciocnirea ușoară a bărcilor Între ele, de zgomotoasele și spontanele hohote de rîs sau de răsunetul vocii groase și joviale a rotofeiului căpitan. Iar Oberlus, stînd pe vine În ascunzătoarea lui, cu ochii larg deschiși și urechile ciulite, nu pierdea nici un amănunt din petrecere, cu toate că interesul său părea cu totul acaparat de tînăra pasageră așezată În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
María Alejandra, care Îi nimicise plantațiile, distrugîndu-i peșterile și furîndu-i chihlimbarul, Îndrăznea să-și azvîrle din nou ancora În apele „lui”, și putea auzi extrem de limpede vocea de stentor a bătrînului căpitan strigîndu-și ordinele, precum și dangătul clopotului la pupa și răsunetul pașilor făcuți de picioarele desculțe ale celor care alergau pe puntea lustruită. María Alejandra! - Barcă la apă! Curînd aveau să debarce, să calce pe nisipul de pe plajă, pîngărindu-l, să-și Înalțe tabăra pe mal și să-l caute, din dorința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Chiar dacă sunt cu totul convins că munca mea istovitoare, împlinită nu în 110 Rareș Tiron joacă, ci cu seriozitate deplină, mai devreme, sau mai târziu, îmi va fi bine răsplătită, eu nu aspir nicidecum la gloria lumească, acea glorie de răsunet, manifestată prin ovații care te fac să fii arătat cu degetul pe stradă; ar fi un trofeu prea neînsemnat. De fapt, această glorie nu este de dorit, pentru că ea nici nu există, ci doar creează iluzia existenței ei. Acesta este
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
vreme, la cea mai ridicată cotă de pozitivitate, dintre toate fundațiile existente la acea dată în republică. A trecut la investigații. Nu i-a fost prea greu să ajungă în măruntaele escrocheriei. Escrocherie pe care a dat-o, cu mare răsunet, în vileag. Atunci, brusc, lumea a tresărit; ceva, în lume, a răsunat ca un dangăt prelung de clopot - dangătul adevărului! și lumea s-a trezit, ca dintr-un somn adânc. Scandalul, național și internațional, nu a mai putut fi evitat
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
gomoși” își înalță clădiri somtuoase, împodobite... anapoda; „Cum fel de fel de funcționari comerciali... după ce au delapidat banii diferitelor instituții se pli mbă liberi și candizi, ca și cum ar fi băut un pahar cu...apă.” Că cele de mai sus au răsunet și oarecare asemănare și cu viața de astăzi (2008), iată că pe atunci se m ai și întreprindea ceva față de ceea se scria la ziar. Iată-l tot pe G. Tutoveanu în același ziar „Moldova” de la Bârlad, doar la câte
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
fi viața omenească, există totuși ceva care nu dispare odată cu noi, care nu poate muri, și care fără îndoială, constituie legea supremă a vieții noastre: e acea fărâmă de suflet bun pe care ai adus-o în viață, e acel răsunet, acel ecou de armonie pe care imnul pe care l ai c ântat în viață, îl transmite sufletelor din jurul tău, pentru ca acestea, la rândul lor, să l treacă altor suflete, în alte generații ,, pentru, ca să nu se topească niciodată după
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și M. Beniucʺ, ca în zilele noastre să ajungă imnul de stat al României de după 1989, adăugăm noi. La cele de mai sus, în completare și deplină lămurire, înscriem spusele lui G. Călinescu în a sa Istoria Literaturii Române: „Un răsunet (Deșteaptă-te, române!ʹʹ ) nu e nici mai poetic, nici mai concis decât celelalte. El c uprinde câteva versuri de deschidere pline de strigăte, care, puse pe mu zica lui Anton Pann, acel Rouget de LʹIsle român, au rămas întipărite
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
30 de arginți. De data asta, moneda era alta, dar la fel de grea. Prudenți, englezii nu au trecut la represalii radicale, cum ar fi vrut aliații lor francezi, poate. Clericii lui Cauchon, în chip deosebit, vânturau ideea înjghebării unui proces de răsunet. Tânăra inculpată să fie acuzată de infracțiuni grave. Cum ar fi: minciună, erezie, ba chiar și lipsa fecioriei. Ei au reușit, cu perfidie și cu iscusință drăcească, să o disocieze pe eroină de regele Charles al VII-lea. Voiau, astfel
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
între heruvimi. Cei doi fii ai lui Eli, Hofni și Fineas, erau acolo, împreună cu chivotul legămîntului lui Dumnezeu. 5. Cînd a intrat chivotul legămîntului Domnului în tabără, tot Israelul a scos strigăte de bucurie, de s-a cutremurat pămîntul. 6. Răsunetul acestor strigăte a fost auzit de Filisteni, și au zis: "Ce înseamnă strigătele acestea care răsună în tabăra Evreilor?" Și au auzit că sosise chivotul Domnului în tabără. 7. Filistenii s-au temut, pentru că au crezut că Dumnezeu venise în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
ne lase pe noi în pace, să nu ne chinuiască și să nu schilodească copiii oamenilor, că noi nu i-am făcut nici un rău, și nici să nu creadă că moșia are s-o înstrăineze, că... Izbucnirea aceasta totuși nu găsi răsunet decât la o parte din oameni, ceilalți întorcînd doar capetele spre dânsul cu o uimire binevoitoare. Plutonierul Boiangiu însă, închipuindu-și că s-a aprins și vorbește urât fără să-și dea seama, încît mai târziu are să-i pară rău
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
despre șef și iar despre Melania, când mișcat, când cu patetism și mereu cu un tremolo care să-i acopere înfricoșarea. În răstimp, trenul înainta prudent, fumegând mai abundent ca altă dată... Sirena locomotivei, agitată des și prelung, avea un răsunet zgârietor, ca țipătul cucuvelei. 3 ― Ia seama, tăicuțule, să nu pățești ceva cu oamenii! zise Niculina, văzând că preotul Nicodim și-a luat patrafirul și crucea. Doar știi bine cât sunt de apucați... ― Hai, dascăle, hai la datorie! murmură bătrânul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
sale a stăpânirii otomane, deci problema s-a născut atunci când a căzut Constantinopolul. Numeroși istorici, între care, în primul rând, se aflau specialiștii acestei probleme, nu s-au lăsat convinși de ideea că un eveniment, fie el și cu-n răsunet foarte mare, ar putea constitui începutul unui proces istoric cum este cel al chestiunii orientale. Mai mult, Emile Bourgeois afirmase că destinul Europei moderne nu a fost decis de intrarea turcilor în Constantinopol, lăsând să se înțeleagă că luarea în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și, mai presus de toate, domina speranța, bine statornicită, în iminența abolirii dominației otomane. „Rațiunea de stat”, principiu preponderent în relațiile politice ale secolului al XVIII-lea, se afla la începutul carierei sale în estul continentului. Este lesne de bănuit răsunetul manifestului țarului din 8 mai 1711, în care se spunea că „noi, în acest război, nici afirmare a puterii și întindere a posesiunilor noastre nu dorim și nici vreo îmbogățire”, ci „pentru eliberarea sfintei biserici și a popoarelor creștine vrem
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai perverși și mai ipocriți decât semi-virginele pe care le dau în vileag. "Semi-virgina" calomnie sau prevestire a apocalipsului? Orice s-ar spune, la momentul apariției sale, romanul lui Marcel Prévost a avut efectul unei bombe. A înregistrat un mare răsunet, datorat pe de o parte prestigiului autorului considerat în epocă drept un "expert" în psihologia feminină iar pe de altă parte conținutului său provocator. Romanul Les Demi-Vierges i-a scandalizat pe unii, i-a înspăimântat pe alții, i-a amuzat
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Goga explică ușurința cu care se manifestă reprezentanții Vestului la anunțarea dictaturii regale: "Cu condiția ca dictatura regelui Carol să ne scutească de cea a căpitanului Codreanu" afirmă reprezentantul Parisului la București. În Franța, presa populară subliniază în mod esențial răsunetul internațional al experienței Goga-Cuza: "Cabinetul Goga avusese de-a face cu multiple rezistențe, venite nu numai din interior, dar și în cadrul relațiilor internaționale. Țările prietene ale României, adică, în primul rînd, Franța și Anglia primiseră favorabil venirea la putere a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
război, formată în dogma unui marxism simplificat, această generație n-a trăit violența directă a anilor '50 și s-a supus rezonabilei schizofrenii a lui: Dați Cesarului ce-i al Cesarului". Mărturia unui discipol al lui Noica, Gabriel Liiceanu, clarifică răsunetul acestei influențe. Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu merg vreme de patru ani, între 1977 și 1981, pentru a-i urma învățăturile, pentru a se confrunta cu Noica în acest loc izolat de la Păltiniș, "la patru mii de picioare deasupra umanității", după
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]