1,302 matches
-
XXIII, nr. 7-8, 1931. 107 D.D. Roșca, "Rațional și irațional", în Studii și eseuri filosofice, Editura Științifică, București, 1970, p. 291. 108 În acest sens, Blaga este privit ca încercând o ieșire din tensiunea specifică începutului de secol XX dintre raționalism și intuiționism (Alexandru Teodorescu, Lucian Blaga și cultura populară românească, Editura Junimea, Iași, 1983). 109 Lucian Blaga, "Cunoașterea luciferică", în op. cit., pp. 421-430. 110 Problema a fost amplu discutată în epocă, angajând autori din diferite curente de gândire, precum Dilthey
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Opere, vol. 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983, p. 501. 117 Ibidem, p. 499. 118 Ibidem, p. 501. 119 Gheorghe Vlăduțescu, ""Ideație dogmatică", intelect, rațiune", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, p. 63. 120 Cf. Gheorghe Al. Cazan, " Raționalismul ecstatic formă specifică a raționalismului", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, p. 47. Aici, autorul susține că specificul raționalist sau iraționalist al filosofiei lui Blaga se judecă într-un alt context filosofic, specific începutului de secol XX, unde sensul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Editura Minerva, București, 1983, p. 501. 117 Ibidem, p. 499. 118 Ibidem, p. 501. 119 Gheorghe Vlăduțescu, ""Ideație dogmatică", intelect, rațiune", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, p. 63. 120 Cf. Gheorghe Al. Cazan, " Raționalismul ecstatic formă specifică a raționalismului", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, p. 47. Aici, autorul susține că specificul raționalist sau iraționalist al filosofiei lui Blaga se judecă într-un alt context filosofic, specific începutului de secol XX, unde sensul rațiunii si cel al raționalismului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
raționalismului", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, p. 47. Aici, autorul susține că specificul raționalist sau iraționalist al filosofiei lui Blaga se judecă într-un alt context filosofic, specific începutului de secol XX, unde sensul rațiunii si cel al raționalismului capătă noi dimensiuni. 121 Lucian Blaga, op. cit., p. 429. 122 Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000, pp. 234-235. 123 Constantin Noica, " În lumina veacului XX", în Istoricitate și eternitate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cultura populară românească, p. 21. 675 Ibidem, p. 22. 676 Georges Piscoci-Danesco, "Préface" à Lucian Blaga, La trilogie de la connaissance, Librairie du savoir, Paris, 1992, p. 12. 677 Lucian Blaga, "Cunoașterea luciferică", în op. cit., p. 429. 678 Gheorghe Al. Cazan, " Raționalismul ecstatic formă specifică a raționalismului", în op. cit., pp. 53-54. 679 Lucian Blaga, op. cit., p. 429. 680 Respingând atât raționalismul clasic, cât și antiraționalismul, Mircea Florian va pleda pentru un raționalism reformat de pe pozițiile științei, în care rațiunii i se ia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
675 Ibidem, p. 22. 676 Georges Piscoci-Danesco, "Préface" à Lucian Blaga, La trilogie de la connaissance, Librairie du savoir, Paris, 1992, p. 12. 677 Lucian Blaga, "Cunoașterea luciferică", în op. cit., p. 429. 678 Gheorghe Al. Cazan, " Raționalismul ecstatic formă specifică a raționalismului", în op. cit., pp. 53-54. 679 Lucian Blaga, op. cit., p. 429. 680 Respingând atât raționalismul clasic, cât și antiraționalismul, Mircea Florian va pleda pentru un raționalism reformat de pe pozițiile științei, în care rațiunii i se ia funcția creatoare, dar i se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
connaissance, Librairie du savoir, Paris, 1992, p. 12. 677 Lucian Blaga, "Cunoașterea luciferică", în op. cit., p. 429. 678 Gheorghe Al. Cazan, " Raționalismul ecstatic formă specifică a raționalismului", în op. cit., pp. 53-54. 679 Lucian Blaga, op. cit., p. 429. 680 Respingând atât raționalismul clasic, cât și antiraționalismul, Mircea Florian va pleda pentru un raționalism reformat de pe pozițiile științei, în care rațiunii i se ia funcția creatoare, dar i se păstrează funcția ordonatoare (Vezi Mircea Florian, "Știință și raționalism", în Scrieri alese, Editura Academiei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Cunoașterea luciferică", în op. cit., p. 429. 678 Gheorghe Al. Cazan, " Raționalismul ecstatic formă specifică a raționalismului", în op. cit., pp. 53-54. 679 Lucian Blaga, op. cit., p. 429. 680 Respingând atât raționalismul clasic, cât și antiraționalismul, Mircea Florian va pleda pentru un raționalism reformat de pe pozițiile științei, în care rațiunii i se ia funcția creatoare, dar i se păstrează funcția ordonatoare (Vezi Mircea Florian, "Știință și raționalism", în Scrieri alese, Editura Academiei, București, 1968). Iraționalismul care apare ca reacție la raționalismul tradițional e
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
p. 429. 680 Respingând atât raționalismul clasic, cât și antiraționalismul, Mircea Florian va pleda pentru un raționalism reformat de pe pozițiile științei, în care rațiunii i se ia funcția creatoare, dar i se păstrează funcția ordonatoare (Vezi Mircea Florian, "Știință și raționalism", în Scrieri alese, Editura Academiei, București, 1968). Iraționalismul care apare ca reacție la raționalismul tradițional e la fel de greșit, fiind rezultatul unei false interpretări a rațiunii. Regândind poziția iraționalului și raportul acestuia cu raționalul, Florian va merge, însă, într-o altă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pentru un raționalism reformat de pe pozițiile științei, în care rațiunii i se ia funcția creatoare, dar i se păstrează funcția ordonatoare (Vezi Mircea Florian, "Știință și raționalism", în Scrieri alese, Editura Academiei, București, 1968). Iraționalismul care apare ca reacție la raționalismul tradițional e la fel de greșit, fiind rezultatul unei false interpretări a rațiunii. Regândind poziția iraționalului și raportul acestuia cu raționalul, Florian va merge, însă, într-o altă direcție decât Blaga. El va susține că iraționalul e prezent în lume, dar nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Dacă savanții au acceptat definitiv că cercetările lor țin numai de domeniul rațiunii, de frică sau din credință sinceră, ei își iau adesea măsuri de precauție și își declară conformismul religios și fidelitatea față de credința creștină. Unii își afirmă totuși raționalismul sau chiar ateismul într-un moment în care acest lucru poate duce la arderea pe rug. Printre acești "libertini" pot fi citați Théophile de Viau, Gassendi (care, în Apologia lui Epicur, se alătură materialismului eroului său) sau Cyrano de Bergerac
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sau Virtutea răsplătită de Richardson), gustul pentru morbid (Elegie scrisă într-un cimitir de țară de Thomas Gag), fiori provocați de fantastic (Castelul din Otrante de Horace Walpole) trezesc un nou gust literar care se afirmă ca o reacție împotriva raționalismului triumfător al epocii. Aceeași origine o are ezoterismul societăților filosofice. Francmasoneria 76 britanică dă exemplul prin adoptarea de către Marea Lojă engleză a Constituțiilor lui Anderson (1783), înainte de a se răspîndi în Franța, unde acestea trezesc interesul aristocrației, al burgheziei și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
preia tradiția epocii anterioare prelucrând-o în chip propriu, după care o transmite secolului următor, respectiv iluminismul. Empirismul său cultivat în cunoașterea științifică, va produce un amplu dialog în filosofia secolului XVIII și XIX, provocând apariția unui alt curent metodologico-științific - raționalismul. René Descartes (1596-1650) este considerat drept părintele raționalismului modern în filosofie, evidențiind prioritatea intelectului și rațiunii în formarea cunoștințelor autentice, certe. În dezacord cu Bacon, filosoful francez formula drept metodă fundamentală de cercetare deducția, expusă în lucrarea Discurs asupra metodei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
propriu, după care o transmite secolului următor, respectiv iluminismul. Empirismul său cultivat în cunoașterea științifică, va produce un amplu dialog în filosofia secolului XVIII și XIX, provocând apariția unui alt curent metodologico-științific - raționalismul. René Descartes (1596-1650) este considerat drept părintele raționalismului modern în filosofie, evidențiind prioritatea intelectului și rațiunii în formarea cunoștințelor autentice, certe. În dezacord cu Bacon, filosoful francez formula drept metodă fundamentală de cercetare deducția, expusă în lucrarea Discurs asupra metodei, în care regăsim formularea celebrei axiome în domeniul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ea nu poate să o îmbogățească cu deschideri noi, pentru că nu aduce nimic nou în obiectul pe care-l studiază". Cu privire la al doilea argument, Durkheim susține: > studierea societății necesită metode, iar aceste metode sunt furnizate de știință. El solicită extinderea raționalismului științific la viața socială, numai că sesizează diferențele calitative între societate și natură, ceea ce-l determină să scrie Regulile metodei sociologice, un adevărat tratat de epistemologie (trebuie observat că Durkheim folosește în titlul cărții termenul metodă în sensul de metodologie
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
problema individualității, cultura europeană a creat conceptul și realitatea conștiinței și, prin aceasta, a realizat concepția despre personalitatea umană, care stă la baza vieții juridice, politice, morale și artistice a Europei în ultimul mileniu 12. În corelație cu individualismul este raționalismul, care instituie un rol privilegiat rațiunii și, prin aceasta, conștiinței, eului, care operează distincții și clasificări, redu-cînd mereu zona confuziilor și a lipsei de contur. În perspectiva gîndirii grecești, viața omului reprezintă bunul cel mai de preț și, de aceea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Reluând analogia dintre Prometeu și Cristos, sugerată de Tertulian, interpreta arată că ea se bazează pe nevoia de a scoate oamenii din întunericul în care trăiesc (p. 174). Actul prometeic reprezintă prima fază de eliberare a omului prin fapta cugetării, raționalismul elin pregătind calea pentru creștinismul venit să mântuiască omul prin iubire (p. 175). Mai mult decât prin eventuala sa latură cristică, eroul eschilian este aproape de sufletul modern prin idealul de libertate simbolizat, ca și prin întemeierea personalității în fapta eroică
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
PARTEA A DOUA AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII Nicoleta-Ginevra Baciu CAPITOLUL I LA RĂSCRUCEA MARILOR IMPERII (un alt fel de a spune povestea) Veacul al XVIII-lea. Rămas în istorie ca Secolul Luminilor, perioada de glorie a raționalismului francez și de maximă înflorire a filosofiei și literelor în Occident, nu a fost doar o sărbătoare a spiritului pentru toate regiunile Europei. În porțiunea cuprinsă între Balcani și Nipru, acest veac a adus cu sine nu mai puțin de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
1922), al lui Aldous Huxley (Chrome Yellow, 1921), al lui Luigi Pirandello a cărui piesă Șase personaje în căutarea unui autor (1921) este reprezentată pe toate scenele europene. A fost de asemeni și o criză a valorilor intelectuale. Reacția împotriva raționalismului, deja foarte puternică la sfîrșitul secolului al XlX-lea, este accentuată de război și triumfă prin Henri Bergson și prin spaniolul Miguel de Unamuno a cărui Agonie a creștinismului, publicată în 1925, face o paralelă între pierderea valorilor morale și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
romane vor fi publicate după moartea sa (în 1924), acest sentiment al absurdității lumii și al conștiinței distrugerii individului de către mecanismele statale care nu funcționează decît în virtutea unei logici proprii, sfîrșește într-o disperare profundă (Procesul, 1925). Această criză a raționalismului poate să ducă la o renaștere a sentimentului religios. În țările și în regiunile unde procesul de decreștinare a maselor era foarte avansat în ajunul primului război mondial, acesta continuă și tinde chiar să cîștige teren și la sate, mai
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
asociațiile vechilor combatanți, formate la 13 martie 1919 de către Benito Mussolini sub numele de "Fasciile italiene de luptă". Pe lîngă faptul că Mussolini împrumută idei ale gînditorilor de la sfîrșitul secolului al XlX-lea (Nietzsche, Bergson), idei ce se referă la raționalism, valorificarea instinctului, exaltarea forței și a violenței, el mai este inspirat și de antichitatea romană și "Risorgimento" din secolul al XlX-lea. În antichitatea romană, lictorii, garda magistraților mari ai Romei, purtau pe umăr fascii un mănunchi de nuiele cu
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
la armonie, la spiritul de iubire în vie concordanță cu armonia universală. Starea aceasta e ca o imagine de lumină, iar prezența luminii este simțită ca o aspirație spre înțelegere și fericire. Lucru cunoscut, efectele și cauzele lor țin de raționalismul într-un fel incurabil, inevitabil, în care logica își are rolul său important. Să ne amintim de celebrul șir al cauzelor: care e cauza bătrâneții? Nașterea. Care-i cauza nașterii? Existența. Care-i cauza existenței? Iubirea de ființă. Dar cauza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
nenumărate. Ele sunt numite mai ales după principiile pe care se bazează filozoful care studiază ființa: monoteismul, dualismul, panteismul, fetișismul, gnosticismul, atomismul, stoicismul, sofismul, cinismul, epicureismul, scolasticismul, empirismul, pragmatismul, transcendentalismul, scepticismul, enciclopedismul, tradiționalismul, idealismul, criticismul, ontologismul, ocazionalismul, dinamismul, sensismul, evoluționismul, raționalismul, materialismul, pozitivismul, eclectismul, neoplatonismul, neo-scolasticismul, modernismul, imanentismul, istoricismul, existențialismul, actualismul, teozofia. Să observăm că toate sistemele în care militează grupuri, mai mult sau mai puțin alimentate de filozofi, prezintă la rândul lor diferite subtilități și variante. Idealismul, de exemplu, poate
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Cine s-ar fi gândit că vor cădea în prăpastia îngrozitoare de astăzi? Cine oprește logica fatală a ideilor și a faptelor? 24. Tragica, dar fireasca urmare a păcatului La un moment dat, 'liberul arbitru', deschide în mod firesc ușa raționalismului autentic, care se revarsă natural în materialism; și, aici este locul unde se maturizează problema socială determinată pe de o parte de exploatarea muncitorului, iar pe de altă parte de concepția materială a vieții. Atunci când a izbucnit primul război mondial
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
prin experiență (A. Comte, 1798-1857; H. Spencer, 1820-1903) 35. pragmatism = curent filozofic de factură idealist-subiectivistă (influențată de teoria darwinistă), răspândit mai ales în S.U.A.; neagă adevărul obiectiv proclamând ca unic criteriu al adevărului numai ceea ce este util și avantajos 36. raționalism = teorie gnoseologică: rațiunea, cu principiile ei apriorice (care nu provin din experiența senzorială), constituie singura sursă a cunoașterii autentice, simțurile dându-ne o cunoaștere nesigură și aproximativă; neagă orice temeinicie a credinței religioase; încredere în rațiune (Descartes, Spinoza, Leibnitz) 37
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]