2,941 matches
-
Williamson, În special, resping asumpția raționalității instrumentale a actorilor, preluând teoria behavioristă a raționalității limitate. Comportamentul actorilor este, conform teoriei behavioriste, unul ce urmărește satisfacerea anumitor nevoi și nu maximizarea utilității (satisficient, nu maximizator). Conform concepției lui Williamson, oportunismul și raționalitatea limitată sunt mai aproape de „natura umană așa cum o știm” (1985:ix, apud Rowlinson, 1997:26). Aceste caracteristici ale naturii umane (factorii umani) și caracteristicile tranzacțiilor (specificitatea investiției), cele din urmă fiind determinate de tehnologie, sunt determinanții costurilor tranzacționale. Adoptând inițial
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
consens. (2001:133 - 134) Dacă ar funcționa doar acest mecanism instituțional, alocând drepturile reziduale de control Întotdeauna și În mod exclusiv actorului desemnat drept proprietarul bunului respectiv, atunci posibilitățile de cooperare Între indivizi ar fi puternic limitate de oportunism și raționalitatea limitată așa cum este evident din exemplul oferit mai sus. Asimetria de informații, externalitățile, acțiunea colectivă sunt exemple clasice de eșec al pieței concurențiale, altfel spus de eșec al mecanismului instituțional de cooperare bazat exclusiv pe dreptul de proprietate (drepturile reale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În paradigma noii economii instituționale, aidoma teoriei costurilor tranzacționale. Ea consideră că existe pierderi inevitabile ce rezultă din deturnarea unor resurse ale organizației (inclusiv capacitatea de muncă a angajaților) către interese ale agentului ce diferă de cele ale principalilor. Asumând raționalitatea ambilor actori implicați (sau categorii de actori), relația dintre agent și principal comportă două probleme importante. Prima este aceea că agentul și principalul au scopuri diferite și adesea conflictuale și este dificil și costisitor pentru principal să verifice acțiunile agentului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
explicativ al intereselor și utilității scade de la prima abordare a instituțiilor la cea de-a treia În care acesta este preluat de cultură, ideologii și sistemele de credințe Împărtășite. Nu doar mijloacele, ci și finalitățile, dispozițiile, preferințele, motivațiile, sinele și raționalitatea În sine sunt categorii ale acțiunii (clasificări) modelate instituțional și care se Înscriu În logica instituțională a unui câmp, fie acesta cel economic, al raționalității calculatoare. Bourdieu (2000:16) afirma că jocul economic este social constituit Într-un dublu proces
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sistemele de credințe Împărtășite. Nu doar mijloacele, ci și finalitățile, dispozițiile, preferințele, motivațiile, sinele și raționalitatea În sine sunt categorii ale acțiunii (clasificări) modelate instituțional și care se Înscriu În logica instituțională a unui câmp, fie acesta cel economic, al raționalității calculatoare. Bourdieu (2000:16) afirma că jocul economic este social constituit Într-un dublu proces, pe de o parte de diferențiere și autonomizare a câmpului economic și a legilor sale specifice (am spune noi, a logicii instituționale specifice pieței) și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nevoile, propensiunile și aptitudinile. În timp ce teoreticienii alegerii raționale asumă suveranitatea individului ale cărui preferințe sunt date, exogene și nu fac obiectul preocupărilor teoretice, variante ale neoinstituționalismului sociologic și antropologic consideră că instituțiile modelează procesele noastre reflexive, modelează felul În care raționalitatea este percepută și exercitată. Alford și Friedland (1991) afirmă că a pune transformările instituționale pe seama indivizilor creați de acestea Înseamnă să ne Întoarcem la o concepție presociologică a individului. Instituțiile au creat, sacralizat și furnizat categoriile (intenție, drepturi, raționalitate, libertate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care raționalitatea este percepută și exercitată. Alford și Friedland (1991) afirmă că a pune transformările instituționale pe seama indivizilor creați de acestea Înseamnă să ne Întoarcem la o concepție presociologică a individului. Instituțiile au creat, sacralizat și furnizat categoriile (intenție, drepturi, raționalitate, libertate, vinovăție, nebunie, cetățean, suflet, dragoste) prin care individualitatea a fost percepută. Datoria fundamentală a statului modern, spunea Durkheim, a fost să furnizeze individului o existență morală. Fără indivizi autonomi, având conțiință de sine, nu poate exista polis. Dar fără
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
arbitrariul pasiunilor. Dintre cele trei mari pasiuni echivalente păcatelor principiale ale omului, enunțate la Începutul creștinismului de Sfântul Augustin, anume goana după bani și averi, goana după putere și goana după plăceri sexuale, primul avea să se detașeze treptat prin raționalitatea cu care putea fi urmărit, dar și prin relativa inocență În raport cu celelalte. S-a considerat astfel, În perioada menționată, că avariția sau dorința de Înavuțire a principelui și a burgheziei aveau efecte mai previzibile și benefice social decât celelalte pasiuni
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
umane centrale”, cum ar fi „sociabilitatea, aprobarea, statusul și puterea” (Granovetter, 1992:26). Nevoia generală de sociabilitate poate explica tendința inițială a actorilor de a stabili relații de Încredere. În acest punct, distincția operată de Lin (2001:149 - 151) Între „raționalitate tranzacțională” și „raționalitate relațională” devine foarte sugestivă. El spune că sunt două tipuri de recompense pe care oamenii le urmăresc: economice și sociale. Primele sunt asociate acumulării de bogăție materială, celelalte sunt asociate reputației și statusului. Ambele sunt fundamental sociale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ar fi „sociabilitatea, aprobarea, statusul și puterea” (Granovetter, 1992:26). Nevoia generală de sociabilitate poate explica tendința inițială a actorilor de a stabili relații de Încredere. În acest punct, distincția operată de Lin (2001:149 - 151) Între „raționalitate tranzacțională” și „raționalitate relațională” devine foarte sugestivă. El spune că sunt două tipuri de recompense pe care oamenii le urmăresc: economice și sociale. Primele sunt asociate acumulării de bogăție materială, celelalte sunt asociate reputației și statusului. Ambele sunt fundamental sociale În măsura În care necesită impunere
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
oamenii le urmăresc: economice și sociale. Primele sunt asociate acumulării de bogăție materială, celelalte sunt asociate reputației și statusului. Ambele sunt fundamental sociale În măsura În care necesită impunere și legitimare și astfel se bazează pe un consens simbolic (cognitiv) la nivel societal. Raționalitatea tranzacțională presupune calculul costurilor și câștigurilor În cadrul schimbului, În timp ce raționalitatea relațională presupune calculul costurilor și câștigurilor asociate relației În sine. O relație poate fi astfel menținută chiar dacă nu există un câștig tranzacțional pozitiv, În condițiile În care există un câștig
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de bogăție materială, celelalte sunt asociate reputației și statusului. Ambele sunt fundamental sociale În măsura În care necesită impunere și legitimare și astfel se bazează pe un consens simbolic (cognitiv) la nivel societal. Raționalitatea tranzacțională presupune calculul costurilor și câștigurilor În cadrul schimbului, În timp ce raționalitatea relațională presupune calculul costurilor și câștigurilor asociate relației În sine. O relație poate fi astfel menținută chiar dacă nu există un câștig tranzacțional pozitiv, În condițiile În care există un câștig social, relațional, pe termen lung. Astfel, o tranzacție episodică, discretă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
episodică, discretă nu este În mod necesar simetrică sau echilibrată din perspectiva costurilor și câștigurilor materiale. Dacă considerăm Însă implicarea ei Într-o relație socială pe termen lung, Împreună cu avantajele sociale ce decurg din aceasta, atunci putem intui tipul de raționalitate la care recurg actorii atunci când stabilesc astfel de tranzacții. Raționalitatea relațională depinde de existența și structura rețelei sau a grupului; reputația este o caracteristică a rețelei (network asset). Ea nu se bazează pe o recunoaștere socială generalizată (ca În cazul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
din perspectiva costurilor și câștigurilor materiale. Dacă considerăm Însă implicarea ei Într-o relație socială pe termen lung, Împreună cu avantajele sociale ce decurg din aceasta, atunci putem intui tipul de raționalitate la care recurg actorii atunci când stabilesc astfel de tranzacții. Raționalitatea relațională depinde de existența și structura rețelei sau a grupului; reputația este o caracteristică a rețelei (network asset). Ea nu se bazează pe o recunoaștere socială generalizată (ca În cazul instituției banilor, spre exemplu, care face posibilă o recunoaștere socială
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a acțiunii instrumentale, actorii fiind ghidați de scopuri utilitariste (individuale) În alegerea celor mai bune mijloace ce le stau la Îndemână. Totuși concepția acțiunii raționale este mai aproape de definiția lui Boudon decât de cea a lui Weber, În sensul că raționalitatea constă În alegerea acelor mijloace despre care știm (din experiență) că duc la realizarea scopurilor, iar nu neapărat a celor mai bune mijloace posibile; tocmai de aceea preferăm această sintagmă celei de actori maximizatori care este mai degrabă un ideal
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Hoaglandxe "„Hoagland,SarahLucia", 1990). Condițiile pentru perpetuarea sexismxe "„sexism"ului sunt în principal următoarele: - Să păstrezi femeile în ignoranță față de alternativele la ideologia superiorității bărbătești: să nu aibă ca ofertă ideologică abordări de tip feminist, să trăiască strict în paradigmele raționalității masculinexe "„masculin". - Să le împiedici să-și vadă problemele ca interese de grup, formulabile în termeni politici (să nu devină persoane în sens politic, adică să nu aibă conștiința puterii proprii). - Să le determini să se perceapă una pe alta
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
contractualism" în varianta sa modernă a exclus femeile, definindu-le altfel decât ca pe subiecții contractului: bărbații - capi de familiexe "„familie". În teoria politicăxe "„teoriepolitică" clasică, bărbații sunt tratați ca raționali, autonomi, actori publicixe "„actoripublici". Femeile apar ca având raționalitatexe "„raționalitate" limitată, ca neautonome, ca actori privațixe "„actoriprivați". Contractul socialxe "„contractsocial" este un contractxe "„contract" „ fratern”, între cetățeni bărbați care subminează autoritatea „tatălui” (pater sau monarh) și fundamentează democrația modernă. Însă, înainte de a deveni părți ale contractului social, bărbații încheie un
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Aristotel", Toma D’Aquinoxe "„DAquino,Toma", Lockexe "„Locke,John", Rousseauxe "„Rousseau,Jean-Jaques" etc.), că ele sunt mai aproape de „corpxe "„corp"ul natural”, și nu de „corpxe "„corp"ul politicxe "„corpulpolitic"”. Umanitatea și cetățeniaxe "„cetățenie" s-au definit, dimpotrivă, ca raționalitatexe "„raționalitate" și culturăxe "„cultură". Așa cum la nivel individual mintea trebuie să conducă trupxe "„trup"ul, și la nivel politic posesorii deplini de minte trebuie să îi conducă pe cei mai puțin raționali. Dar femeile sunt mai puțin raționale decât bărbații și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ultraconservatoare, acest mod de gândire se mai păstrează: vezi, de exemplu, comunitatea rromăxe "„rroma" tradițională și chiar răspândita concepție despre bărbatul cap de familiexe "„capdefamilie"xe "„familie" în România 61. Alianța feminismului cu liberalismulxe "„liberalism" sau socialismulxe "„socialism" înseamnă extinderea raționalității fără limite de gen. c. Secularismulxe "„secularism". Credința trebuie tratată ca o problemă privată a indivizilor și nu poate să fie impusă în nici un caz de către statxe "„stat", cu alte cuvinte, politica trebuie să fie separată de religiexe "„religie". Unii
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
practică în țările în care a dominat ideea că există o natură bărbătească și una femeiască. Cea dintâi se asociază cu rațiunea și autonomia, cea de-a doua, cu sensibilitatea și dependența. Feminismul a negat această dihotomie, cerând recunoașterea universalității raționalității, drepturilor și cetățeniei pentru ambele sexe. f. Postmodernismulxe "„postmodernism", alt aliat al feminismului, este însă mult mai greu de politizat. Prin caracteristicile sale, el nu se poate constitui într-un set de convingeri doctrinare coerente, la fel ca în cazul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
public", cu bărbații (vezi distincția: treburi bărbătești, treburi femeiești). Spațiul privatxe "„spațiuprivat" are caracteristici „feminine”: este un spațiu al sentimentelor, intimității, grijii, al particularului și al parțialității. Spațiul publicxe "„spațiupublic" are caracteristici „masculinexe "„masculin"”: este un spațiu al rațiunii și raționalității, al dreptății, neutralității, aranjamentelor obiective, al detașării, al universalului și imparțialității. În el se dispută meritul și dreptatea (vezi Codexe "„Code,Lorraine", 2000, p. 412). Rolurile de gen fie exclud femeile de la statutul de cetățeni, fie de la exercitarea deplină a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
liberalii onești nu susțin că se întâmplă), poziția inferioară a femeilor și salarizarea lor mai scăzută ar însemna că atât au reușit ele să devină și să achiziționeze prin acțiunilor lor. Pentru gândirea politică liberală, unicitatea persoanei ține de raționalitatexe "„raționalitate". Când faptul de a avea rațiune semnifică înțelegerea principiilor morale, capacitatea de a avea discernământ, accentul este pus pe autonomiaxe "„autonomie" personală. Când sensul raționalității vizează capacitatea de a folosi cele mai bune mijloace pentru atingerea scopurilor, valoarea asupra căreia
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și să achiziționeze prin acțiunilor lor. Pentru gândirea politică liberală, unicitatea persoanei ține de raționalitatexe "„raționalitate". Când faptul de a avea rațiune semnifică înțelegerea principiilor morale, capacitatea de a avea discernământ, accentul este pus pe autonomiaxe "„autonomie" personală. Când sensul raționalității vizează capacitatea de a folosi cele mai bune mijloace pentru atingerea scopurilor, valoarea asupra căreia cade accentul este împlinirea personalăxe "„împlinire personală". Pentru liberali, o societate dreaptă este aceea care permite indivizilor să își exercite autonomia și să își caute
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
În contextul acesteia, Rousseauxe "„Rousseau,Jean-Jaques" este consecvent cu ideea egalității oamenilor de la naștere, dar când este vorba despre aspectele de tip normativ, ei nu mai trebuie să fie egali, în funcție de sex. Respectiv, educația trebuie să ghideze bărbații spre raționalitatexe "„raționalitate", cetățeniexe "„cetățenie", spațiul publicxe "„spațiupublic"xe "„public", iar femeile, spre intuiție, emoție, familiexe "„familie", spațiu privatxe "„privat". Cum iluminismulxe "„iluminism" este o ideologiexe "„ideologie" a emancipării prin educație, este clar că emancipareaxe "„emancipare" se referă doar la omul bărbat. Această
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
jure va deveni egalitatexe "„egalitate" de facto. Educația preferată de către feminismul liberal este cea androginăxe "„androgin". Patternul tradițional (în țările anglo-saxone de exemplu, vezi Tongxe "„Tong,Rosemarie", 1989, Arneilxe "„Arneil,Barbara", 1999) este ca băieții să fie educați spre raționalitatexe "„raționalitate", ambiție, independență, iar fetele, spre sensibilitate, grijăxe "„grijă" și dependență. În România actuală, de exemplu, valorile educaționale actuale nu diferă prea mult în termeni de gen, dar diferă de cele apusene în sensul că sunt mai colectiviste (vezi Barometrul de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]