3,196 matches
-
ambasadorul le-a spus senatorilor că "în ceea ce privește emigrarea către Statele Unite... aș spune că sînt de așteptat niște decizii favorabile pentru cei ce vor să emigreze". Deși existau, încă, probleme de emigrare, el a subliniat faptul că situația se îmbunătățește 1820. Rabinul Schindler a depus, de asemenea, mărturie în numele Conferinței președinților principalelor organizații evreiești din America. El susținea reînnoirea Clauzei. Problema evreilor era complicată. În România erau aproximativ 65.000 de evrei, dintre care 50% depășeau vîrsta de 65 de ani. Aceștia
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu România și Ungaria. Președintele Comitetului pentru Relații Internaționale al Camerei Reprezentanților, Jonathan Bingham, efectuase o vizită în România pe 28-29 mai și discutase cu o serie de lideri din guvern, precum Ceaușescu, Macovescu, ministrul de Externe și Moses Rosen, rabinul șef. În raportul său, Bingham punea accentul pe diversitatea culturală din România, dar menționa că deși există și exemple de discriminare, "acuzațiile de "genocid cultural" făcute de unele grupuri americane" sînt "exagerate"1822. Bingham discutase cu ambasadorul Barnes, care i-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
treburile interne ale României. Dar dat fiind că Bucureștiul dorea să facă comerț cu Statele Unite, acesta a acceptat amendamentul Jackson-Vanik și a consimțit să "ia măsuri în privința "problemelor umanitare", care puteau fi ameliorate prin emigrare"1824. În discuțiile sale cu rabinul Rosen, Bingham a ajuns la concluzia că, totuși, comunitatea evreiască din România beneficiază de o libertate religioasă și culturală considerabilă. Exista învățămînt în limba ebraică, iar în București erau un teatru evreiesc, restaurante Kosher și un ziar ebraic bisăptămînal. Rosen
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Exista învățămînt în limba ebraică, iar în București erau un teatru evreiesc, restaurante Kosher și un ziar ebraic bisăptămînal. Rosen se temea că o emigrare susținută a evreilor ar putea distruge comunitatea evreilor din România. În 1948 fuseseră 600 de rabini, acum nu mai erau decît 3. Lipsa măcelarilor Kosher era o problemă practică și mai mare, iar cei cîțiva care rămăseseră își petreceau cea mai mare parte a timpului deplasîndu-se dintr-o comunitate în alta1825. În recomandările lui, Bingham arăta
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
încheia un acord care să permită României să investească în compania Island Creek Coal, o filială din Virginia a firmei Occidental Petroleum. Ceaușescu i-a dat lui Hammer două scrisori, una pentru congresmanul Koch, iar cealaltă pentru prietenul lui Koch, rabinul Arthur Schneier, ambele semnate de rabinul șef al României, Moses Rosen. Ambele scrisori de pe 27 mai erau similare. Semnatarul îi mulțumea lui Koch pentru interesul lui față de România, dar îl atenționa să fie conștient că este "dezinformat în mod deliberat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
României să investească în compania Island Creek Coal, o filială din Virginia a firmei Occidental Petroleum. Ceaușescu i-a dat lui Hammer două scrisori, una pentru congresmanul Koch, iar cealaltă pentru prietenul lui Koch, rabinul Arthur Schneier, ambele semnate de rabinul șef al României, Moses Rosen. Ambele scrisori de pe 27 mai erau similare. Semnatarul îi mulțumea lui Koch pentru interesul lui față de România, dar îl atenționa să fie conștient că este "dezinformat în mod deliberat cu privire la situația reală"1878. Rosen avea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Illinois și Christopher Dodd, din Connecticut, pentru a susține reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". În vreme ce Jacob Birnbaum de la Centrul pentru Evreii din Rusia și Europa de Est s-a folosit de audieri pentru a încuraja emigrarea, păstrîndu-și mentalitatea față de cererea președintelui, rabinul Israel Miller, venit în numele Conferinței președinților principalelor organizații ale evreilor din America, a solicitat aprobarea cererii pentru încă un an, în vederea încurajării emigrării din România. El a adăugat, însă, și un avertisment. Dacă emigrarea evreilor nu se îmbunătățea în următorul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Baptistă Română din Statele Unite și Canada. Crișan spunea că el călătorise prin România și vorbise cu liderii baptiști vorbitori de limbă maghiară. El i-a întrebat dacă se practică vreo discriminare împotriva lor. Aceștia au răspuns: "Nici una, frate George"1950. Rabinul Israel Miller, reprezentantul Conferinței președinților principalelor organizații ale evreilor din America nu s-a prezentat în fața Comisiei Camerei Reprezentanților, dar a trimis o scrisoare prin care asigura comisia de sprijinul susținut al organizației pentru derogarea prezidențială. Cu un an în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
organizații ale evreilor din America s-au deplasat, în iunie, la București, pentru a discuta direct cu autoritățile române. Cu ajutorul ambasadorului Ionescu și al lui Corneliu Bogdan, fostul ambasador al României în Statele Unite, delegația americană a negociat un acord cu rabinul șef Rosen și cu guvernul român. Bucureștiul a acceptat să le permită tuturor evreilor din România să emigreze în Israel și a asigurat Conferința președinților că cererile evreilor vor fi analizate cu promptitudine. După cum spunea Bogdan, "oricine voia să plece
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de dolari 2044. La cîteva ore după aceea, Ceaușescu l-a primit pe Jack Spitzer, președinte al B'nai B'rith și al Conferinței Liderilor Principalelor Organizații ale Evreilor din SUA. La întîlnire a luat parte și dr. Moses Rosen, rabinul șef al României și discuția s-a axat pe respectarea asigurărilor din luna iulie a anului precedent, cu privire la emigrarea evreilor în Israel 2045. Pe 28 ianuarie, în semn de apreciere față de poziția adoptată de România privind situația din Afganistan, Departamentul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
președinților principalelor organizații ale evreilor din America și mai tîrziu, în cursul toamnei, cu reprezentanții Administrației, pe tema îmbunătățirii procedurilor de emigrare 2185. Cu o zi înainte de deschiderea audierilor Senatului, în "New York Times" a apărut un articol de Moses Rosen, rabinul șef al României. Pînă la data respectivă, guvernul român permisese emigrarea unui coeficient de 93% din populația evreiască, după al II-lea Război Mondial. Evreii rămași în țară aveau un program activ și încărcat de slujbe religioase și servicii sociale
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu timpul, să acorde evreilor un statut de emigrare preferențial. Cu cît se intensifica reprimarea religioasă, cu atît se mărea numărul creștinilor care se converteau la iudaism, pentru a-și facilita emigrarea din România. Numărul acestor "convertiți" crescuse îndeajuns pentru ca rabinul Rosen să respingă cererile de convertire sau să le rețină cîțiva ani certificatele de convertire, pentru a fi sigur de sinceritatea religioasă a solicitantului 2351. Aceste fenomene, la care se adăuga succesul îndoielnic al misiunii lui Shultz, i-au încurajat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
575 Saizu, I., 14 Salzberg., 389; 390 Samuelli, Nora, 127 Sandstrom, Mark, 383; 441 Saracioglu, 18 Sauer, Walter, 234; 235 Saxbe, William, 348 Sănătescu, Constantin, 37; 40; 42 Scanlan, John, 452 Schantz, 161 Schifter, Richard, 501; 530; 531; 534 Schindler (rabin), 383 Schneebeli, Herman, 336; 337 Schneier, Arthur, 395; 396 Schoenbaum, T.J., 206; 575 Schoenfeld, Rudolph, 83; 84; 87; 88; 89; 90; 91; 101; 124; 127; 128 Schopflin, G., 407; 411; 575 Schulze, Richard, 424; 426; 427; 428; 441; 447; 452
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
experimentăm între ordine și haos și care e tot farmecul pe care îl purtăm, ajungem rapid într-o explozie de Lumină. Și-atunci ne întoarcem la îndemnurile anticilor de a ne cunoaște, pentru că ceea ce căutăm este în noi. Cum spunea rabinul Bunam, în relatările lui Heinrich Zimmer și Mircea Eliade: "există ceva care nu e de găsit nicăieri în lume, nici chiar lîngă cel Drept și Sfînt (Zaddik), dar totuși există un loc unde lucrul acela poate fi găsit". În noi
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pioșii sunt îndemnați să îndure persecuția în tăcere, având încredere în propria lor bunătate, și să aștepte sfârșitul 11. Această accepție a suferinței nu excludea nicidecum plângerea și protestul. Și pentru ca nimicirea dușmanului să nu devină un scop în sine, rabinii au temperat posibilele ei implicații subversive, această perspectivă purtând în ea pericolul de a face prezentul neînsemnat și de a-l îndepărta pe credincios de îndatoririle din lumea aceasta. Credința în supraviețuire după moarte și în înviere răstoarnă raportul omului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
al venirii lui Mesia. Orașul și sanctuarul lui ar fi fost nimicite ca să grăbească această venirey. Distrugerea Templului deschide era unei dominații complete a școlii de gândire fariseice, care stă la baza a ceea ce s-a numit iudaismul rabinicz. Răspunsurile rabinilor la suferință nu se schimbă radical în raport cu cele din Biblie, dar acestea sunt redefinite și extinse. Iar tema clasică a suferinței ca pedepsire a păcatului revine frecvent. Astfel, Rabbi Ammi spune: Nu este mort fără păcat, nu este suferință fără
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și doliul public își are sursa în suferința pe care profetul Iezechiel a simțit-o la moartea soției sale și care a ajuns simbolică pentru suferința evreilor odată cu distrugerea Templului. Practicile de doliu ale profetului prefigurează suferințele poporului evreu, iar rabinii le folosesc la rândul lor pentru a comemora suferința abătută asupra poporului evreu. Suferința ne învață despre suferință: "Iezechiel va fi semn pentru voi: ceea ce el a făcut, veți face și voi întocmai"ww. Pentru a învăța despre suferința Celuilalt
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
astfel o legătură între ele și a întări prin acest fapt iudaismul, care se poate clătina în fața încercărilor noi1. Acestor producții li se adaugă "cărțile amintirii"fff, frecvente în epoca medievală, mai ales în lumea așkenază, care consemnează, pe lângă numele rabinilor și conducătorilor faimoși ai comunității, listele persecuțiilor și martiriilor suferite, liste citite cu voce tare în sinagogi la ceremoniile aniversare ale defuncților. Adesea, aceste cărți ale amintirii evocau trecutul comunității în care apăruseră. Altele aveau un orizont mai larg. Astfel
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
întrebării a supraviețuirii poporului evreu însuși. Într-un asemenea univers, expulzarea din Spania avea să rămână pentru mulți un traumatism originar constitutiv al existenței în Orient. Și exilul, și nenorocirea personală cereau o explicație, iar tradiția era neputincioasă în fața catastrofei. Rabini ca Iosif Yaavets sau Moise Almosnino, în secolul al XVI-lea, interpretează expulzarea ca o pedeapsă pentru păcatele poporului lui Israel și ca mijlocul ales de Dumnezeu pentru a-l readuce pe drumul cel bun. Deși se aflau pe pământ
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
personaje ca David Reuveni și Solomon Molko puteau să apară și să canalizeze o întreagă fervoare mesianică subterană, construind proiecte fantastice care urmăreau o rearanjare politică și convertirea papei. Iacov Berav a putut, de asemenea, să repună în uz hirotonirea rabinilor în Țara Sfântă, în anticiparea reinstaurării Marelui Sanhedrin care avea să anunțe venirea lui Mesia. Tot atâtea schimbări sau proiecte de schimbări care compensau oarecum tăcerea lui Dumnezeu în fața unei suferințe insuportabile. Este oare o întâmplare că, în Europa de Vest de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
permise alimentele interzise și anunță începutul unei noi ere mesianice în care adevărurile stabilite își pierd validitatea. Fervoarea mesianică nu atinge doar masele, ci și autoritățile rabinice. Povești mereu înfrumusețate despre puterile și minunile lui se răspândesc în toată lumea evreiască, rabinii și "laicii" devin spectatorii lui, își abandonează treburile și se pregătesc pentru întoarcerea poporului evreu în Țara Sfântă, care marchează sfârșitul exilului. Când această efervescență se dovedește incontrolabilă, autoritățile otomane îi dau de ales, în 1666, între convertirea la islam
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Deopotrivă implicat în viața cetății și activ în sânul comunității, el își făcea cu ardoare munca de cercetare în domeniul iudaismului. Adolf Neubauer, născut în Ungaria și stabilit în Anglia, devenit conservator la Biblioteca Bodleiană de la Oxford, și Moritz Stern, rabin și istoric, publică în 1892 Cronici ebraice ale persecuțiilor evreiești din timpul Cruciadeloreeee, o culegere de cronici în ebraică, cu traducere în germană, care contribuie la profesionalizarea meseriei de istoric al evreilor. Istoria evreiască de suferință devine astfel accesibilă cititorilor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de semnificație. Servește acest discurs al suferinței drept remediu pentru îngrijorarea lor tot mai mare, în timp ce masele evreiești privesc spre un viitor ce li se pare fericit, odată deveniți cetățeni ai țărilor lor? La sfârșitul anilor 1880, Haim Iona Gurland, rabin din Odessa, publică un vast ansamblu de surse adnotate privind masacrele din 1648-1649, care marcaseră profund sfârșitului Evului Mediu pentru evreigggg. În abundenta literatură produsă între 1880 și 1890, perioada medievală este readusă în centrul conștiinței evreiești din mediile intelectuale
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
pe suferința evreiască, amintește că aceia care se supuneau astfel morții în numele religiei erau numiți sfinți. Totuși, dacă este un apel la empatie în fața acestor suferințe, cartea este și un apel la împărtășirea speranței 66. La rândul lui, Shimon Bernfeld, rabin și erudit, publică în trei volume antologia intitulată Cartea lacrimilorjjjj, după un Prim Război Mondial criminal care antrenează distrugerea a numeroase centre evreiești din Europa Răsăriteană, prăbușirea țarismului și pogromurile care o însoțesc, mai ales cele din 1918-1920, în care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
din Germania. Tradusă și adaptată în ebraică în 1890-1899, ea va avea un mare impact asupra populațiilor ebraizante din Europa de Est. Mai multe traduceri în idiș apar, de asemenea, începând din 1897-1898. În franceză, această sumă istorică apare în cinci volume. Rabinul Lazare Wogue participă la traducere, prefațată de marele rabin al Franței din epocă, Zadoc Kahn75. Tomul al III-lea, cu titlul Sinaï et Golgotha, ar fi fost tradus încă din 1867 de Moses Hess, naționalistul evreu de origine germană, autorul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]