4,689 matches
-
Pachetarea poamelor menite pentru transport. Capitul XIII. Întrebuințarea poamelor. A) Uscarea poamelor. B) Prepararea lictarului; C) Prepararea vinului de poame; Pisătoarele și pisarea - Teascurile și tescuirea - Pivnița - Buțile - Tractarea vinului în pivniță; D) Prepararea rachiului, oleiului și oțetului de poame: Rachiul - Oleiul - Oțetul. Adaus: I. Cultura gardului viu: Foloasele - Prăsirea păduceilor - Pregătirea terenului - Plîntarea păduceilor - Croirea și tractarea - împletirea și tractarea mai departe. Autorul ni e cunoscut prin colaborarea sa la "Calendarul bunului agronom pe a. 1877", care din cauza multelor sale
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
el copacii codrilor, strică ogoarele, astupă un sat. Un mic sâmbure {EminescuOpIX 465} greșit în organizația soțietății, în viața economică crește și îngroapă o națiune. Ne mirăm cu toții de mulțimea crâșmelor în țara noastră, de mulțimea judanilor - cauza e mulțimea rachiului, mulțimea velnițelor, dar oare această mulțime de unde vine? Sub domnia turcească au existat micul sâmbure, o dispoziție de export. Exportul grânelor era oprit. Prin urmare grânele neconsumate trebuiau prefăcute în obiect exportabil, în vite. S-au combinat lucrurile. Velnița consuma
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vine? Sub domnia turcească au existat micul sâmbure, o dispoziție de export. Exportul grânelor era oprit. Prin urmare grânele neconsumate trebuiau prefăcute în obiect exportabil, în vite. S-au combinat lucrurile. Velnița consuma prisosul și da hrană vitelor. Velnița producea rachiu, rachiul trebuie consumat - și era mult. S-au făcut multe crâșme. Pentru acestea trebuiau crâșmari. S-au adus mulți evrei și proprietarul impunea fiecăruia din supușii săi de a lua atâta rachiu pe an. Unele plăți pentru muncă se făceau
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Sub domnia turcească au existat micul sâmbure, o dispoziție de export. Exportul grânelor era oprit. Prin urmare grânele neconsumate trebuiau prefăcute în obiect exportabil, în vite. S-au combinat lucrurile. Velnița consuma prisosul și da hrană vitelor. Velnița producea rachiu, rachiul trebuie consumat - și era mult. S-au făcut multe crâșme. Pentru acestea trebuiau crâșmari. S-au adus mulți evrei și proprietarul impunea fiecăruia din supușii săi de a lua atâta rachiu pe an. Unele plăți pentru muncă se făceau în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
consuma prisosul și da hrană vitelor. Velnița producea rachiu, rachiul trebuie consumat - și era mult. S-au făcut multe crâșme. Pentru acestea trebuiau crâșmari. S-au adus mulți evrei și proprietarul impunea fiecăruia din supușii săi de a lua atâta rachiu pe an. Unele plăți pentru muncă se făceau în rachiu. S-au introdus exportul, într-adevăr, însă velnițele au rămas; în locul grânelor s-au luat cartofii, căci rachiul devenise o trebuință și această trebuință cerea împlinire. Care a fost rezultatele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trebuie consumat - și era mult. S-au făcut multe crâșme. Pentru acestea trebuiau crâșmari. S-au adus mulți evrei și proprietarul impunea fiecăruia din supușii săi de a lua atâta rachiu pe an. Unele plăți pentru muncă se făceau în rachiu. S-au introdus exportul, într-adevăr, însă velnițele au rămas; în locul grânelor s-au luat cartofii, căci rachiul devenise o trebuință și această trebuință cerea împlinire. Care a fost rezultatele ei? O populație nesănătoasă, fără energie de caracter, fără energie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
evrei și proprietarul impunea fiecăruia din supușii săi de a lua atâta rachiu pe an. Unele plăți pentru muncă se făceau în rachiu. S-au introdus exportul, într-adevăr, însă velnițele au rămas; în locul grânelor s-au luat cartofii, căci rachiul devenise o trebuință și această trebuință cerea împlinire. Care a fost rezultatele ei? O populație nesănătoasă, fără energie de caracter, fără energie economică, care 52 -și vinde munca pe băutură, o populație în care mortalitatea crește în mod înspăimîntător, iar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
instituția comunală, Primăria, care are latitudinea de a autoriza practicarea comerțului local. În 1867, Prefectura județului Tecuci formulează instrucțiuni asupra modului de eliberare a autorizațiilor pentru deschiderea și funcționarea prăvăliilor sătești. Deși produsul de bază la sate era vinul și rachiul, negustorii sătești comercializau concomitent și mărfuri strict trebuitoare: lumânări, sare, covrigi etc., ponderea cărora era mică. În 1921 se înregistrează cu prăvălii pe teritoriul comunei Umbrărești locuitorii Constantin Țugurlan și Lascăr Rusu în satul Torcești, Manoil Cucoaneș la Salcia, Ghiță
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aia bicoloră 1... să zicem a ținutului. Să știți că în fiecare întâmplare peisagistic-regională era un elan tineresc împotriva disperării exemplare, a nenorocirii sufletești care este nebunia goanei după dreptate... o ordonare benevolă în proletarizare. Să spunem: o sticlă de rachiu, de cel mai ieftin, bineînțeles, pentru gâtlejul unei vieți aspre, sau un lebervurșt bine îndopat, pe cât posibil, 150 de grame la o grămăjoară, pentru o simțire vitală determinată, știți dumneavoastră... nu m-am dat înapoi din fața celor mai penibile lucruri
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
foloseau coveți mari cu mânere la capete. (reproducere după ,,Zona etnografică a Colinelor Tutovei’’) 1 Ravac - Must care se scurge de la sine din strugurii puși în teasc, fără presare. Fig. 4 Unelte și ustensile viticole: 1, 2 - chitonoage; - cazan de rachiu (căldare); 4 - foarfece de vie cu rac 5 - cosor cu creastă; 6 - cosor de vie tip dacic. Fig. 5 Recipiente pentru vinificație tradițională: 1- călcătoare; 2 - călcătoare- pârghie; 3 - răvăcitoare Practicarea viticulturii a necesitat construirea în perimetrul viilor sau a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
90 %, era valorificată la punctul de vinificație Dealu Perjului, sub coordonarea tehnicienilor specializați Petru Ivan și Ion Nica, obținându-se vinuri de calitate superioară. Producția era preluată de centrul Bacău pentru conservare, condiționare și îmbuteliere a vinului sau pentru fabricarea rachiurilor naturale, a vinului spumos, a coniacului și a alcoolului rafinat (ing. coordonator Bogdan L.). În concluzie, vița de vie este deosebit de rentabilă și se impune a fi extinsă în cultură. După anul 1990, conform Legii 18/1990, suprafețele cultivate cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pompe electrice pentru absorbția apei din iazuri și canalizarea spre culturile de legume. Cazanul de țuică - Velnița Ca și în alte sate din zonă, și în satele comunei noastre a funcționat velnița 2, cunoscută aici sub numele de cazan de rachiu, folosit pentru distilarea tescovinei și a borhotului de fructe. Uneori, cazanele funcționau în incinta gospodăriilor, alteori erau înșirate de-a lungul unor văi, în apropierea apei. Numărul cazanelor de țuică era cu mult inferior numărului de gospodării, revenind, în medie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
împrumuta în schimbul unei recompense în natură. În recensământul Moldovei din anii 1772, 1773 și 1774, era consemnată existența în zonă a un număr de trei rachieri, la Oncești, Taula și Tomozia. Pentru locuitorii mai înstăriți ai comunei, cazanul de rachiu era o instalație nu prea costisitoare. Cazanele erau procurate de la țigani și, după punerea acestor instalații în funcțiune, se puteau obține unele venituri. O evidență aproximativă a cazanelor de rachiu ne indică, în 1950, un număr de 3 cazane în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și Tomozia. Pentru locuitorii mai înstăriți ai comunei, cazanul de rachiu era o instalație nu prea costisitoare. Cazanele erau procurate de la țigani și, după punerea acestor instalații în funcțiune, se puteau obține unele venituri. O evidență aproximativă a cazanelor de rachiu ne indică, în 1950, un număr de 3 cazane în Tarnița (Tănase Tătărășanu, Gheorghe Chirilă și Gheorghe Coca), 4 în Oncești (Huștiu, Țarălungă, Lehănceanu și Ciuche), unul la Bărboasa (Galan), două la Dealu Perjului (Oprișan și Jugaru) și două la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cazan se prelungeau printr-o cadă sau butoi cu apă care se numea dulbacă. Ele străpungeau vasul cu apă în partea superioară, oblic, ieșind afară prin partea opusă, fixate prin tot atâtea chicușuri 2 de lemn pe care se scurgea rachiul într-o bute de doage îngropată în pământ cam pe jumătate. Până la apariția primilor stropi de alcool, sub cazanul cu borhot focul ardea puternic, apoi trebuia domolit. Băutura cădea într-un vas înfundat, prevăzut cu două orificii. Când țuica din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cazanul, adică se înlăturau capacul și burlanele. Instalația era adăpostită de o construcție pe furci, în plan dreptunghiular, având pereții din vălătuci de lut amestecat cu paie, iar acoperișul în două ape, fără pod, cu învelitoare de draniță. Tehnologia fabricării rachiului era simplă. Prin fierberea borhotului, vaporii de alcool pătrund prin țevile aflate în apă rece unde are loc condensarea, formându-se picăturile de rachiu. Acesta se strânge în putinele și se fierbe a doua oară, operațiune denumită prefăcanie. Din trei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
amestecat cu paie, iar acoperișul în două ape, fără pod, cu învelitoare de draniță. Tehnologia fabricării rachiului era simplă. Prin fierberea borhotului, vaporii de alcool pătrund prin țevile aflate în apă rece unde are loc condensarea, formându-se picăturile de rachiu. Acesta se strânge în putinele și se fierbe a doua oară, operațiune denumită prefăcanie. Din trei părți de rachiu pus la prefăcanie, se obține o parte de rachiu de bună calitate. Se obișnuia ca la prefăcanie să se pună în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Prin fierberea borhotului, vaporii de alcool pătrund prin țevile aflate în apă rece unde are loc condensarea, formându-se picăturile de rachiu. Acesta se strânge în putinele și se fierbe a doua oară, operațiune denumită prefăcanie. Din trei părți de rachiu pus la prefăcanie, se obține o parte de rachiu de bună calitate. Se obișnuia ca la prefăcanie să se pună în cazan, pe lângă rachiul pentru prefăcut, și un amestec de știuleți de porumb și sâmburi pisați de caise sau de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aflate în apă rece unde are loc condensarea, formându-se picăturile de rachiu. Acesta se strânge în putinele și se fierbe a doua oară, operațiune denumită prefăcanie. Din trei părți de rachiu pus la prefăcanie, se obține o parte de rachiu de bună calitate. Se obișnuia ca la prefăcanie să se pună în cazan, pe lângă rachiul pentru prefăcut, și un amestec de știuleți de porumb și sâmburi pisați de caise sau de cireșe pentru a-i da o anumită aromă. Depozitată
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
strânge în putinele și se fierbe a doua oară, operațiune denumită prefăcanie. Din trei părți de rachiu pus la prefăcanie, se obține o parte de rachiu de bună calitate. Se obișnuia ca la prefăcanie să se pună în cazan, pe lângă rachiul pentru prefăcut, și un amestec de știuleți de porumb și sâmburi pisați de caise sau de cireșe pentru a-i da o anumită aromă. Depozitată în butoaie de dud sau de salcâm, țuica se îngălbenea în timp, căpătând o foarte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aprindea la o nouă încercare. Primul litru de alcool din fiertura dintâi era depozitat separat, purta numele de arămeală și era folosit la frecții în caz de răceală. Spre deosebire de vin, care este folosit la cultul religios creștin-ortodox (dar și catolic), rachiul nu se bucura de o astfel de folosire, deoarece nu fusese cunoscut în perioada răspândirii creștinismului. Căldare de rachiu montată sezonier (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Începând cu anul 1949, cazanele de țuică au fost confiscate de la vechii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și era folosit la frecții în caz de răceală. Spre deosebire de vin, care este folosit la cultul religios creștin-ortodox (dar și catolic), rachiul nu se bucura de o astfel de folosire, deoarece nu fusese cunoscut în perioada răspândirii creștinismului. Căldare de rachiu montată sezonier (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Începând cu anul 1949, cazanele de țuică au fost confiscate de la vechii proprietari, aceștia fiind considerați chiaburi de către puterea administrativă locală. S-a instalat câte un cazan în fiecare G.A.C.
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
începeau durerile facerii și după aceea, femeia gravidă era îngrijită și supravegheată de către o bătrână din sat, care se numea „moașă” sau „moșică”. Dacă pe timpul lehuziei mama avea durerile specifice de după naștere, numite „răsuri”, atunci i se dădea să bea rachiu amestecat cu miere de albine. După naștere, rudele și vecinii vizitau mama și copilul nou născut, aducând daruri. La plecare, îi legau copilului de scutec o bucată de lână roșie, spunând: „Ptiu, să nu fie de deochi!”. Mama înfășura noul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
3 - la cai, se utiliza spânțuirea ce se făcea de către nălbari, care foloseau rădăcinile subțiri de spânț. Acestea, lungi de 4 cm, se legau câte 8 și se înfășurau cu cânepă ca să stea la un loc. Legătura era udată cu rachiu și era pusă la porc după ureche, într-o tăietură făcută cu stricneaua. După trei zile, timp în care spânțul colecta răutatea, acesta era înlăturat, locul fiind spălat cu oblojeli de pelin sau cu apă. La porci se obișnuia să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de pasăre sau vânat. Lămâia, scorțișoara, menta Îi vor da un parfum agreabil. Salată expres de mere Curățați 250 grame de mere, Îndepărtați partea din mijloc cu sâmburi și tăiați-le În semirondele. Stropiți-le cu zeamă de lămâie și rachiu (sau lichior de vină. Spălați 25 grame de stafide și adăugați-le la mere. Presărați miez de nucă tocat sau migdale și serviți cu frișcă. Mere cu fructe uscate Alegeți 4 mere Reinette mari și scobiți-le adânc, având grijă
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]