2,261 matches
-
fața locului și au rămas în cartierul general. În aceeași după-amiază și a doua zi, într-o continuare agresivă, ruinele marii mănăstirii au continuat să fie zguduite de alte baraje de artilerie și bombardamente din 59 de bombardiere de vânătoare. Raidul aerian nu fusese bine coordonat între aer și sol, având sincronizarea făcută de Forțele făcând din ea o operațiune separată, dată fiind vremea și celelalte necesități ale altor fronturi și teatre de operațiuni, fără vreo legătură cu forțele terestre (soldații
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
făcând din ea o operațiune separată, dată fiind vremea și celelalte necesități ale altor fronturi și teatre de operațiuni, fără vreo legătură cu forțele terestre (soldații indieni de pe Capul-de-Șarpe ai fost luați prin surprindere în momentul când a început bombardamentul). Raidul a avut loc cu două zile înainte ca neozeelandezii să fie pregătiți să lanseze asaltul final. Mulți soldați abia fuseseră luați de pe pozițiile lor din Corpul II american la 13 februarie și, pe lângă dificulatățile din munți, pregătirile din vale fuseseră
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
în termeni de pace umilitori. De la începutul secolului 1 î. Hr, Cantabrii au început să joace un joc dublu prin împrumutarea serviciilor lor către generalii romani individuali, dar în acealși timp, îi susțineau pe rebeli în provinciile spaniole romane, efectuând raiduri. Această politică oportunistă i-a condus de partea lui Pompei în timpul fazei finale a războaielor Sertorianilor (82-72 î.Hr.) și au continuat să urmeze cauza lui Pompei, până la înfrângerea generalilor săi, Afranius și Petreius, în bătălia de la Ilerda (Lérida) în 49
Cantabrii () [Corola-website/Science/331900_a_333229]
-
fără succes în Războaiele Galice, prin trimiterea unei armate în anul 56 î.Hr, pentru a ajuta triburile Aquitanilor din sud-estul Galiei, împotriva lui Publius Crassus, fiul lui Marcus Crassus, care servea sub Iulius Cezar. Sub conducerea căpeteniei Corocotta, propriile raidurile ale cantabrilor împotriva Vaccaei, Turmodigi și Autrigones, care acopereau un teritoriu bogat foarte râvnit, a dus la sprijinirea Vaccaeilor în revolta anti-romană din 29 î.Hr, iar în cele din urmă a dus la izbucnirea primului Război a Cantabrilor, aceștia
Cantabrii () [Corola-website/Science/331900_a_333229]
-
avut cu soția sa, Ota, membră a dinastiei Conradinilor. El s-a născut în Altötting, Bavaria, succedând tatălui său ca rege atunci când acesta a murit, în 899, pe când Ludovic avea doar șase ani. Pe parcursul domniei sale, țara a fost devastată de raidurile triburilor maghiare. Ludovic a fost încoronat la Forchheim în 4 februarie 900. Este vorba de cea mai timpurie încoronare regală din Germania medievală despre care există consemnări. Ludovic avea o constituție fizică slabă, fiind adeseori bolnav, fapt care, alături de vârsta
Ludovic Copilul () [Corola-website/Science/325402_a_326731]
-
Tito, în cel puțin trei ocazii: în timpul bătăliei de le Neretva ("Fall Weiss"); ulterioarei bătălii de la Stujeska ("Fall Schwarz"), în care a fost rănit pe 9 iunie; și pe 25 mai 1944, unde abia reușise să scape de germani după Raidul de la Drvar ("Operațiunea Rösselsprung"), un atac aeropurtat în afara sediului de la Drvar din Bosnia. După ce partizanii au reușit să reziste și să evite atacurile constante ale Axei în perioada ianuarie - iunie 1943 iar colaborarea cetnicilor a luat proporții semnificative, liderii Alianței
Iosip Broz Tito () [Corola-website/Science/303150_a_304479]
-
Petersburg, Novgorod, Moghilev, Vitebsk, Harkov, și altele). Așezările militare au fost subordonate, funcție de perioadă astfel: Așezările militare existau încă din secolul al XVII-lea în regiunile de frontieră de sud-est a Rusiei, unde trupele mobilizate aici trebuiau să țină piept raidurilor tătarilor din Crimeea și a altor triburi nomade. Împăratul Petru cel Mare a înființat asemenea așezări destinate pazei frontierelor Ucrainei, de-a lungul „Liniei Țarițîn”, iar împărăteasa Elisabeta Petrovna a înființat asemenea așezări cu un scop asemănător de-a lungul
Așezare militară () [Corola-website/Science/318645_a_319974]
-
a unui polip. După câteva zile, se întoarce înapoi la München, petrecându-și aici Crăciunul alături de familie. În acele zile era periculos de rămas în oraș, deoarece atât pe 17 decembrie cât și în 7/8 ianuarie 1945 au loc raiduri aeriene. După 2 ani de bombardamente repetate, München-ul era unul dintre cele mai distruse orașe germane. Pe 19 ianuarie merge pentru trei săptămâni la Berlin unde o vede pentru ultima oară pe sora sa mai mare Ilse. Pe 6 februarie
Eva Braun () [Corola-website/Science/312547_a_313876]
-
mai abruptă la vest de maasai și erau la fel de războinici au fost relativ nederanjați de prădătorii lor vecini. Un alt grup, taveta, s-au refugiat în păduri pe pantele de est ale Muntelui Kilimanjaro, unde folosindu-se de teren rezistă raidurilor maasailor. Kikuyu, de altfel, mai numeroși decât maasaii, se refugiază, de asemenea, în munți și păduri de teama atacatorilor. Kikuyu se extind spre nord, spre vest și sud ocupând ceea ce este azi Provincia Centrală, unde defrișază pădurile pentru a obține
Istoria Kenyei () [Corola-website/Science/324094_a_325423]
-
era unul dintre sprijinitorii folosirii cu precădere a artileriei antiaeriene, care ar fi dat populației civile „sprijin psihologic”, indiferent cât de ineficiente s-ar fi dovedit tunurile antiaeriene . Regiunea Ruhr, care a fost tot timpul una dintre țintele favorite ale raidurilor aliaților, s-a dovedit un obiectiv extrem de greu de protejat, mai ales în condițiile în care resursele Germaniei se epuizau. De multe ori, în regiune erau disponibile pentru apărare doar "Luftgaukommandos", care erau alocate diferitelor obiective fără ca să dispună însă
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
erau protejate corespunzător. Acest sistem nu a fost schimbat o lungă perioadă de timp datorită forțele aeriene aliate nu au fost capabile să se folosească de acest avantaj. Cele mai multe lupte ale avioanelor "Luftwaffe" de pe frontul de vest au fost împotriva raidurilor „Circului” RAF și a rarelor raiduri diurne în spațiul aerian german. Aceasta a fost o perioadă de timp considerată fericită pentru "Luftwaffe", de timp ce strategia sa de concentrare a principalei forțe de atac pe frontul de est s-a
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
a fost schimbat o lungă perioadă de timp datorită forțele aeriene aliate nu au fost capabile să se folosească de acest avantaj. Cele mai multe lupte ale avioanelor "Luftwaffe" de pe frontul de vest au fost împotriva raidurilor „Circului” RAF și a rarelor raiduri diurne în spațiul aerian german. Aceasta a fost o perioadă de timp considerată fericită pentru "Luftwaffe", de timp ce strategia sa de concentrare a principalei forțe de atac pe frontul de est s-a dovedit un eșec după înfrângerile din
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
negativă asupra unităților de vânătoare, au provocat pierderi mari de personal și aparate de zbor și au provocat o scădere a moralului și încrederii în Înaltul Comandament. Chiar și OKL nu a înțeles nevoia de creștere a puterii RLV. Toate raidurile trebuiau executate cu maximul de forță, ceea ce a dus la rapida epuizare a apărătorilor. O contribuție la starea de epuizare a echipajelor de vânătoare a fost și insistența cu care s-a cerut utilizarea avioanelor Bf 110 și Me 410
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
se vor revolta și vor răsturna guvernul. În ciuda acestei strategii ambițioase, RAF a intrat în al Doilea Război Mondial fără o flotă de bombardiere care să fie potrivită pentru bombardamente strategice la scară mare. Flota de bombardiere urma să execute raiduri neescortate și era vulnerabilă în timpul zilei la atacurile avioanelor de vânătoare. Din septembrie 1939 până în mai 1940, ambele tabere și-au cenzurat acțiunile, evitând bombardarea obiectivelor civile. În cazul Bomber Command, lansarea de fluturași de propagandă a fost principala misiune
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
Cea mai lungă campanie aeriană defensivă a celei de-a doua conflagrații mondiale a început pe 4 septembrie 1939, chiar a doua zi după ce Regatul Unit a declarat război Germaniei. Ținta bombardierelor RAF a fost baza navală de la Wilhelmshaven. Aceste raiduri au continuat în decembrie 1939. În timpul luptelor aeriene cunoscute ca Bătălia din Golful Heligoland de pe 18 decembrie 1939, RAF a pierdut 12 din cele 22 de bombardiere care au participat la misiune. Comandamentul bombardierelor a fost forțat să accepte că
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
treimi din pierderile RAF. Germanii au pierdut șansa distrugerii flotei de bombardiere britanice. Ca urmare a respingerii tacticii inițiale de către Hitler, Kammhuber s-a concentrat asupra organizării Liniei Kammhuber. Eșecul "Luftwaffe" în lupta pentru protejarea Berlinului împotriva unei serii de raiduri de mică amploare a RAF în timpul Bătăliei Angliei a dus la conceperea unor programe defensive serioase. A fost înființată în sfârșit "Luftflotte Reich" cu scopul protejării Germanii și a restului Europei Centrale. "Reichsmarschallalul" Hermann Göring i-a ordonat pe 27
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
de război a lui Hitler împotriva SUA până când primul atac al USAAF împotriva țintelor germane să aibă loc. Formațiuni cu efective reduse de B-17 au efectuat misiuni deasupra Franței și Olandei în 1942, dar fără rezultate notabile, la fel precum raidurile RAF din 1940-1941. Primul raid american împotriva țintelor din Germania a fost cel de pe 27 ianuarie 1943 împotriva Wilhelmshaven. Defensiva aeriană germană era formată în acel moment din "Luftwaffenbefehlshaber Mitte", care proteja Olanda și Germania și "Luftflotte" 3 care apăra
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
împotriva SUA până când primul atac al USAAF împotriva țintelor germane să aibă loc. Formațiuni cu efective reduse de B-17 au efectuat misiuni deasupra Franței și Olandei în 1942, dar fără rezultate notabile, la fel precum raidurile RAF din 1940-1941. Primul raid american împotriva țintelor din Germania a fost cel de pe 27 ianuarie 1943 împotriva Wilhelmshaven. Defensiva aeriană germană era formată în acel moment din "Luftwaffenbefehlshaber Mitte", care proteja Olanda și Germania și "Luftflotte" 3 care apăra Belgia și Franța ."Lw Bfh
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
tipuri de avioane, Messerschmitt Bf 110, Bf 109, Fw 190 și Ju 88. Eficiența și performanțele avioanelor germane de vânătoarea au atins culmea în timpul anului 1943. Fără să dispună de avioane de escortă cu rază de acțiune suficient de lungă, raidurile de bombardament ale USAAF împotriva teritoriului german au avut ca rezultat pierderea a numeroase bombardiere. Avioanele de vânătoare germane au fost dotate treptat cu arme de calibru din ce în ce mai mare, pentru ca să fie capabile să lupte cu succes cu fortărețele zburătoare americane
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
Aceasta a fost perioada în care "Luftwaffe" a repurtat cele mai multe victorii împotriva USAAF. Misuunea Schweinfurt-Regensburg de pe 17 august 1943 a dus la doborârea a 36 dintre cele 230 de bombardiere B-17 și pierderea a 200 de oameni. În plus, un raid efectuat mai devreme împotriva orașului Regensburg a dus la pierderea a 60 B-17 într-o singură zi. Luftwaffe a pierdut aproximativ 27 de avioane de luptă. O a doua tentativă de atac de pe 14 octombrie 1943, „Misunea 115”, care avea
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
Misunea 115”, care avea să fie cunoscută ca „Joia Neagră” avea să ducă la avariera a 122 de avionae și doborârea a 77 B-17 dintre cele 291 de bombardiere participante la misiune. Germanii au pierdut 38 de avioane de vânătoare. Raidurile au avut un efect uriaș asupra distribuției armamentului german. În vara anului 1943, 2.132 tunuri antiaeriene protejau obiectivele industriale germane. Cu trei ani mai înainte, existau doar 791 de tunuri AA. Aceste tunuri ar fi fost mai folositoare pe
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
dat seama că acest fapt nu poate fi schimbat până când un număr suficient de mare de avioane de vânătoare cu rază lungă de acțiune destinate escortei bombardierelo nu va fi disponibil. Floata aeriană a 8-a nu va mai efectua raiduri la mare distanță în interiorul Germaniei pentru tot restul anului.. RAF Bomber Command a înregistrat o serie de succese în această perioadă. Au fost introduse noi mijloace de navigație precum OBOE (Observer Bombing Over Enemy), care au permis creșterea preciziei bombardamentelor
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
planificate pentru producția de armament. Distrugerile din industrie au provocat o criză a pieselor de schimb ("Zulieferungskrise"). Creșterea producție de avioane pentru "Luftwaffe" a fost stopată. Volumul lunar al producției nu a mai crescut între iulie 1943 și martie 1944. Raidul din 8 martie 1943 împotriva orașului Essen a dus la distrugerea totală a 65 ha din centrul orașului și distrugerea 182% ha din oraș în proporție de 75% . Atacurile împotriva orașului industrial Kassel a distrus casele a 123.000 de
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
de război din această perioadă au rămas controversate. Până la sfârșitul anului 1943, conducerea nazistă s-a temut de scăderea moralului populației civile și chiar de izbucnirea unui război civil. Joseph Goebbels, ministrul propagandei celui de-al Treilea Reich, a denunțat raidurile ca fiind „bombardamente teroriste” și a căutat să ralieze populația civilă în activitatea pentru ridicarea moralului. Albert Speer a notat în jurnalul său că temerile lui Goebbels cu privire la moralul populației s-au dovedit nefondate. Moralul populației se îmbunătățea, iar RAF
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
de radar a cunoscut o folosire extinsă din toamna anului 1943 până la începutul anului 1944. Noul radar a cauzat rapid probleme bombardierelor britanice. Sistemul german de marcarea a avioanelor a fost rapid îmbunătățt și a crescut eficiența defensivei aeriene. În ciuda raidurilor false, care continuau să atragă în cursă avioanele de vânătoare germane și să reducă astfel pierderile, noile sisteme germane au dus la creșterea pierderilor bombardierelor cu 8-9%. Pierderile avioanelor de vânătoare germane s-au ridicat la 664 de aparate în
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]