1,328 matches
-
și altele. Pe meleagurile Corneștilor erau cunoscuți boierii Balaban, Bogus, Zelinchii, Sadoevchii Blaf și alții. De la Cornești încep râurile Bâc, Delia, Cula, Ichel. Orașul este intersectat de drumurile naționale Chișinău-Iași, Chișinău-Bălți, Cernăuți. În anul 1946 or. Cornești a devenit centru raional și a fost până în anul 1956. Până în anii '90 pe teritoriul or. Cornești au activat peste 40 întreprinderi și organizații. Suprafața totală a terenurilor or. Cornești este de 624,1 ha, dintre care 467,4 ha sunt terenurile cu destinație
Cornești (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/305614_a_306943]
-
Activitățile proiectului acoperea și problemele de legislație legate de statutele asociațiilor, precum și de transferul proprietății sistemelor de distribuție către asociații. De asemenea, proiectul prevedea organizarea unor asociații pilot în trei zone diferite ale țării și calificarea personalului agențiilor regionale și raionale de ape în problemele de coordonare a formării de asociații. După întoarcerea sa din Republica Kârgâză, Andrei Filotti a fost numit director pentru operații al firmei SWIPCO, care acorda asistență diferitor guverne, pentru întărirea eforturilor de combatere a corupției. Firma
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
Sofia este o localitate-centru de comună în raionul Drochia, Republica Moldova, situat la 8 km de centrul raional. Termenul provine din grecescul "σοφία" și se traduce prin „înțelepciune”, „abilitate”, „cunoaștere”. Denumit și „satul celor 2.000 de fântâni”, Sofia are bogate resurse de apă potabilă. Hramul satului se sărbătorește pe 28 august. Satul Sofia se află în partea
Sofia, Drochia () [Corola-website/Science/305768_a_307097]
-
Casa de Cultură, Centrul de Sănătate (spitalul Larga), 4 grădinițe de copii, Comlpex sportiv, Centru de comerț, casă de deservire socială, baie comunală. În comună, cu susținerea administrației publice locale, a fost formată organizația ONG “Nicolida Nord”, înregistrată în Consiliul Raional Briceni, care susține primăria în eforturile de salubrizare și securitate generală a localității. De rînd cu ONG “Nicolida Nord” mai activează și alte ONG-uri ca: “V.Gamureac”, “Știrbu CARITAS”, 2 asociații părintești: “Vima Lena” (gimnaziul Larga), “Liceum” (liceul Larga
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
Petrești este o localitate-centru de comună în Raionul Ungheni, Republica Moldova.Comuna Petrești se află la o distanță de 12 km nord de centrul raional Ungheni, 1 km de traseul de cale ferată Ungheni-Bălți, pe traseul internațional Chișinău-Iași și la 115 km de capitala Republicii Moldova or. Chișinău. Cele mai apropiate puncte vamale sunt: Vama Ungheni și Vama Sculeni. Localitatea are 5012 locuitori, inclusiv 782 copii
Petrești, Ungheni () [Corola-website/Science/305835_a_307164]
-
inclusiv 782 copii pînă la 16 ani și 862 pensionari. La momentul efectuării recensămîntului peste hotarele țării erau plecate 566 persoane. În localitate lucrează 155 angajați bugetari, aproximativ 200 de persoane sunt angajate la instituțiile bugetare din orașul Ungheni (spitalul raional Ungheni, Comisariatul de Poliție Ungheni, Armata Națională etc.). În componența comunei Petrești intră două localități - satul Petrești și satul Medeleni. Satul Petrești are o istorie multiseculară. Conform unei legende, denumirea satului provine de la niște pietre sau prundiș care se aflau
Petrești, Ungheni () [Corola-website/Science/305835_a_307164]
-
bucovină și cu poieni buni de fîneță și cu locuri de prisăci în deal, la fîntînă. Care sat Petreștii au fost drept domnescu, asculătoriu de ocolul Iașilor”. Comuna Petrești se află la o distanță de 12 km nord de centrul raional Ungheni, la 1 km de calea ferată Ungheni - Bălți și de traseul internațional Chișinău -Iași, la 115 km de Chișinău. Suprafața totală e de: 4501,01 ha, dintre care: pămînt arabil - 3215 ha, pășuni - 486,59 ha,culturi multianuale- 36
Petrești, Ungheni () [Corola-website/Science/305835_a_307164]
-
Apoi în perioada interbelică când s-a început împărțirea loturilor de pământ, au venit familii din ținutul Hotinului și din satul Mândreștii Vechi, r-nul Telenești. Numărul populației în prezent este de 640 de persoane(bărbați, femei, copii). Datele din arhiva raională amintesc de existența în anul 1949 aici a unui colhoz care se numea „Cutuzov”. Conducotorul acestui colhoz a fost Nicolae Secrieru, care a fost amintit mai sus. Astăzi vedem împlinită dorința străbunilor noștri. Comunitatea religioasă s-a format în anul
Vrănești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305875_a_307204]
-
Temeleuți este o localitate-centru de comună în raionul Călărași, Republica Moldova. Potrivit Datelor generale despre localitatea Temeleuți (publicate la mijlocul anilor 1990) satul Temeleuți este amplasat la o distanță de 22 km de centru raional Călărași și 70 km de capitala Chișinău. Suprafața satului constituia 210 ha, iar împreună cu pământurile subordonate administrației locale 1598 ha. Populația satului constituia 1780 de locuitori, majoritatea români basarabeni. Geografic, la vest de satul Temeleuți se începe Culmea Prutului, măsurând
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
Rogojeni - stație cale ferată este un sat-stație de cale ferată din cadrul comunei Rogojeni din raionul Șoldănești, Republica Moldova. Satul se află la distanța de 39 km de centrul raional - Șoldănești și de 92 km de capitala țării - municipiul Chișinău. Rogojeni este amplasat pe panta de nord-est a dealului Pohorna cu altitudinea maximă de 254,0 m. În sudul satului a fost plantată o fâșie forestieră cu predominarea salcâmului ("Robinia
Rogojeni (stație c.f.), Șoldănești () [Corola-website/Science/305944_a_307273]
-
fondat conform Ucazului nr. 1494-IX, din 25 martie 1977 al Prezidentului Sovietului Suprem al RSSM de legislatura a IX-a, fiind modificate hotarele raioanelor Lenin si Octombrie. În baza consiliilor acestor raioane a fost creat și corpul de consilieri. Sovietul raional la 31 martie 1977 s-a întrunit la prima sesiune, la care au luat parte 161 deputați. Sectorul are următoărele hotare: de la hotarul orașului, din partea locălității Sîngera, de-a lungul hotarului din dreapta a luncii din Rîul Bîc, până la pasajul Muncești
Botanica () [Corola-website/Science/305946_a_307275]
-
Tîrnova este o localitate-centru de comună în Raionul Edineț, Republica Moldova. Târnova este situată la 18 km de centrul raional și la 33 km de stația de cale ferată Brătușeni, pe malul drept al râului Racovăț. Satul Târnova se mărginește la vest cu satul Trinca, la nord cu satul Halahora de Sus, la est cu satul Hlinaia la sud-est cu
Tîrnova, Edineț () [Corola-website/Science/305980_a_307309]
-
Republica Moldova. Satul Slobozia în bibliografie poate fi întîlnit: „Slobozia Honeșâi”, „Slobozia Hanesei”, „Slobozia Hănesei”, „Slobozia Ganes”, „Slobozia Hăneșa”, „ Slobozia Ganeasa”, „Slobozia Hanes”, „Ganaeska” Slobozia este amplasat în zona de Sud - Est a Republicii Moldova; la 4 km Sud - Est de centru raional, Ștefan Vodă; 120 km de capitala Republicii Moldova, orașul Chișinău; 36 km de orașul Căușeni; 10 km de la râul Nistru și 100 km de la Marea Neagră. Relieful localității este determinat de câmpia văluroasă - deluroasă, cu unghiuri de înclinare mici, face parte din
Slobozia, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305256_a_306585]
-
hărțuit de organele securității și fără serviciu, la 25 octombrie 1965 s-a mutat la Năsăud, unde între timp se mutase și familia surorii sale cu slujba soțului ei, V. Țărmure. Între anii 1965-1972 a funcționat ca angajat la Întreprinderea Raională de Industrie Locală "Ineul", în calitatea de contabil II la materiale. A dus și aici o viață foarte grea, fiind fără întrerupere urmărit atât de securitate cât și de organele de partid. Fără a avea oficial domiciliu obligatoriu, comandantul securității
Ioan Cherteș () [Corola-website/Science/305257_a_306586]
-
Marinești este un sat din cadrul comunei Sîngereii Noi din raionul Sîngerei, Republica Moldova. Pagini din trecutul și prezentul satului Marinești, raionul Sangerei Localitatea dată este înregistrată oficial în anul 1932. Se află la o distața de 18 km de la centrul raional Sangerei și doar la 12 km de orașul Bălti. De la drumul național Balți-Sarateni, pe traseul Mandreștii Noi - Cotiujenii Mici se numără exact 5 km până la Marinești. Satele de hotar- Mandreștii Noi și Sangereii Noi. E o așezare pitoreasca cu relief
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
atât moldovenii, cât și ucrainenii, s-au antrenat cu ușurință în însușirea noului grâi. În anul 1950 începe colectivizarea forțată a pământurilor și a averilor private. De frica deportărilor deja începute, țăranii , în mod benevol, depun cereri pe numele autorităților raionale pentru a fi înscriși în noua gospodărie, căreia i-au ,donat, animalele și tot ce li s-a cerut. Până și denumirea noii gospodării ,Partizanul roșu, tot ei și-au ales-o. Cap al noii gospodării a fost numit Nichifor
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
sovietice, punând pe jar organele de ordine comuniste. Pagubă făcută de Armată Neagră s-ar ridică astăzi la aproape un miliard de lei vechi. În același timp, agresiunile față de oamenii sovieticilor continuă. Pe 6 iunie mașină care aparținea de comitetul raional de partid Cornesti este ciuruita de gloanțele trase de Ion Borș, Vasile Plesca, Ion Coșcodan și de Hariton Celpan, iar în aceeași zi prădează colhozul din Harcesti și bat președintele acestuia. Pe 18 iunie, Teodor Coșcodan sparge întrunirea activiștilor de
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
Hristici este o localitate din Raionul Soroca, Republica Moldova. Este situat la distanța de 12 km de la centrul raional, 53 km de la stația de cale ferată Florești și 131 km de la Chișinău, capitala Republici Moldova. Satul Hristici este situat la 48.118468 - latitudine nordică și 28.180562 - longitudine estică, având o suprafață de aproximativ 1.85 kilometri pătrați, cu
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
Salcia este 23 februarie 1448. În perioada modernă localitatea s-a aflat la periferia unităților administrative : Soroca, Florești, Cotiujeni, Rezina, Camenca. În componența raionului Șoldănești a întrat în anul 1980 și se află la distanță de 22 km de centrul raional. În anul 1999 satul Salcia și cătunul Lelina au făcut parte din primăria Cușnirca. Din 2003 în sat din nou a fost constituită primăria locală. Populația este 1036 locuitori cu un număr de 392 gospodării. Suprafață teritoriului satului Salcia este
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
evacuarea gunoiului nu există o gunoiște autorizată de Consiliul local. Este necesar de efectuat activități de amenajare a unei gunoiști. Infrastructura rutieră are un grad scăzut de dezvoltare și este determinat amplasarea periferică a localității față de drumurilor naționale si centrul raional. Din totalul de drumuri locale doar 4 km sunt cu acoperire rigidă și doar 0,5 km cu acoperire de asfalt. În anul 2008 au fost construite 3,5 km de drum de petriș cu suportul programului PNUD. Pentru deplasare
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
se începe perioadă colectivizării pentru Basarabia, formarea colhozurilor și sovhozurilor. În anul 1948 în raionul Rîșcani apare ziarul “Biruința”. Această denumire a fost dată în cinstea victoriei în cel de-al doilea război mondial. Această denumire o aveau majoritatea ziarilor raionale din Moldova în acea vreme. Acest ziar avea un singur scop de a efectua propagandă puterii comuniste în raion. În nr. 1 al ziarului “Biruitorul” pe prima pajină este arătat rolul comsomoliștilor în societate. Citez “Interesante sînt convorbirile despre Regulamentul
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
A vîndut locuitorilor mărfuri de larg consum în sum,ăn de 500 mii ruble. S-au deosebit magazinul nr. 1 Sturzeni (vînz. tovarășul M.Prisacari) și nr. 2 al s. Cucueții-Vechi (vînz. tov. S. Roșca)” În anul 1950 în bilanțul raional cooperativa săteasca nominalizată ocupă locul I pe anul 1949 îndeplinind planul anual cu 146%, vînzînd felurite mărfuri în suma de 1.772.000 lei. În nr. 5 al ziarului din 15 ianuarie 1949 este remarcată importantă și scopul sovietelor sătești
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
În cluburi se demonstrau filme sovietice ce arătau rolul partidului comunist, așa filme că “Lupta sub Stalingrad”, “Stalin-vojdi naroda”; “Traktoristi”, “Moladaia Gvardia” În perioada lunii ianuarie 1949 șunt telefonizate două sate: Cucueții Vechi și Sturzeni. În nr. 20 al ziarului raional din 13 martie 1949 apare un articol “Țăranii se unesc în colhozuri”. “...pentru a deveni colhoznici înstăriți ne învață tov. Stalin, trebuie să muncim cinstit, să lucrăm bine pămîntul, să păzim bunul colhoznic , să împărțim bunurile colhoznice ptrivit muncii... Bine
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
de la întărirea Constituției URSS, a fost evaluată o diferență între cifre și fapte. În perioada cand Basarabia făcea parte din România în cele 32 sate din raionul Rîșcani nu era nici un club. Azi șunt 34 cluburi, 9 biblioteci și Casa raionala de cultură. Pe timpul dominației române în raion erau 20 școli în care învățau 2500 copii, azi există 34 școli dintre care 3 școli mijlocii, 15 școli de 7 ani, 16 școli începătoare, în care învață 8137 copii fără plată. Tot
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
studii politice. În perioada 1963-1975, Nicolae Dudău a îndeplinit diferite funcții tehnice la Uzina de tractoare din orașul Chișinău. Din anul 1975, devine activist politic în diferite organe de partid și de stat din Republica Moldova: șef de secție al Comitetului raional, instructor al Comitetului Central și șef de secție la Comitetul Central. În ultimii ani ai republicii sovietice, Dudău este Vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru planificare (1988-1990), Prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid din orașul Chișinău (1990-1991) și în
Nicolae Dudău () [Corola-website/Science/305304_a_306633]