1,448 matches
-
important al gangsta rap-ului din anii '90, Snoop Doggy Dogg s-a aflat în rap între realitate și ficțiune. Introdus în lumea rap-ului prin albumul lui Dr. Dre - The Chronic, Snoop Doggy Dogg a devenit un star în rap, mai ales după ce a fost arestat sub acuzarea că ar fi un complice la crimă. Acest arest l-a ajutat cu siguranță în albumul lui de debut - Doggystyle, primul lui album care a intrat numărul 1 în topuri, dar cu
Snoop Dogg () [Corola-website/Science/304292_a_305621]
-
vândut bine, dar de-a lungul timpului nu a reușit să lanseze un hit asemănător celor două What's my name? și Gin & juice. O parte din motivul puținului succes a lui Tha Doggfater a fost marile schimbări în gangsta rap: Tupac Shakur, care devenise un prieten de-a lui Snoop, a murit cu câteva săptămâni înainte să fie scos albumul, Dr. Dre a plecat de la Death Row, lăsând casa de discuri în grija lui Suge Knight, care era îngropat în
Snoop Dogg () [Corola-website/Science/304292_a_305621]
-
îngropat în acuzări la sfârșitul lui 1996. Albumul nu mai avea influența precedentului, iar vânzările au ajuns la 2 milioane, ce era dezamăgitor pt. un superstar. Snoop a început să-și reconstruiască imaginea, trecând\ de la stilul său Gangsta la un rap mai calm și schimbându-și numele de scenă, de la Snoop "Doggy" Dogg la Snoop Dogg, așa cum îl știm în zilele noastre. Albumul Da game is to be sold, not to be told este primul său album la noua casă de
Snoop Dogg () [Corola-website/Science/304292_a_305621]
-
to be sold, not to be told este primul său album la noua casă de discuri, No Limit Records, urmat în 1999 de albumul No Limit Top Dogg, îndepărtându-se de stilul West Coast, totuși rămânând un personaj important în Rap-ul contemporan. După acestea, a urmat Tha Last Meal, un album care n-a fost conform așteptărilor, dar unele piese totuși mai păstrează sound-ul gangsta rap-ului west coast pe care îl avea în 1993. De asemenea, coperta albumului seamănă
Snoop Dogg () [Corola-website/Science/304292_a_305621]
-
Top Dogg, îndepărtându-se de stilul West Coast, totuși rămânând un personaj important în Rap-ul contemporan. După acestea, a urmat Tha Last Meal, un album care n-a fost conform așteptărilor, dar unele piese totuși mai păstrează sound-ul gangsta rap-ului west coast pe care îl avea în 1993. De asemenea, coperta albumului seamănă cu cea a primului. A urmat Death Row's Greatest Hits care amintește de Snoop "Doggy" Dogg și de Doggystyle, multe dintre piese fiind de pe acel
Snoop Dogg () [Corola-website/Science/304292_a_305621]
-
tarziu își schimbă numele în Pet Shop Boys, ca semn de apreciere față de câțiva prieteni care lucrau într-un “pet shop” (magazin cu produse pentru animale de companie) din Ealing. “Ni s-a părut că sună că o trupă de rap britanică”, declară Neil într-un interviu. Marea lovitură vine în luna august 1983, cănd Tennant este trimis la New York de revista Smash Hit, pentru a reliza un interviu cu trupa The Police. Duo-ul era obsedat de valul de înregistrări
Pet Shop Boys () [Corola-website/Science/304467_a_305796]
-
-ul pe ringul de dans si în cluburi sunt: Brand New Heavies, Gilles Peterson, Ronny Jordan, Jazzanova sau Jamiriquai. Alte denumiri ale unor formule noi in jazz sunt: ""World Jazz"", ""Acid Swing"", ""No Wave"", ""Free Funk"", ""Punk Jazz"" sau ""Jazz Rap"". Începând cu deceniul patru al secolului trecut, jazzul suedez a început să ia forme proprii, nemaifiind ca până atunci o simplă copie a idolilor americani. Până spre sfârșitul anilor 1940, cei doi care au dezvoltat jazzul suedez într-o direcție
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
și un hit la posturile de radio și fusese prezentată în serialele "Spitalul de urgență", "Anatomia lui Gray" și "Smallvile" și pe coloana sonoră a filmului "". Pe 10 mai, Duffy a lansat un remix pentru melodia "Mercy", colaborare cu artistul rap The Game. Pe 13 mai "Rockferry" a fost lansat în Statele Unite, primind recenzii pozitive. și a debutat pe locul 4. Pentru a promova albumul, Duffy a interpretat la clubul new-yorkez Apollo Theater și a apărut la diferite emisiuni, iar un
Duffy () [Corola-website/Science/312567_a_313896]
-
în muzică, teatru, televiziune și film. În 1990, Beyoncé Knowles a cunoscut-o pe LaTavia Roberson în timp ce dădea audiții pentru o trupă de fete. Baza formației a fost pusă în Houston, Texas, acesteia adăugăndu-se un grup care dansa și cânta rap; Kelly Rowland, care se mutase în casa familei Knowles datorită unor probleme familiare, li s-a alăturat. Inițial se numea "Girl's Tyme", și avea șase membrii. Cu Knowles și Rowland, Girl's Tyme a atras atenția publicului; producătorul R
Destiny's Child () [Corola-website/Science/312669_a_313998]
-
ele, Frager a hotărât să le facă debutul în emisiunea "Star Search", cea mai cunoscută emisiune dedicată tinerilor talente, de pe vremea aceea. Au reușit să participe, dar au pierdut, conform lui Knowles, pentru că aleseseră un cântec nepotrivit; făcuseră de fapt rap, în loc să cânte. Datorită înfrângerii suferite de grup, tatăl lui Beyoncé, Mathew Knowles, și-a dedicat voluntar timpul formației, devenind managerul lor; în 1995 a renunțat la slujba sa ca vânzător de echipamente medicale. Mișcarea a redus venitul familiei Knowles la
Destiny's Child () [Corola-website/Science/312669_a_313998]
-
pe Stafani] în spectacolul nostru, iar Gwen ne-a adus casă de discuri”. Pussycat Dolls citează că influențe pentru "PCD" pe Janet Jackson și pe Paula Abdul. Materialul discografic este în genul pop, pe unele piese existând și părți de rap. Albumul conține influențe din muzică dance, urban și cea de club. „Buttons” este inspirat din cultura orientala, „Right Now” a fost asemănat cu unul dintre musicalurile de pe Broadway, având sonorități latino, iar balada „Stickwitu” are elemente din muzică soul. Există
PCD () [Corola-website/Science/312757_a_314086]
-
în vârf. Pe langă unele recenzii mixte primite de la About.com și allmusic, „American Life” a devenit unul dintre cele mai criticate piese ale cântăreței. allmusic i-a oferit o recenzie mixtă, criticând în special partea în care Madonna face rap, spunând că „sună jenant de ciudat.” Ben Ratliff de la revista "Rolling Stone" a avut aceeași părere, adăugând: „Măcar este un mod onest de a de face de râs.” Cu toate ca Jason Shawhan de la About.com a fost probabil singurul critic muzical
American Life (cântec) () [Corola-website/Science/312059_a_313388]
-
Măcar este un mod onest de a de face de râs.” Cu toate ca Jason Shawhan de la About.com a fost probabil singurul critic muzical care a apreciat versurile, comparând cântecul cu „Imagine” de John Lennon, a criticat și el partea de rap. Editorul de la "The Guardian" a scris: „E greu să asculți versuri că «Aș vrea să-mi exprim punctul de vedere extrem» și să nu simți o emoție puternică [...] cu toate ca ajungi la concluzia că, din păcate, Madonna nu declară nimic șocant
American Life (cântec) () [Corola-website/Science/312059_a_313388]
-
criticată și de "Slant Magazine", considerând-o „aspră și robotică.” Michael Osborn de la Music OHM a scris „O nouă lansare din partea Madonnei este mereu un mare eveniment, dar de această dată, este o mare dezamăgire.” Ca răspuns criticilor aduse părții rap, Madonna a declarat: "Cine spune că nu e teritoriul meu? Sunt cuvintele mele, pot să le zic." Videoclipul original pentru „American Life” a fost filmat la începutul lunii februarie 2003, în Los Angeles pentru a-i avertiza pe oameni de
American Life (cântec) () [Corola-website/Science/312059_a_313388]
-
scenă. Madonna și dansatoarele ies din toaletă și încep o coregrafie, dansul fiind intercalat cu imagini în care avioane aruncă bombe și tunuri se pregătesc de atac. Spre finalul videoclipului, Madonna spune “fuck it”, iar în timpul părții în care face rap, trece cu dansatoarele într-o mașină printr-un perete și încep să stropească cu apă publicul. Scenă este intercalata cu secvențe ce conțin explozii și avioane ce aruncă bombe. Videoclipul se termină cu Madonna care intră cu mașina în public
American Life (cântec) () [Corola-website/Science/312059_a_313388]
-
epidemiei de SIDA. A treisprezecea piesă, „Did You Do It?” este în colaborare cu rapperi Mark Goodman și Dave Murphy. Cântecul a fost omis de pe varianta „curată” a albumului. Producătorul André Betts a susținut că pentru amuzament, el a făcut rap deasupra piesei „Waiting” în timp ce Madonna era plecată și ei i-a plăcut după ce a ascultat mai tarziu. „Secret Garden” este ultimul cântec de pe album și este descrisă ca cea mai personală piesă. În plus, „Secret Garden” este dedicat vaginului cântăreței
Erotica (album de Madonna) () [Corola-website/Science/312060_a_313389]
-
site-ul HipHopDx.com : „Am renunțat să mai aduc morții la viață, referindu-se la conflictul cu Wayne. Sincer, în acele momente îmi făcea plăcere să mă distrez pe aceast subiect, dar este de ajuns.” În timpul unui interviu difuzat la „Rap City”, DJ Khaled a fost rugat să aleagă trei albume clasice din opt puse la dispoziție. A ales însă toate albumele, singură excepție fiind „Get Rich or Die Tryin”(albumul lui 50 Cent). DJ Khaled a declarat: „Trebuie să fim
Young Buck () [Corola-website/Science/311551_a_312880]
-
de stradă creat între Fâț Joe și G-Unit și îl duce direct în mijlocul afacerilor. Singurul motiv pentru care nu difuzează piesele noaste este Fâț Joe. El a creat o chestie anti-G-Unit în timpul pe care îl are rezervat în show-ul Rap City.” Tot în timpul emisiunii „Rap City” care de astă dată era găzduit de 50 Cent, pe data de 12 septembrie 2007, Young Buck a repetat cu viteză laitmovul lui DJ Khaled, putin modificat : „50 we the best. Listennn!”. După două
Young Buck () [Corola-website/Science/311551_a_312880]
-
Joe și G-Unit și îl duce direct în mijlocul afacerilor. Singurul motiv pentru care nu difuzează piesele noaste este Fâț Joe. El a creat o chestie anti-G-Unit în timpul pe care îl are rezervat în show-ul Rap City.” Tot în timpul emisiunii „Rap City” care de astă dată era găzduit de 50 Cent, pe data de 12 septembrie 2007, Young Buck a repetat cu viteză laitmovul lui DJ Khaled, putin modificat : „50 we the best. Listennn!”. După două zile, tot în aceeași emisiune
Young Buck () [Corola-website/Science/311551_a_312880]
-
fizicii particulelor în general. Filmul realizat după carte are imagini filmate chiar la CERN, la unul din experimentele de la LHC; regizorul, Ron Howard, s-a consultat cu experții CERN încercând să facă elementele științifice din poveste mai exacte. „Large Hadron Rap”, un clip muzical realizat de angajata CERN Katherine McAlpine a depășit trei milioane de accesări pe YouTube la 15 septembrie 2008.<ref name="Telegraph 02/09/2008">„Rap about world's largest science experiment becomes YouTube hit”. "Telegraph". Ultima actualizare
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
CERN încercând să facă elementele științifice din poveste mai exacte. „Large Hadron Rap”, un clip muzical realizat de angajata CERN Katherine McAlpine a depășit trei milioane de accesări pe YouTube la 15 septembrie 2008.<ref name="Telegraph 02/09/2008">„Rap about world's largest science experiment becomes YouTube hit”. "Telegraph". Ultima actualizare: 2 septembrie 2008</ref> BBC Radio 4 a marcat momentul pornirii LHC la 10 septembrie 2008 cu „Ziua Big Bang”. Acest eveniment a inclus un episod radio al
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
MTV Video Music Awards, videoclipul melodiei "Thank You" a fost nominalizat la categoria "Cel mai bun videoclip al unei artiste". Clipul piesei "Stan" a fost nominalizat în cadrul MTV Video Music Awards la cinci categorii: "Videoclipul anului"; "Cel mai bun videoclip rap"; "Cel mai bun videoclip al unui artist"; " Cel mai bine regizat videoclip", respectiv "Cea mai bună imagine". În 2002, Dido a câștigat un premiu NRJ, fiind declarată "Debutantul anului", iar albumul No Angel a câștigat la categoria "Cel mai bun
Dido () [Corola-website/Science/311622_a_312951]
-
insinuează că nu există un standard pentru frumusețe. Acesta reflectă ideea că femeile nu ar trebui să se simtă constrânse sau forțate să se conformeze standardelor tradiționale de frumusețe impuse de bărbați, ci să fie ele însele. În partea de rap menționează numele Gretei Garbo, Marlenei Dietrich și a lui Bette Davis, cunoscute pentru faptul că nu se supuneau standardelor, ilustrând astfel ideea că idealurile de frumusețe se schimbă și că „stil ... grație ... atitudine” sunt lucrurile ce fac o femeie frumoasă
Vogue (cântec) () [Corola-website/Science/311086_a_312415]
-
Partea dintre acest refren și următorul o surprinde pe cântăreață imitând-o pe Jean Harlow și o fotografie a lui Horst. P. Horst. Cel de-al treilea refren o înfățișează pe cântăreață dansând doar cu un singur bărbat. În partea rap, cântăreața le imită, printre altele, pe Bette Davis și Marlene Dietrich, urmând ca în partea instrumentală și în ultimul refren să realizeze coregrafia cu toți dansatorii și cele două cântărețe de fundal, solista purtând acum deschisă bluza costumului, fiind vizibil
Vogue (cântec) () [Corola-website/Science/311086_a_312415]
-
a fost folosit pentru a o încheia. Purtând un costum negru, inspirat de cele din "Blond Ambition" și "Girlie Show", Madonna interpretează piesa la capătul scenei, înconjurată de opt dansatori, îmbrăcați în costume de culoarea pielii și bondage. După partea rap, câteva note din instrumentația originală sunt redate, reîntorcându-se apoi la versiunea nouă, în timp ce artista părăsește scena. Sursa: Sursa: Sursa: Momentul din finalul videoclipului a fost imitat de Lady GaGa în clipul pentru "Alejandro". Videoclipul a fost parodiat într-un
Vogue (cântec) () [Corola-website/Science/311086_a_312415]