1,446 matches
-
fi mari colecționari de propoziții negative, observând că imaginarul nostru colectiv e bântuit de angoasele nereușitei. Iar în ultima vreme o puzderie de "ciorănei" (e drept, variante de buzunar, ar spune Eugen Simion) nu obosesc a anunța, printre evadări și ratări, prohodul, drama insignifianței. Ca "specialist al obsesiilor", cum se autodefinea, Cioran însuși, mânat de febrele tinereții și în numele unei "uri iubitoare" pentru o țară fără destin, cerea, pe vremea când era "tânăr, orgolios și nebun", chiar lichidarea trecutului ei. Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
înțeles, șanțuri între culmile Apusenilor îndoielnice cu linia de abur, Gligorești compactarea pe grade de încredere în cuvînt, culme, nor, cețuri cu duhurile sub aripă la jumătate dealul, o încercare ca la Oarba de Mureș, cu zece mii de morți, contabilitatea ratărilor copleșitoare, negura în dîre care nici mai suflă, văile secundare, vălurosule Ardealule, stînd în plină vară de meteorologia muntelui! contacte electrice magistrala 300, km 433, canton Războieni, stîlpii de beton butelii ude, cum l-a atins pe unul mușchiul galben
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de oportunitate deschisă de retragerea aureliană și închisă de năvălirile barbare, a fost anulată "prin unul din acele fulgere năprasnic-absurde care bântuie istoria omenirii", anume expansiunea imperiului otoman (p. 234). Cotropit de un pesimism defetist, Blaga este răvășit de conștiința ratării ireversibile a "istoriei". După ratarea momentului Ștefan cel Mare - a doua șansă istorică a românismului de a intra pe "drumul unui cosmos românesc" - "un al doilea prilej atât de prielnic pentru desfășurarea pe plan major a matricei stilistice românești nu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aureliană și închisă de năvălirile barbare, a fost anulată "prin unul din acele fulgere năprasnic-absurde care bântuie istoria omenirii", anume expansiunea imperiului otoman (p. 234). Cotropit de un pesimism defetist, Blaga este răvășit de conștiința ratării ireversibile a "istoriei". După ratarea momentului Ștefan cel Mare - a doua șansă istorică a românismului de a intra pe "drumul unui cosmos românesc" - "un al doilea prilej atât de prielnic pentru desfășurarea pe plan major a matricei stilistice românești nu se va mai da niciodată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ea: consolidarea propriei puteri, cultul personalității, industrializarea forțată, proiectele megalomanice, criza economică etc. În demersul pe care vi-l supun atenției, am plecat de la limitele pe care le au în reconstrucția unei perioade istorice a unei comunități atât simpla documentare (ratarea unor elemente relevante ce nu sunt consemnate în documentele din arhive), cât și povestea vieții (cu limitele memoriei și cu subiectivitatea). De aceea, am ales să îmbin cele două metode urmărind să elimin neajunsurile fiecăreia. Este evident faptul că cercetarea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
să-l ascund fiindcă timiditatea în actul relaționării este, spun psihologii, un handicap serios), adus de împrejurări între destui oameni cu experiența conducerii în spate și cu o personalitate extrovertită care-i avantaja, într un cuvânt, numai bun pentru o ratare de succes. Și ce-mi atrage atenția imediat ? Nimic altceva, pentru început, decât figura de filosof autentic, surprinzător de asemănătoare cu aceea a lui Husserl (un motiv de interes, totuși), echilibrat în tot ce spune dar, mai ales, în tot
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
tot felul de „zbierători și dibaci“, înrăite de lupta pentru subzistență. Uneori, oricât m-ar întrista ceea ce simt, mă întreb dacă nu oblojim, în fibra noastră, un virus (mai vechi) al disoluției, dacă nu stăm sub steaua sumbră a unei ratări istorice, a unei „moșteniri de nenoroc“, cum spune undeva Iorga, într-o pagină de călătorie prin Hațeg. N-am putut deci să-i spun tinerei juriste decât atât: feriți-vă de tonul mesianic. Lucrați conștiincios în ograda priceperii dumneavoastră, fără
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
în vocabularul iubirii. Iubirea adevărată e creatoare, mobilizatoare, restauratoare. E tonică, simplă, vitală. Amără ciunile, neîncrederea, infernul geloziei, suspiciunile mărunte, spaima de viitor și tot alaiul de indispoziții cotidiene care confiscă uneori, inflaționar, viața cuplului sunt preliminarii și semne ale ratării. Iubirea fericită este, dimpotrivă, un corelativ al reușitei umane, o bine cuvântare care îmbogățește și înfrumusețează inventarul destinului pământesc. Fericirea se multiplică atunci când e atentă la fericirea partenerului, iar fericirea cuplului așază asupra întregii comunități un cer mai curat și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
-ul ce continuă să lipsească din panoplia scrisului românesc. Odată în 1980 (a contat mult și lobby-ul Gabrielei Melinescu, stabilită în Suedia și căsătorită cu un editor influent, deținător de prețioase relații la Academia Regală suedeză); este posibil ca ratarea premiului să fie rod al lucrăturilor din țară ("noi suntem români..."). A doua propunere ar fi urmat, în 1984, obținerii "Cununei de aur" la Festivalul de la Struga, numai că Nichita s-a prea grăbit să se mute în ceruri. Mini-revista
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și îngrijorare. În prozele lui Joyce ("Oameni din Dublin") orașul, personaj central, nu-i altceva decât un loc al alienării, un țesut patologic paralizant, caracterizat de stază, înfrângere, provizorat, sărăcie, izolare, monotonie, morbiditate, spleen. Orașul-azil n-ar duce decât la ratare materială și psihică, de unde și sentimentul difuz al evadării necesare, mereu stopată de bariere psihologice. Pentru Joyce, Dublinul în special și orașul în general ar fi de-a dreptul infernale, datorită eterogenității, nesiguranței, sofisticării, neputinței. La noi, orașul încă mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
climatul social mai larg e caracterizat de experiența unor raporturi intergrupuri ostile, dușmănoase, bazate pe neîncredere și suspiciune, atunci promovarea unor scopuri supraordonate nu mai poate scoate din impasul agresivității reciproce grupurile aflate în contact. Agresivitatea însăși devine substitutul pentru ratare, cea mai "la îndemînă" în relația cu "celălalt diferit", prin consumarea căreia se poate masca ratarea individuală sau colectivă. PARTEA A PATRA PRINCIPALELE PARADIGME ALE PSIHOLOGIEI INTERCULTURALE: STUDIUL DIMENSIUNILOR CULTURALE CAPITOLUL 6 Explorarea sistematică a culturilor naționale 6.1. Definirea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și suspiciune, atunci promovarea unor scopuri supraordonate nu mai poate scoate din impasul agresivității reciproce grupurile aflate în contact. Agresivitatea însăși devine substitutul pentru ratare, cea mai "la îndemînă" în relația cu "celălalt diferit", prin consumarea căreia se poate masca ratarea individuală sau colectivă. PARTEA A PATRA PRINCIPALELE PARADIGME ALE PSIHOLOGIEI INTERCULTURALE: STUDIUL DIMENSIUNILOR CULTURALE CAPITOLUL 6 Explorarea sistematică a culturilor naționale 6.1. Definirea culturilor pe baza unor tipare culturale Au fost identificate o serie de concepte, majoritatea comportamentale, care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
adversar sau chiar dușman. Realizarea de sine se petrece peste "celălalt", dincolo de orice regulă a jocului social, care rămîne doar o formă copiată, negociabilă, evocată doar pentru a fi ocolită. "întors cu spatele la istorie" care i-a adus cel mai adesea ratare și dezolare -, printr-un tipar valoric, atitudinal și comportamental pe care îl denumim, în linia lui G. Hofstede, individualism autarhic, "românul" încearcă, prin zvîcnituri ale clipei, să adune cît mai mult nu împreună cu "celălalt", ci în dauna sa, căci "mîine
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fiind expresii ale unei raportări la "celălalt" într-o manieră instrumentală. Semenul cu care interacționez devine, conform acestei logici relaționale, un mijloc prin care îmi pot atinge scopul de a-mi depăși deficitul de capital simbolic (Bourdieu, 1997), marginalitatea și ratarea "programată" instituțional. Faptul că membrii corpului didactic, precum unii dintre cei mai penetranți agenți socializatori care pot reconfigura consistent tiparele relaționale și atitudinale ale tinerilor, înregistrează scoruri atît de ridicate ale cinismului social este o expresie a întinderii și gravității
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
poate fi ușor recunoscut prin tendința sa <de a se uita în prealabil, "asigurător", în jur> și, mai apoi, <pe furiș, de a-i "da drumul">. Simbolistica unui asemenea comportament sugerează că subiectul cu pricina <trăiește mai mereu sub semnul ratării, așa încît nu îi mai rămîne, de fapt, decît să se scuipe pe sine>. Astfel, e și <cel mai concentrat în realizarea anevoioasei sarcini>, motiv pentru care uneori ratează pînă și autobuzul (cei care au monitorizat comportamentul subiecților angrenați în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fie ca actor singular, fie ca grup de apartenență, instituție sau scenariu imaginar), descrie o specie de proces de grup care nu este apanajul unei strategii de viață individuale. Avem de-a face cu asumarea colectivă a neputinței, fatalismului, implacabilității ratării, care potențează un comportament dezaxat, aparent inexplicabil, tipic autistului clinic. Cel din urmă este descris în patologiile individuale drept un personaj pe scena propriei existențe, care pune în mișcare acțiuni repetitive, monomane, întreținînd o calitate precară a relațiilor cu semenii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
până la urmă un anumit model românesc de facere a lucrurilor într-o doară, într-o mioritică resemnare și capitulare în fața filosofiei lucrului bine făcut și la timp săvârșit. Proiectele eșuate de modernizare a societății noastre, frustrările acumulate în urma unor repetate ratări ale timpului ales, favorizant, kairotic cu alte cuvinte, absența unui spațiu dialogic autentic, a unei societăți civile vocale și eficiente, a unor instituții stabile, așezate pe baze constituționale solide, se adaugă tabloului societății românești post-socialiste. În ceea ce ne privește, absența
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
la începutul clasei a X-a, în deplină armonie cu antrenorul meu, "soluția" de a mă transfera la clasa sportivă a aceluiași liceu, înființată pentru prima dată și care se adresa, de asemenea, exclusiv băieților - un subterfugiu compensator, probabil, pentru ratarea carierei militare. Nu cred, totuși, că acest transfer a fost marcat atât de "misoginismul" tatălui meu (deși asumpțiile sale relative la relația dintre bărbați și femei se înscriau cu succes în aria inegalității de gen), cât de aceeași veche dorință
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
obținerea diagnosticului în 86% din cazuri, 14% din cazuri fiind rezultate fals negative [13]. Cauzele acestor rezultate fals negative sunt secundare prezenței zonelor de fibroză sau necroză din interiorul sau din jurul tumorii, dimensiunii reduse a leziunii țintă ceea ce face posibilă ratarea ei, dificultăților întâmpinate în stabilirea diagnosticului diferențial între tumorile foarte bine diferențiate și prezența pancreatitei în jurul tumorii [4,13]. Sensibilitatea diagnostică a FNAB pentru alte tipuri de leziuni pancreatice este: 35% pentru pancreatita cronică, 100% pentru metastazele și limfomul non-Hodgkin
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Alina Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92196_a_92691]
-
prezentate în tabelul 130 [19]. Există raportate și rezultate fals negative asociate cu această [23]. Factorii responsabili de scăderea acurateței sunt: interpretarea eronată a histopatologului (reacție desmoplazică importantă, caracteristică adenocarcinomului pancreatic) respectiv, o eroare de tehnică care are ca efect ratarea leziunii țintă (mai frecvent în cazul leziunilor tumorale de dimensiuni reduse) [22,23]. Valoarea predictivă negativă a biopsiei pancreatice cu ac gros poate coborî chiar la 60% [24]. Astfel, un rezultat de benignitate, trebuie privit cu precauție, deoarece nu exclude
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Alina Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92196_a_92691]
-
scapă formulării oricărei legi științifice în domeniul socio-umanului stă deseori sensul multor existențe. Dacă în științele fizice trecerea de la o lege la alta poate fi numită evoluție, în domeniul umanului gradul de eroare camuflat de pretenția exactității aduce cu sine ratarea (ca ascundere a sensului) a milioane de existențe. Exemplul cel mai elocvent îl constituie marxismul, sub pretenția acestuia de a fi descoperit legile funcționării societății frângându-se aspirațiile a milioane de oameni. Doar ideea de destin al Istoriei ar mai
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
tale). Vrând parcă să ne răzbunăm pentru toate renunțările pe care poate le-au determinat (deveniți deseori doar laitmotivul propriilor nereușite) proiectăm în copiii noștri o serie de idealuri de-a fi, riscând astfel să contribuim din plin și la ratarea existențe lor. * O prea mare socializare poate să ascundă dorința de a găsi sensul propriei existențe în ochii celorlalți, încercând salvarea în și prin ei. Este o variantă slabă a modului contemporan de a căuta nemurirea, respectiv pe calea memoriei
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
câine, uitat pe marginea șanțului, merită să trăiești ca un câine, adică având stăpân? Dreptul la rostirea publică incumbă două responsabilități: a avea ceva de spus și a avea un bun raport cu limba în care încerci să te exprimi. Ratarea oricăreia din cele două condamnă fie la monolog, fie la a-ți găsi tovarăși. * Naturalul din noi (în măsura în care el există) este ocultat de modelele culturale. Asta dacă nu vorbim de cultură ca despre un natural al omului. * Ne rostim cu
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
complicitate critică a cititorului față de autorul devenit personaj. Altminteri, ea va fi situată la înălțimea amvonului, posibilul său fiind proiectat numai în zona gesturilor de supușenie ale unor oameni pregătiți să înghită satisfăcuți sensuri ale existenței livrate de-a gata. Ratarea unei cărți capătă, în cei care-o citesc, chipul morții oricărei căutări. * O carte deschide într-o altă dimensiune, situată între real și ideal, un spațiu în care autorul încearcă să conserve ceva din ființa sa și a celor ce
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
diferitele ei aspecte cu care venim în contact. Treptat, bogăția de culori afective a lumii se transformă în sepia, îndreptându-se către modul alb-negru. Semn că punctele de contact senzorial și afectiv cu lumea se restrâng odată cu apăsarea adusă de ratarea mută a idealurilor tinereții și concomitent cu transformarea corpului propriu în principalul obiect al atenției noastre. Cred că bătrânețea îmi va aduce cu sine o progresivă despărțire de această lume, astfel încât momentul morții va constitui, în bună măsură, o confirmare
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]