1,619 matches
-
întregii familii un călduros Hristos a înviat, mulți ani cu sănătate și fericire. Am primit scrisoarea trimisă și suntem nerăbdători a ajunge în clipa întâlnirii colegiale. Consimt toate obligațiile și te felicităm pentru frumoasa dar greaua răspundere de a ne reîntâlni. Mai multe rânduri despre noi vei primi pe curând. Iliuță și Lorica. Trifești, 11 mai 1977 Dragă Alecule, În felicitarea trimisă cu ocazia sfintelor sărbători de primăvară am promis că ulterior îți voi trimite o scrisoare mai cuprinzătoare, promisiune de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
am mai întâlnit pe zonă în județul Tighina, cred că îți aduci aminte. Cu Roșioru Nicolae și cu Loghin am terminat școala la Cetatea-Albă. Cu alți colegi nu prea m-am întâlnit și aș fi avut mare plăcere să mă reîntâlnesc cu cei care mai sunt și vor fi prezenți la întâlnire, dar păcat că în septembrie nu voi fi în țară, călătoresc în Africa, cred că din a doua jumătate a lunii august. Dacă ar fi fost mai înainte, adică
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
întâlnirea noastră de la Șuletea, când împreună am retrăit o zi înălțătoare și plăcută, datorită în primul rând dumitale care ai avut inițiativa acestei reuniuni și în al doilea rând lui Rășcanu care ne-a oferit un festin deosebit de reușit. Am reîntâlnit la masa comună oameni simpatici, oameni minunați, alături de care sufletul mi-a vibrat ca în anii tinereții noastre. Lor, și în primul rând dumitale se datorează trăirea acestor stări sufletești pentru care te rog să primești calde mulțumiri și cea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
dări de seamă, procese verbale, planuri de muncă - pare-se că nu-mi venea greu. Acum, după 10 ani de pensionare, probabil m-am dezobișnuit. Înainte de-a începe scrisoarea, am recitit scrisoarea ta - producându-mi dragostea de a ne reîntâlni, să vedem cum mai apărem la vârsta de 72 ani pe care-i am și cum apar toți colegii. Socot că aș fi decanul de vârstă. Dragul nostru, te cred că ești necăjit prin faptul că ești singur și singurătatea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de sănătate, voie bună și ani cât mai mulți, în noua orânduire pe care poporul nostru și-o croiește în prezent cu forțele sale proprii, ajutați de surorile noastre de aceeași gintă - ginta latină. În speranța că ne vom mai reîntâlni cu altă ocazie, încheiem scrisoarea noastră, urându ți în continuare viață lungă cu multă sănătate și voie bună. P.S.: Am văzut aseară la televizor mitingul locuitorilor orașului Bârlad solicitând reînființarea Județului Tutova cu Capitala la Bârlad. Le urăm și noi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
1643, l-a numit și împuternicit Vicar Patriarhal de Constantinopol și Prefectul Misiunii din Moldova și Valahia. La 27 noiembrie, noul Vicar Patriarhal și Prefect era la Pera, de unde scria că: Abia am ajuns acum la Constantinopol unde l-am reîntâlnit pe P. M.ș Giovanni da Fanno, antecesorul meu, redus până într-atât încât să-și dea sufletul Creatorului nemărginit, și deja a primit și extrema ungere (maslul n.n.). Să binevoiască Dumnezeu să-mi de-a o sănătate mai bună, de
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
și mă descurcam foarte bine la desenul artistic. Îi ajutam pe copii probând o siguranță care mă mira și pe mine. Eram atât de mulțumit și legat de elevii mei încât așteptam cu nerăbdare a doua zi pentru a-i reîntâlni. Când elevii probau că nu s-au pregătit suficient mă supăram și nu îmi mai trebuia nici mâncare. Mă înțelegeam foarte bine cu colegii și mă considerau un partener al lor. Am simțit și am primit cu bucurie și cu
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
relațiilor din ecosisteme. Ne-ați inițiat în observarea vieții organismelor vegetale și animale în mediul lor natural, ne-ați creat mediul științific propice să cunoaștem și să protejam natura atât de frumoasă și de variată din Țara noastră. V-am reîntâlnit ulterior pe drumul perfecționării noastre în carieră, cu ocazia pregătirii noastre pentru obținerea diferitelor grade didactice, asistând la cele mai atractive și eficiente cursuri de Metodica predării biologiei, dar și la foarte multe cursuri de specialitate concepute în acest scop
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Aaa, a arătat direcția. Du mata o dreaptă prin aceste puncte și măsoară 13 m, apoi sapă. Chiar, ce chestie. Nu mi-ar fi dat prin gînd! Ne despărțim. Eu calm și señor Lázaro sub presiune. Peste o lună ne reîntîlnim. Era cam deprimat. Ei? Nimic. Dar, señor Lázaro, poate erau "picioare" nu metri. Ochii i se aprind dintr-o dată. Chiar. Metrul a apărut... Pe aici se măsura și încă se măsoară în "picioare". Cum de nu m-am gîndit?! Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cântat și urma să îngropăm păpușa de lut într-un perimetru cu pământ afânat și multă verdeață. După toată această procesiune avea loc pomana mică a Caloianului, doar cu plăcinte, gogoși și ouă vopsite. Joi, tot pe la orele după-amiezii, ne reîntâlneam pentru a finaliza procesiunea. Scoteam păpușa de lut din pământ ceea ce simboliza sincron dezgropăciunea și învierea, ulterior aruncând corpul Caloianului fie într-o fântână, fie lăsat să plutească pe luciul de apă al unui șanț. De regulă, mergeam pe cea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
medic primar specialist în medicina de familie, cu care relația mea a început din Facultate; pe atunci era „interna noastră de cămin” în Pușkin 6, iar eu un „boboc” ce abia începea să-și deschidă petalele interesului universitar. Ne-am reîntâlnit la Pașcani și pe această alchimie a sufletelor noastre, uneori nebănuit de tainică, am legat o relație puternică pecetluită de „Sfintele Taine” ale cununiei și botezului. Așa a devenit doamna doctor „nana noastră dragă.” Dincolo de acel numitor comun care capacitează
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
oaspetelui și zise, către el: Serviți!... Și nu bănuiți!... Nici nu vă grăbiți!... Că după desert, avem timp berechet, să vă și odihniți oleacă. Întâlnirea noastră cu activul va începe la 16,30. Poate dura până pe la orele 18. Ne reîntâlnim aici. Apoi, la 20,45 aveți acceleratul spre Iași. Dar eu zic că ar fi mai potrivit să rămâneți la noi până mâine. Ar fi un prilej fericit să dați o raită pe la mănăstiri... Că Bucovina-i ca și poezia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Aproape neschimbat. Dar părul îmi pare oleacă mai rar și ușor brumat. Încolo, același băiat de țăran, glumeț, mucalit, pus pe șotii, bănuitor și iscoditor. După ce-a absolvit facultatea a primit repartiție la Institutul Pedagogic din Bacău. Ne-am reîntâlnit din când în când la Iași, la doctorat, fiecare la alt profesor. Acum, o luăm amândoi, la stânga, pe lângă glasvandul din hol, pe treptele ce duc la etajul trei, spre Rectorat, la sala de protocol, unde suntem chemați. Urcăm încet. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
trupele din țară. A intervenit și chiar a reușit să-l convingă. Acest lucru chiar Nichita Sugheievici l-a mărturisit în memoriile sale. Bițu a aflat că în acești ani, Bodnăraș era așteptat aproape în fiecare vară la Câmpulung. Se reîntâlnea cu câțiva colegi de școală primară și de la liceu. Aceștia, după ce lăudau regimul de după plecarea trupelor sovietice, nu ezitau să-i spună că după opinia lor, mai existau două hibe de înlăturat: colhozul și atitudinea față de Biserică. Bodnăraș era, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
el... Într-un an, în 2002, coana Zitta a revenit la Suceava. Era într-o vineri, în toiul verii. Sâmbătă s-a dus să se coafeze. I se făcuse dor să meargă la Catedrala Catolică din fața prefecturii și să se reîntâlnească acasă, la Florinel, cu Bițu și cu rudele de-aici. Mai ales că nepotul ei, băiatul Corinei, își modernizase casa. Mai înălțase încă un etaj. Îi pusese și un acoperiș nou, de tablă zincată ajutat și de ea, de bunica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
înfiorat. „ Ai spus ceva...?!”, mă întrebă un coleg. „ Nu, nu.. m-am gândit, așa..!”, i-am răspuns. Gândul acela m-a întristat și mai mult... și, parcă m-a tras într-o bulboană adâncă... adâncă, fără fund... Haideți, să ne reîntâlnim peste o lună...!”, murmură unul din colegi risipindu-mi din nou gândurile. „Poate, vom fi mai mulți, atunci !... Vom căuta adrese și-i vom anunța...!” „ Da, da... bună idee !”, murmurarăm toți, în speranța că, poate, așa va fi. „... Deci, ne-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
repede urma. Ca și cum n-ar fi existat, cartea n-a avut nicio cronică. Studiul mecanismelor și personajelor puterii comuniste nu putea fi însă continuat exclusiv prin metoda interviului și la nivelul jurnalisticii. După acea primă carte de intreviu, mi-am reîntâlnit profesorul care-mi coordonase lucrarea de licență la vechea Alma Mater clujeană. Pentru mulțimea de aspiranți la doctorat în psihologie, nu se găseau atunci profesori coordonatori, locurile fiind încă strict limitate. Teza mea despre proiectul ,,omului nou" - idealul utopiei comuniste, s-
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
avut contacte "fragmentate") erau modele de "eroi": bunicul fusese luat prizonier de către armata sovietică în urma luptelor de la Cotul Donului, iar bunica fusese deportată de sovietici, în 1945, în lagărul de muncă din regiunea minieră Donbas (Ucraina) de azi. Acolo se reîntâlniseră (pentru că se cunoscuseră înainte, erau din același oraș), iar după eliberare, în 1948-1949, se și căsătoriseră. Mai mult șoptită înainte de 1989 - și cu interdicție clară de a o spune mai departe - povestea bunicilor s-a consolidat foarte bine în memoria
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
benzi pur și simplu. Aceste spații publicitare Îl readuc pe omul care utilizează internetul În spațiul marfar (comercial). 6. Piața tradițională contra rețelei (rețele vs piețe) Pe o piață există un vânzător și un cumpărător. Aceștia se Întâlnesc și se reîntâlnesc pentru a schimba bunuri și servicii. De asemenea, pe piață se cheltuiesc sume de bani pentru a se Însuși și, apoi, a se consuma cantități de bunuri. Acesta este capitalismul tradițional În limitele căruia piața este instituția economică principală. Într-
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Maria RITIVOI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93117]
-
sau urmarea unui tratament Într-o clinică australiană, specializată, mai ales, În fertilizări. Planurile noastre conspirative, s au dovedit doar În parte reale. Oricum, nu am mai revăzut-o două săptămâni, existența ei la Brisbane plutind În mister!!! Ne-am reîntâlnit abia la Melbourne, după ce noi făcusem un tur al Australiei, Înaintea părăsirii continentului! Nu ne-am revenit bine din șocul provocat de suava noastră blondină, când abia urcați În autocar, o altă colegă, uitându-se printre actele din poșetă, anunță
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
vara, deși florile sunt o permanență a arhipelagului. Dintre curiozitățile naturale se numără uriașa șopârlă cu două penisuri, de doi metri lungime Întâlnită În nordul Filipinelor, o specie rară de rechin (Megachasma pelagios) descoperită În apele filipineze În 1976 și reîntâlnită În 2009 În insula Mindanao; o specie cu totul deosebită de plantă carnivoră (numai bobocul este mai mare decât o căpățână de varză) În centrul arhipelagului prinde Între frunzele ei insecte și chiar șoareci, rafflesia arnaldi cea mai rară plantă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Pentru că este frumos, ascultăm predica, ne facem prieteni”, îndrăznește să spună și femeia, care până în acel moment și-a admirat soțul discutând cu acest străin atât de curios, care parcă ar dori să pară pelerin, dar nu prea este... Voi reîntâlni adesea această veritabilă obsesie a numărului de participări la mulți alți pelerini cu care am discutat : „de douăzeci de ani vin aici, când nu era așa cum vedeți acum”, „de șase ani vin la Sfânta” etc. Prima expli cație, cea mai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
este un bărbat înalt, îmbrăcat tot în negru, cu barbă bogată, creață, de o frumusețe hristică ; o adevărată capcană pentru ginta feminină, indiferent de vârstă și proveniență, prezentă în zonă. Chiar era vorba de un bărbat misterios și atrăgător ; voi reîntâlni această strategie de marketing și anul viitor, la București, atunci când doi producători de icoane foloseau tulburătoarea frumusețe a nepoatei lor, o adolescentă exotică, cu trăsături metisat-asiatice, pentru a atrage atenția celor din jur, fapt care le reușea pe deplin. Primăria
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
aer liber, unde pelerinii, dar și bucureștenii prezenți vin să-și completeze stocul de „consumabile” religioase. Mai mult ca în alte părți, la București tendința bio-eco este foarte prezentă în mărfurile expuse. La fel ca și în alți ani, am reîntâlnit-o în zonă pe femeia care vindea păsări vii. Un singur cocoș, păstrat într-o pungă mare de rafie, așa cum vindeau pe vremuri precupețele de la Piața Obor. Când am întrebat-o ce vinde acolo, mi-a spus cu aerul cel
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
să vină un bărbat așa singur la pelerinaj, nu prea s-a pomenit, doar dacă i s-a întâmplat un necaz sau o nenorocire...”. 23 iunie 2013 Ambianța generală. Discuția cu călugărul-librar : ce tip de carte religioasă caută pelerinul. Mă reîntâlnesc cu Vasile, vânzătorul de cute. Vizitez Muzeul de Istorie din Suceava și asist la fabricarea mitologiei naționale. Noi tendințe în destinațiile de pelerinaj : Ucraina și Rusia. Iarăși sarmale, multe sarmale. Incidentul legat de camera video. Pelerinajul noaptea. Unde sunt maramureșenii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]