11,254 matches
-
din studiile critice ale Vioricăi Răduță lipsește spiritul critic. Autoarea nu îi ierarhizează pe scriitori, nu îi caracterizează astfel încât să se distingă unul de altul. Toți sunt tratați cu aceeași gravitate, ca și cum ar fi profeți pierduți în negura timpurilor. În loc să reacționeze față de texte, să le evalueze, să constate în ce măsură sunt active din punct de vedere estetic, ea le descifrează ca pe niște inscripții sacre sau filozofează pe marginea lor. Drept urmare, discursul critic se transformă într-o mașină de uniformizat scriitori. Dacă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cunoscute, Mariana Sperlea: „Poemul Mariei poartă-n el acea sfântă durere de mamă, iar încărcătura sa se bazează pe acea acalmie esențială, pe acel crâmpei de fragilitate, pus să susțină o dezamăgire“ etc. S-ar putea crede că sensibilul critic reacționează astfel numai când este vorba de cărțile unor doamne și că își redobândește neutralitatea afectivă atunci când comentează cărțile unor domni. Dar nu se întâmplă așa. El se înduioșează, din principiu, ori de câte ori se pronunță asupra textelor unui autor, fie el bărbat
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
îi este întreruptă de o minge care îi fîșîie pe lîngă ureche ca o ghiulea și se oprește în plină față la domnul Pantelimon. Ochelarii cu ramă de aur explodează, pe nări îl podidește borșul și lumea îngheață. Doamna Eliza reacționează imbecil: Care ești, mă? Cine-i asasinul? Atît "asasinul", cît și gașca o rup la fugă și în cîteva secunde au dispărut. Sora medicală își intră în rol și îndeasă dopuri de vată în nările grangurului, îl șterge cu alcool
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pe Iisus Hristos răstignit. Numai ce te rugai la icoană, o sărutai și puneai acolo un bănuț, sau cît te trăgea inima și gata cu boala, sau năvălea norocul peste tine. Doar la cei răi, cu păcate ascunse, icoana nu reacționa defel. Hainul acela de flăcău, pe nume Vasile a lu' Banditu', lucra la un om lacom cum nu s-a mai văzut pe lumea asta și credincios doar de ochii lumii. Măi Vasile, tu mi-o aduci și eu te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ar scăpa de 15.000 lei. El nu dă socoteală nimănui, de ce oare nu ar ajuta un pîrlit ca mine? Iosif, care citise multe prostii în viața lui, se gîndește intens la chestii paranormale. Dacă o plantă, prin senzorii atașați, reacționează intens la durerea stăpînului ei, de ce n-aș putea și eu transmite o rugăminte fierbinte către omul acesta? Bostan se concentrează să transmită durerea sa spre cumintele judecător și aproape era convins de efect. Omul acela a trecut cu vederea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
în timpul asediilor, orășenii pun mîna pe arme, asediatorii îi amenință cu bombardamente și cu ghiulele de foc; se pare, de altfel, că este prudent să dezarmezi burghezii dintr-un oraș cucerit, în special dacă sînt temeri că ei ar putea reacționa. Romanii, care cuceriseră Britania, dar n-o puteau ține în liniște din cauza umorii turbulente și belicoase a acestor oameni, aleseră soluția de a-i moleși, ca să tempereze în ei instinctul belicos și sălbatic, ceea ce reuși întocmai cum s-a dorit
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fără a cunoaște precis I și E). În realitate, ea trebuie manipulată cu precauție, eroarea statistică nefiind niciodată nulă când măsurăm efectiv diversele elemente care constituie formula [1]. Vedem, pe de altă, parte că tendințele fluxurilor N, D, I, E reacționează și ele asupra compoziției (structurii) unei populații. De exemplu, o puternică creștere a natalității nu poate, ceteris paribus, decât să determine o reîntinerire (proporția celor cu mai puțin de 20 de ani) a populației. Exemplele precise abundă. Rata fertilității totale
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
global, foarte puține șanse: accesul lor la viața activă începând cu anii 1970 a coincis pe larg cu declanșarea unei încetiniri a creșterii, și un șomaj important a rezultat desigur din această conjunctură. În ceea ce privește comportamentele demografice, fără îndoială ele au reacționat negativ la această evoluție. Fertilitatea, deja în mare declin încă din 1965-1966, a atins din mijlocul anilor 1980 o scădere din ce în ce mai mare și mai neliniștitoare, indicele fertilității totale trecând de la 2,48 în 1970 la 1,93 în 1975, apoi
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
III, despre "demografia locurilor de muncă" și ne amintește că șomajul și "locul de muncă" (stocuri demografice) formează împreună populația activă, subansamblu al populației totale. În acest sens, evoluțiile demografice fundamentale (fertilitate, îmbătrânire, mișcări migratorii) se traduc prin fluxuri care reacționează cu forță asupra acestor stocuri și induc, de asemenea, evoluții structurale (vârstă, sex) condiționând puternic contextul general al activității economice. În sfârșit, evoluțiile demografice care nu încetează să se afirme de peste trei sau patru decenii nu pot rămâne fără efect
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
alt Înțeles al semnelor ar fi acela că oamenii e bine să nu mai dea cote la stat, ci să păstreze roadele tocmai pentru nevoile reînvierii bisericii. Poate că nu tocmai de la acest freamăt, poate de la altele, Partidul Începu să reacționeze. Nu o făcuse În prima fază tocmai din cauza disprețului față de superstiții și misticism. Cum să se compromită organele ocupîndu se de asemenea manifestări de obscurantism?... Era un cuvînt greu de pronunțat acesta, „obscurantism“, mulți tovarăși Împiedicîndu-se În el prin ședințe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pierdut orice contact cu mișcarea filozofică ori științifică actuală” (ambele vizează indirect curentul neotomist, dar nu numai). „Modernismul” de la sfârșitul secolului al XIX-lea văzuse just (întrucât aceleași probleme existau și atunci), dar a propus soluții false, căci, dorind să reacționeze împotriva pierderii sensului transcendenței, el „a căzut în agnosticism”; încercând să împace teologia cu știința, „a ajuns la abuzul exegezei critice”. Pe lângă aceste două critici majore, Daniélou mai face una, derivată: în opinia sa, în teologie s-a produs o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
a sfătuit gândul de veghe. „Nu pot face așa ceva”... ― Mama colegei mele, care servește pe doamna de colo, este infirmieră la Spitalul Sfântul Spiridon, la Chirurgie. Ea v-a recunoscut - a vorbit fata, toată numai incuri. Cum o cheamă? - a reacționat Gruia, fără să și dea seama. ― Tanti Ileana. Așa o cunoaște toată lumea... ― Aaa! Tanti Ileana!... s-a mirat plin de plăcere Gruia. ― Nu mi-ați spus, domnule doctor, dacă doriți... - a reluat frumoasa vorba, cu zâmbet ademenitor. ― Da! Vreau... Atunci
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
După umila mea părere, s-ar putea să iei numai bile albe. Dar, fiindcă există și un „dar”, Își poate băga coada și Michiduță, cu <porniți Înainte tovarăși!ă. Acest lucru este puțin probabil Însă, fiindcă, după felul cum au reacționat cei din comisia de examen la logosul secretarului de partid, <tovarășulă nu poate avea nici un spor” - l-a Învăluit În vorbe gândul de veghe. Mai mult, pentru a-l scoate din pasa proastă În care se afla. „De unde poți să
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
în fața dumneavoastră să termin liceul în doi ani!... Maurer își reținu zâmbetul și se aplecă la urechea lui Dej. Ai auzit, Ghiță?... îi șopti. Dddoi ani întttr-unul!... Maică-măiculiță... Și facultatea o termin tot în doi ani!... supralicită Ceaușescu. Gheorghiu-Dej nu reacționă vizibil în nici un fel și își goli liniștit paharul lui cu vin de Cotnari, iar Maurer îl imită, urându-le la toți noroc și sănătate. Bravo, Niculae! îl felicită Gheorghiu-Dej pe colaboratorul său. Înseamnă că ai două creiere-n cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și m-am dus pușcă spre el, ca și cum aș fi vrut să-l jefuiesc sau să-l iau la palme. Am întins mâna spre vioară. S-a uitat lung la mine, la sală, la profesorul ferentarist, și, pentru că nimeni nu reacționa în vreun fel, mi-a întins, cu mare teamă, vioara... Am cântat ce știam mai bine: Vivaldi, "Primăvara". Vivaldi era ultima mea dragoste. Când cântam, parcă pluteam, renășteam, mă hrăneam cu bucurie, reînviam toate speranțele, mă abandonam iluziilor... Așa a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și intimă. Un sărut, urmat de altul, priviri peste clipiri, toate fără înregistrare cronologică, încât nu știam de începuse sau se terminase și începuse imediat iar. Și probabil că nu conta. Ce se întâmplase? Cum să fie spus? Ființa umană reacționează așa de ciudat și de diferit în situații atât de puțin diferite. Căci orice, orice gest, privire, suflu schimbă tot. Secunda schimbă totul atât de imprevizibil. Și ce mă asigură că nu se va schimba în rău? Un singur minut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
brațe, blestemându-se pentru ceea ce ajunsese, hotărându-se cu toată ființa lui să înceteze cu orice-ar fi fost ceea ce simțea și nu-I dădea pace. Găsi spirt la baie. Se grăbi să o trezească și speră ca ea să reacționeze. Ea se trezi din leșin, dar adormi apoi. Bandajul de pe obraz era murdar, el se gândi să-1 schimbe. Dar rana era aproape complet vindecată. Doar o zgârietură ușoară marca ceea ce se părea că s-a întâmplat cu ani în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
mi se poate întâmpla. Dispare frica, dar inima îmi rămâne încleștată cu disperare de mine, cerșindu-mi protecție. Rămâne plăcerea de a fi obosit în fața lumii, pe care la un moment dat, nu o mai bagi în seamă; nu mai reacționezi, nu te mai grăbești; nu-ți mai pasă. Totuși rămâne furia, căci există energie în tine de consumat. Și rămâne o poezie a plăcerii carnale, pe care o simți de la distanță. Și mă bucură că am posibilitatea de a mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
în cele mai mărunțele sensuri, o individualitate, individualizați atât de mult încât nici noi nu existăm (până în cele mai mici detalii ale unui univers infinit în micime. Destinul nostru constă în faptul ca nu putem scăpa de ceea ce suntem și reacționăm în consecință. Nevoia de viață este principiul a tot ceea ce există. Există persoane care, când au atins un anumit nivel de miticism, nu simt nevoia să vorbească. Alții nu o fac deoarece, odată cunoscut vidul, absolutul, știu că nu are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
trebuie să fie un motiv, nu? Cel puțin atâta timp cat suntem liberi și ni se apără drepturile (Și ce e mai de preț decât libertatea?).Progresul spre Homo sapiens s-a făcut tocmai pentru că omul a trecut de la a reacționa la realitate la a se detașa și astfel să înțeleagă, să i se reveleze, în același timp reacționând la ea. Omul a ajuns să-i fie familiară realitatea, pentru că a trăit cu ea și o cunoaște pur și simplu. Azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Și ce e mai de preț decât libertatea?).Progresul spre Homo sapiens s-a făcut tocmai pentru că omul a trecut de la a reacționa la realitate la a se detașa și astfel să înțeleagă, să i se reveleze, în același timp reacționând la ea. Omul a ajuns să-i fie familiară realitatea, pentru că a trăit cu ea și o cunoaște pur și simplu. Azi violența săracilor e grotescă. Sărac și cinstit, da. Deci sărăcia e o ispită, de cele mai multe ori e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
politicos. Zâmbește. Și, deși adormim, o parte din tensiune rămâne. Hai! spune în zori pe nemâncate. Ce? întreb încă somnoroasă. Însă când să trec, instinctiv mă temeam și mă grăbeam, mă prinde de braț. O clipă groaza mă apucă și reacționez, însă în clipa următoare mă lupt. Și mă ia frumos de mâini, mă pune pe pat, se ridică deasupra mea și spune: Te vreau. Și nu am de ce să mă abțin. Aș vrea să leșin. Însă mă adun și spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
eu aș fi fost pilotul, pt. Nimic nu m-aș fi abătut de la curs. Încerc să le spun să ne continuăm drumul, însă fără succes. Nimeni nu mă ascultă. Suntem oameni. Trebuie să îi ajutăm. Nu aveam nici un motiv să reacționez într-un mod extrem, așa că mă învoiesc să fie așa cum se stabilește. Însă pe drum, fără radio, fără nici o legătură cu Terra, izolați, singuri cu noi, încep crimele. Când ies din baie, la ușa mea e moartă Dana. Are gâtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
spital. — Ce faci acolo? Depistezi boli, le tratezi, tai mâini, picioare, aduci pe lume bebeluși, a încercat Cecilia să afle în ce domeniu al medicinii este specializat. Sunt portar, s-a gândit Matei să nu-i spună adevărul. —Portar?! a reacționat Cecilia mirată. Nu te arată figura a fi portar. Nu-mi place să mă minți. Nu te mai descos ca să nu mă consideri băgăcioasă. Pe cei pe care-i iubesc nu-i consider decât așa cum sunt ei, ori tu ești
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
amănunțit toată isprava lui Lupaș. N-am știut că aveți așa un câine. N-am mai trecut pe la voi de când a plecat Cecilia. Trandafirii tăi sunt încă în vază, dar s-au ofilit. —Cecilia știe? I-am spus! — Cum a reacționat? Să știi că suferă mult. Îmi pare rău că tocmai pe ea, care o iubesc atât de tare, am făcut-o să sufere. Sper să mă ierte, ca iubirea noastră să nu moară. Îmi este atât de dor de ea
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]