1,181 matches
-
a unei ideologii și ea nu se reduce la vechiul, tradiționalul obicei: scoală-te tu, să mă pun eu. Sau cum ar spune un franțuzit director de revistă. 2. Coșmarul literaturii: reînființarea P.C.R. Dezgust, consternare, indignare și revoltă. Aceasta este reacțiunea oricărui scriitor român care a simțit din plin și pe pielea sa instaurarea regimului comunist din România la reînființarea p.c.r.-ului. Nu este vorba de a recunoaște sau nu libertatea democratică pur legală și abstractă, de asociere, garantată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dimensiunile și natura sa, o analiză în adâncime. Se pot repera, cred în același spirit al culturii alternative, independente, net opuse celei oficiale cel puțin patru aspecte importante. Cu o precizare esențială: orice evaluare în termeni statistici, cantitativi, a acestor reacțiuni este practic imposibilă. Rezistența culturală este, în primul rând, o stare de spirit necuantificabilă: a. Spiritul critic liber, manifestat prin ignorarea, eludarea, uneori contestarea indirectă a normelor, dogmelor, directivelor, ierarhiilor oficiale; omisiunea lor sistematică; refuzul tacit al pseudovalorilor oficiale face
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Totuși evocarea contextului în care a fost concepută, scrisă, publicată și tradusă explică totul. O astfel de analiză spune ceva și despre ambianța epocii, care nu poate fi evocată numai în alb și negru. Evident, intervin și un număr de reacțiuni și sensibilități subiective. Dar dacă proiectăm întreaga corespondență pe fundalul foarte complex al epocii, al anilor '80, putem înțelege mult mai bine și sensul apropierii mele de opera lui Mircea Eliade și decepțiile care i-au urmat. Mă grăbesc totuși
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de hermeneutica sa m am apropiat treptat, ocupându-mă tot mai intens de critica ideilor literare și de dicționarul de idei literare. Preocupările ulterioare insistente de hermeneutică dovedesc din plin că aceasta era realitatea. în același timp dar astfel de reacțiuni disociabile azi doar prin analiză erau, pe atunci, total indistincte simțeam tot mai imperios și impulsul sfidării unei interdicții și al ruperii tăcerii din jurul unui nume ostracizat și al unei opere interzise. Gest de protest și de insubordonare directă/indirectă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
plecare, șeful statului nici nu a mai dat mâna cu președintele Uniunii. Contrast izbitor: la recenta Consfătuire, G. Macovescu în loc să apere Uniunea și să se apere și de atacuri personale, unele întemeiate, altele neîntemeiate el nu a avut o altă reacțiune decât aceea de a-și da, cu tremolo în glas, demisia. Pentru a ne da seama de actuala degradare a unor membri ai Uniunii Scriitorilor, putem cita cazul lui Dan Zamfirescu, care l-a acuzat public pe G. Macovescu că
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
deschis congenital fericirii o regăsește oriunde. Napoleon exilat pe insula Elba săpase o inscripție în casa unde stătea: Napoleon ubicumque felix, Napoleon este fericit oriunde. Ca și Noica. Sau invers. Astfel de confesiuni au mai fost făcute și de alții. Reacțiune de altfel clasată, studiată 9. Ce poate fi, în definitiv, mai personal, subiectiv și incomunicabil decât fericirea? Dar echivocul rămâne. înțelegem și mai bine astfel de atitudini, inclusiv verbale, citind încă o confesiune 10: Ce limpede mi-e că limitele
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de stânga, ceea ce este complet fals), prin atitudini conservatoare și verbi gratia contrarevoluționare. Pentru Virgil Nemoianu (ca și pentru noi, de altfel, care gândim și scriem într-un alt context profund condiționat de acești termeni) lucrurile sunt însă mai complicate. Reacțiunea înseamnă de fapt cel puțin patru lucruri net deosebite, deși interdependente. De unde patru sensuri de bază: 1) O atitudine pro sau contra față de ceva. Manifestăm pur și simplu o atitudine de aprobare sau de respingere într-un domeniu oarecare; 2
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
atitudine pro sau contra față de ceva. Manifestăm pur și simplu o atitudine de aprobare sau de respingere într-un domeniu oarecare; 2) O atitudine, o poziție, o acțiune împotriva unui anumit curs al unor evenimente, acte, desfășurări de idei, etc. Reacțiunea, în acest sens, de abia acum devine într-adevăr și esențial negativă, contra. Negăm, de pildă, existența progresului (cum au făcut-o atâția gânditori); 3) O atitudine de conservare, apărare etc. a ordinii existente împotriva a tot ce o atacă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
tot ce o atacă, într-o direcție sau alta, de la dreapta sau de la stânga și, în sfârșit, 4. O atitudine declarat și manifest represivă, violent de dreapta, agresiv și intolerant conservatoare. Miezul problemei pare a fi deci următorul: se numește reacțiune orice atitudine de critică, negare, contestare, de rezistență activă sau pasivă (p. 14) împotriva oricăror forme ale ordinii constituite, stabilite, fixate în forme date, obligatorii, autoritare, oficializate, represive. Orice sistem politico-social și scară de valori corespunzătoare, care la rândul său
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Dintr-o direcție sau alta. A existat o rezistență și o reacție antifascistă și antitotalitară (exemplul studiat este T. Mann), după cum a existat și una anticomunistă contestatară și de disidență (prototip M. Bulgakov, studiat și el). A existat și o reacțiune antiburgheză tipică avangardelor secolului XX, de inspirație ideologică de stânga. Dar acest exemplu (asupra căruia noi am fi insistat din plin) mai dovedește ceva: de îndată ce avangarda se ia, în continuare, în serios chiar și după cucerirea puterii de către stânga ea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în Roma antică prin polemica dintre novus și vetus în poezie. Barocul față de clasicism este subversiv și deci reacționar, după cum Academia Franceză devine reacționară la rândul său, față de orice scriitor irrăgulier etc. Nu ezit să văd în această acțiune și reacțiune, care se transformă dialectic în contrariul său (reacțiune permanentă cu sensul schimbat) un adevărat invariant al literaturii. Literatura irită, provoacă, este prin definiție disidentă și contestatară. Formele acestei atitudini și Virgil Nemoianu le trece în revistă: ironia, sarcasmul, parodia, fantasticul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
vetus în poezie. Barocul față de clasicism este subversiv și deci reacționar, după cum Academia Franceză devine reacționară la rândul său, față de orice scriitor irrăgulier etc. Nu ezit să văd în această acțiune și reacțiune, care se transformă dialectic în contrariul său (reacțiune permanentă cu sensul schimbat) un adevărat invariant al literaturii. Literatura irită, provoacă, este prin definiție disidentă și contestatară. Formele acestei atitudini și Virgil Nemoianu le trece în revistă: ironia, sarcasmul, parodia, fantasticul, satira etc. n au de fapt nici un sens
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
total necunoscută Europei Evului mediu, nu se poate pretinde că această literatură a fost inexistentă. Problema ar merita să fie reluată sistematic deoarece privește în modul cel mai direct prezențele românești în străinătate. în sfârșit, este destul de curioasă atitudinea dar reacțiunea lui Ioan Petru Culianu este surprinzător de generalizată și la noi de a te înverșuna împotriva victimei (cultura română), a o denunța cu violență și de a nu spune nimic, sau prea puțin, despre sistemul care a distrus-o, a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Intelectualii de natura umanistă au renunțat să priceapă legile fundamentale ale naturii care guvernează în toate domeniile fie a naturii fizice, fie a naturii psihice. Cităm printre acestea câteva: legea atracției universale, legea conservării materiei și energiei, principiul acțiunii și reacțiunii și altele. Îndepărtându-i pe intelectualii umaniști de cunoașterea legilor fundamentale ale naturii le-a creat dificultăți în a putea să iși explice în mod științific o serie de fenomene specifice. Ca atare, în foarte multe din științele umaniste se
Manifest catre to?i intelectualii de bun? credin??, indiferente de domeniul de formare si preocupare, pentru abolirea schismei intelectuale by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83663_a_84988]
-
Editura Polirom, Iași, 2010. Nash, Catherine, "Local Histories in Northern Ireland", History Workshop Journal, nr. 60, 2005. Nastasă, Lucian, Intelectualii și promovarea socială în România (sec. XIX-XX), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004. Nemoianu, Virgil, O teorie a secundarului: literatură, progres și reacțiune, Editura Univers, București, 1997. Nicoară, S., Națiunea modernă. Mituri, simboluri, ideologii, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2002. Olaru Nenati, Lucia, Arcade septentrionale. Reviste, personalități și grupări literar-culturale din Țara de Sus, Editura Academiei Române, București, 2007. Oldson, W. O., The Historical and Nationalistic
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
p. 2. 56 Ibidem, nr. 559, 1938, p. 2. 57 Ibidem, nr. 586, 1938, p. 6. 58 Ibidem, nr. 539, 1938, p. 2. 59 Ibidem, nr. 644, 1938, p. 2. 60 Virgil Nemoianu, O teorie a secundarului: literatură, progres și reacțiune, Editura Univers, București, 1997, p. 8. 61 Ibidem, p. 6. 62 Ibidem, p. 209. 1 Bogdan Murgescu, România și Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010), Editura Polirom, Iași, 2010, p. 219. 2 Florin Georgescu, Raluca Velicu, "Arhitectură și clădiri publici în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
lui ingenuitate pândește o ambiție care îi va servi, desigur, în carieră. De altfel, în comedia Titircă, Sotirescu & comp. plănuită de C., ar fi urmat să ajungă deputat. O capodoperă miniaturală este farsa într-un act Conul Leonida față cu reacțiunea (1880). Sunt înfățișate aici doar două personaje - pensionarul Leonida și cea de-a doua soție a lui, Efimița -, dar se configurează un (micro)univers întreg, acela al mic-burghezului mărginit și spăimos, amator, cum-necum, de procopseală. Bătrânelul, de un farmec comic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
București, 1999; [Articole și eseuri despre I.L. Caragiale], O, 2000, 1; Dicț. esențial, 134-141; Sorescu, Lumea, 9-29; Ieronim Tătaru, Mențiuni caragialiene, Ploiești, 2000; Ieronim Tătaru, I.L. Caragiale și Prahova, Ploiești, 2000; Gelu Negrea, Anti-Caragiale, București, 2001; I. L. Caragiale față cu reacțiunea... criticii, I, îngr. George Genoiu și Cezar Alexandru Genoiu, București, 2001; Bogdan Ulmu, Mic dicționar Caragiale, pref. Ileana Berlogea, Iași, 2001; Vasile Gogea, OftalMOFTologia sau Ochelarii lui Nenea Iancu, postfață Mircea Muthu, Cluj-Napoca, 2002; Telegrame primite de I. L. Caragiale în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
pus bazele unei asociații care trebuia să cuprindă întreaga Franță. Grupuri importante s-au format de asemenea în Marsilia, Lyon și Le Havre. Acest vechi spirit de libertate, care a produs marile reforme din '89, dar căruia excesele Terorii și reacțiunile ce i-au urmat acesteia i-au micșorat și mutilat opera mai târziu, acest spirit renăștea tânăr, vivace și arzător. Guvernul s-a emoționat un pic; dar cum propaganda liber-schimbiștilor era cu totul pașnică, cum era de altfel destul de ușor
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și estetică: „Obiectul preocupărilor noastre îl formează o problematică a cunoașterii autonomă de finalități utilitare”; „zodia severă sub care apărem este intelectualistă”(1/1928). Este menționată „categoria intelectului”, opusă transcendentului divin, care definește demersul întreprins aici: „«Kalende» speră într-o reacțiune lucidă, abstrasă rezolut insondabilului, iar noi credem că din această poziție ni se revelă însuși sensul demnității omenești.” În acest context, fenomenul literar este definit ca „act de conștiință și de cunoaștere”, iar opera de artă este postulată ca „suprastructură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
arbitrar; un întreg determinism istoric o impune. Și mai ales ortodoxismul de emisiune postbelică ce tinde a obstrua europenizarea conștiinței și de a ne readuce cultura, printr-o mistică paseistă, la faza ei de posomorâtă copilărie - neliniștește și incită la reacțiune.” „Formula intelectualismului” este constant promovată de K. prin ancheta deschisă încă din numărul inaugural asupra unor fenomene precum existența unui tip de intelectual autohton, manifestarea unor „direcții noi de intelectualitate pură”, practicarea ortodoxiei, opusă tendinței de integrare europeană, intelectualismul ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
antipatii" fiindcă spun despre Slavici că omul era antipatic și că subordonez analiza omului interior biografiei pitorești, greșește. Mai întîi că socotesc pe Slavici nu prozator mare, în dezacord cu unii critici. Al doilea, simpatia și antipatia istoricului nu sunt reacțiuni imediate, ci dovezi de trăire a materiei. Un istoric se abstrage de prezent, dar nu se abstrage de orice conținut sufletesc și poate avea atitudini ideale. Și dealtfel în cazul Slavici am voit a arăta că Slavici întrunește notele obiective
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mi-a propus formula consolatoare că "îmi fac din subiectivitate o obiectivitate". Însă la mijloc era numai o neaprofundare a principiilor estetice, curentă în critica noastră. Este absolut admis de către toți esteticienii că momentul prim al criticii constă într-o reacțiune de consimțire ori de neconsimțire la opera artistică. A spune da ori nu, asta este critica în substanța ei. Subiectivitatea e inclusă, fiind vorba de o simplă mișcare a subiectului, însă subiectivitatea nu înseamnă sentință arbitrară. Kant, oricât de speculativ
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în valabilitatea obștească a judecății, în faptul adică de a fi primită de opinia publică și ratificată de timp. Criticul e subiectiv, dar nu arestat în subiectul lui, ci în relație continuă cu alte subiecte, și tocmai această contemporaneitate a reacțiunii în felurite subiecte constituie obiectivitatea criticii, adică nearbitrarietatea ei. Însă câtă vreme cineva susține că toată critica se reduce la simpla reacție a subiectului, pot exista atitudini estetice, nu articole de critică literară, care presupun mai mult decât un da
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ilustrul critic spaniol Feijoo își dădea seama perfect în secolul XVIII de caracterul "obiectivității". În Razon del gusto (Teatro critico universal, III, Madrid, Ediciones de "La Lectura", 1926) afirma disputabilitatea gustului, atunci însă când este "respectiv", adică relativ, întemeiat pe reacțiuni subiective: "temperament" și "aprehensiune". Admitea însă un unghi absolut, obiectiv, ridicat pe obiect: "En todos los géneros de bienes hay bondad absoluta y respectiva. Absoluta es aquella que se considera en el objeto prescindiendo de las circunstancias accidentales que hay
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]