1,226 matches
-
competenței de comunicare nonverbală. Reținem faptul că stabilirea și păstrarea contactului vizual reprezintă garanția unei comunicări sincere și deschise între profesor și elevi, oferind încredere, forță, interes, disponibilitate. • Indicarea elevilor în timpul comunicării didactice se realizează în mod diferit: profesorii cu reactivitate accentuată la stres arată mai des cu un instrument de scris sau cu arătătorul spre elevi (gesturi care îndeplinesc disfuncții), față de cei cu reactivitate scăzută la stres, care își orientează corpul, înclină capul, își concentrează privirea, se deplasează spre elevi
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
încredere, forță, interes, disponibilitate. • Indicarea elevilor în timpul comunicării didactice se realizează în mod diferit: profesorii cu reactivitate accentuată la stres arată mai des cu un instrument de scris sau cu arătătorul spre elevi (gesturi care îndeplinesc disfuncții), față de cei cu reactivitate scăzută la stres, care își orientează corpul, înclină capul, își concentrează privirea, se deplasează spre elevi (coeficientul Pearson Chi-Square ia valori între 17,05 26,62; p < 0,05) [Anexa 10]. Pentru a ilustra disfuncția gestului indicării unui elev cu
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de genul anxietății, frustrării, inferiorității etc. De aceea, recomandăm ca modalități eficiente de exprimare a interesului pentru elevul indicat: ,,orientarea corpului" și ,,concentrarea privirii" către acesta. Dintre toate gesturile menționate la această categorie din grila de observare, profesorii, indiferent de reactivitatea la stres, deseori indică elevii orientându-și corpul sau concentrându-și privirea spre aceștia și rareori au tendința de a se apropia sau de a-i atinge. O explicație posibilă legată de evitarea atingerii elevilor ar fi teama profesorilor de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și partea superioară a brațelor unui elev. Atingerea poate să sporească sau să slăbească controlul în relația profesor-elev în funcție de mai mulți factori (natura relației, locul atins, starea de dispoziție, interpretarea gestului, credibilitatea și încrederea oferite de profesor etc.). • Profesorii cu reactivitate accentuată la stres captează atenția utilizând gesturi care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică (bat cu palma sau cu creionul în catedră, îndreaptă degetul arătător spre elevi, bat din picior, își încruntă sau ridică sprâncenele), față de profesorii cu reactivitate scăzută la
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Profesorii cu reactivitate accentuată la stres captează atenția utilizând gesturi care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică (bat cu palma sau cu creionul în catedră, îndreaptă degetul arătător spre elevi, bat din picior, își încruntă sau ridică sprâncenele), față de profesorii cu reactivitate scăzută la stres care își orientează corpul, își concentrează privirea, se deplasează spre elevul neatent (diferență semnificativă statistic prin coeficientul Pearson Chi-Square cuprins între 21,37 31,59; p < 0,01) [Anexa 11]. Dacă ,,profesorul dirijor" ar utiliza gesturile armonios
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
01) [Anexa 11]. Dacă ,,profesorul dirijor" ar utiliza gesturile armonios, alături de idei-forță, fraze care surprind plăcut, statistici relevante tematicii dezbătute, accente discursive etc., atunci captarea atenției elevilor ar fi asigurată. • Există diferențe semnificative statistic în ceea ce privește clarificarea semnificațiilor cuvintelor: profesorii cu reactivitate accentuată la stres apelează mai frecvent la ,,adaptori obiectuali" și ,,auto-adaptori". (coeficientul Pearson Chi-Square este cuprins între 14,05 26,62; p < 0,05 ) [Anexa 12]. Utilizarea frecventă a ,,adaptorilor obiectuali" de către profesori (mișcări care fac uz de obiecte, dar
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dar nu în scopul pentru care acestea au fost confecționate) și ,,auto-adaptorilor" (mișcări pentru satisfacerea nevoilor bio-psihice) denotă tensiune psihică, stres, disconfort, nervozitate. Sintetizând rezultatele obținute, putem menționa faptul că prima ipoteza specifică s-a confirmat: dacă profesorii prezintă o reactivitate accentuată la stres, atunci aceasta se răsfrânge asupra comunicării gestuale cu elevii, înregistrându-se o frecvență mai mare a gesturilor care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică și invers. Pentru a verifica cea de-a doua ipoteză, am utilizat analiza de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
efectul negativ. Valorile coeficientului și semnificația p < 0,001 ne arată cât de semnificativă este corelația între gesturile profesorilor și efectul produs asupra elevilor. Astfel, pe baza analizelor statistice obținute, am constatat confirmarea ipotezei prin faptul că: • gesturile profesorilor cu reactivitate accentuată la stres care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică (de exemplu, postura rigidă sau încovoiată, expresia facială amenințătoare sau apatică, indicarea cu degetul arătător, baterea cu palma în catedră, încruntarea sprâncenelor etc.) produc efecte/sentimente negative asupra elevilor: intimidare, distanțare
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
încovoiată, expresia facială amenințătoare sau apatică, indicarea cu degetul arătător, baterea cu palma în catedră, încruntarea sprâncenelor etc.) produc efecte/sentimente negative asupra elevilor: intimidare, distanțare, umilire, antipatie, descurajare, inhibare, agresivitate, complex de inferioritate, anxietate, frustrare etc. • gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care îndeplinesc funcții (de exemplu, postura relaxată, expresia facială sociabilă, orientarea corpului către elev, înclinarea capului spre elev etc.) provoacă efecte/sentimente pozitive la elevi: apropiere, receptivitate, siguranță, sinceritate, cooperare, stimulare, participare, înțelegere, încredere, credibilitate, interes, respect
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ale profesorilor Cercetarea de față s-a centrat pe observarea și analizarea gesturilor profesorilor cu scopul de a identifica funcțiile și disfuncțiile acestora în comunicarea didactică. Ipoteza generală a demersului investigativ a vizat faptul că gesturile profesorilor se modifică în funcție de reactivitatea la stres, gradul didactic și vechimea în învățământ a acestora, precum și de profilul liceului. Rezultatele obținute în urma prelucrării statistice au demonstrat faptul că reactivitatea la stres reprezintă o variabilă cheie, care își pune amprenta asupra comunicării gestuale cu elevii: cu
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comunicarea didactică. Ipoteza generală a demersului investigativ a vizat faptul că gesturile profesorilor se modifică în funcție de reactivitatea la stres, gradul didactic și vechimea în învățământ a acestora, precum și de profilul liceului. Rezultatele obținute în urma prelucrării statistice au demonstrat faptul că reactivitatea la stres reprezintă o variabilă cheie, care își pune amprenta asupra comunicării gestuale cu elevii: cu cât este mai accentuată, cu atât profesorii utilizează mai frecvent gesturi care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică. Am introdus alături de metodologia specifică științelor sociale
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
De asemenea, am corelat protocoalele de observație de la cinci liceeni pentru fiecare profesor investigat în vederea obținerii unor rezultate veridice și prelucrării statistice a datelor colectate. Din analiza și interpretarea rezultatelor obținute, am conturat profiluri ale profesorilor care devalorizează gesturile (cu reactivitate accentuată la stres) și eficientizează gesturile (cu reactivitate scăzută la stres), atingând astfel scopul cercetării noastre: A) Profilul profesorului cu reactivitate accentuată la stres în ceea ce privește comunicarea gestuală cu elevii Disfuncții ale gesturilor: a) parazitează/întrerupe/blochează comunicarea didactică: - intră cu
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cinci liceeni pentru fiecare profesor investigat în vederea obținerii unor rezultate veridice și prelucrării statistice a datelor colectate. Din analiza și interpretarea rezultatelor obținute, am conturat profiluri ale profesorilor care devalorizează gesturile (cu reactivitate accentuată la stres) și eficientizează gesturile (cu reactivitate scăzută la stres), atingând astfel scopul cercetării noastre: A) Profilul profesorului cu reactivitate accentuată la stres în ceea ce privește comunicarea gestuală cu elevii Disfuncții ale gesturilor: a) parazitează/întrerupe/blochează comunicarea didactică: - intră cu o postură rigidă în sala de clasă; - are
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
statistice a datelor colectate. Din analiza și interpretarea rezultatelor obținute, am conturat profiluri ale profesorilor care devalorizează gesturile (cu reactivitate accentuată la stres) și eficientizează gesturile (cu reactivitate scăzută la stres), atingând astfel scopul cercetării noastre: A) Profilul profesorului cu reactivitate accentuată la stres în ceea ce privește comunicarea gestuală cu elevii Disfuncții ale gesturilor: a) parazitează/întrerupe/blochează comunicarea didactică: - intră cu o postură rigidă în sala de clasă; - are o expresie facială amenințătoare în timpul comunicării didactice; - stabilește contact vizual de sus în
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
oboseala și descurajarea generate de stres: - intră cu o postură aplecată/încovoiată în sala de clasă; - are o expresie facială obosită în timpul comunicării didactice; - nu se deplasează, stă la catedră sau își sprijină capul pe palmă. B) Profilul profesorului cu reactivitate scăzută la stres în ceea ce privește comunicarea gestuală cu elevii Funcții ale gesturilor: a) stimulează/optimizează comunicarea didactică: - intră cu o postură relaxată în sala de clasă; - are o expresie facială sociabilă în timpul comunicării didactice; - stabilește contactul vizual direct cu elevii. b
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
statisticii inferențiale (prin calcularea coeficientului de corelație Pearson Chi-Square), am arătat faptul că gesturile profesorilor au o rezonanță puternică asupra elevilor, influențându-le în mod deosebit starea afectivă. Prin intermediul Grilei de observare, am constatat faptul că gesturile profesorilor cu o reactivitate accentuată la stres care produc disfuncții în comunicarea didactică au efecte negative asupra elevilor (intimidare, frustrare, distanțare, complex de inferioritate, antipatie, descurajare, inhibare, respingere, agresivitate, anxietate etc.), iar gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care produc funcții în comunicarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
am constatat faptul că gesturile profesorilor cu o reactivitate accentuată la stres care produc disfuncții în comunicarea didactică au efecte negative asupra elevilor (intimidare, frustrare, distanțare, complex de inferioritate, antipatie, descurajare, inhibare, respingere, agresivitate, anxietate etc.), iar gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care produc funcții în comunicarea didactică determină efecte pozitive asupra elevilor (apropiere, receptivitate, interes, siguranță, sinceritate, cooperare, respect, stimulare, participare, înțelegere, încredere, motivare, optimism, relaxare etc.). Am considerat că există o legătură între gesturile profesorilor și gradul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gesturilor de a transmite conținutul afectiv al mesajului profesorului și de a indica starea emoțională a acesteia. Din păcate, nu toate gesturile înlesnesc o funcție formativ-pedagogică, fapt demonstrat de prezența unui număr mare a disfuncțiilor comunicării la profesorii cu o reactivitate accentuată la stres: postura rigidă sau încovoiată la intrarea în sala de clasă; expresia facială amenințătoare sau obosită în timpul comunicării didactice; contactul vizual de sus în jos cu elevii; încruntarea sprâncenelor; deplasarea excesivă sau inexistentă; manipularea unui instrument de scris
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
capacitățile mentale la potențial maxim. 43. Mă simt debusolat atunci când trebuie să-mi schimb planul de acțiune. 44. Sunt dispus să-mi schimb opiniile atunci când apar elemente noi. 45. Găsesc motive de râs. Anexa 4 Arbori desenați de profesori cu reactivitate accentuată la stres Cod 14 Grad didactic I, vechime în învățământ 21 ani, Liceul Industrial A Cod 36 Grad didactic II, vechime în învățământ: 11 ani, Liceul Industrial. B Cod 58 Grad didactic I, vechime în învățământ 16 ani, Liceul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
învățământ 20 ani, Liceul pedagogic F Cod 11 Grad didactic I, vechime în învățământ 25 ani, Liceul Industrial G Cod 49 Grad didactic I, vechime în învățământ 26 ani, Liceul de Artă H Anexa 5 Arbori desenați de profesorii cu reactivitate scăzută la stres Cod 9 Grad didactic II, vechime în învățământ 9 ani, Liceul Industrial A Cod 28 Grad didactic Definitivat, vechime în învățământ 6 ani, Liceul Industrial B Cod 51 Grad didactic I, vechime în învățământ 16 ani, Liceul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Pedagogic F Cod 52 Grad didactic II, vechime în învățământ 8 ani, Liceul de Artă G Cod 6 Grad didactic II, vechime în învățământ 12 ani, Liceul Industrial H Anexa 6 • Valorile coeficientului Pearson Chi-Square privind postura corpului profesorilor în funcție de reactivitatea la stres (12,04 18,68) Observator număr 1 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1.postură rigidă 17 3 20 2. postură relaxată 24 44 68 3. postură încovoiată 9 3 12 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 18
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
17 4 21 2. postură relaxată 24 43 67 3. postură încovoiată 9 3 12 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 16,436 df = 2 p = ,000 Anexa 7 • Valorile coeficientului Pearson Chi-Square privind expresia facială a profesorilor în funcție de reactivitatea la stres (27,48-37,13) Observator număr 1 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1.expresie facială amenințătoare 13 1 14 2.expresie facială sociabilă 18 41 59 3.expresie facială obosită 19 8 27 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
15 1 16 2.expresie facială sociabilă 16 43 59 3.expresie facială obosită 19 6 25 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val.= 31,606 df = 3 p= ,000 Anexa 8 • Valorile coeficientului Pearson Chi-Square privind deplasarea profesorilor în funcție de reactivitatea la stres (6,31 12,24) Observator număr 1 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. se deplasează mult 8 5 13 2. se deplasează moderat 14 29 43 3. nu se deplasează 28 16 44 Total 50 50 100 Pearson
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
2. se deplasează moderat 14 28 42 3. nu se deplasează 27 16 43 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val.= 8,081 df = 2 p= ,018 Anexa 9 • Valorile coeficientului Pearson Chi-Square privind direcția contactului vizual cu elevii în funcție de reactivitatea la stres a profesorilor (10,17 17,46) Observator număr 1 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. de sus în jos 15 1 16 2. drept în ochi 28 42 70 3. de jos în sus 7 7 14 Total
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
1 16 2. drept în ochi 29 42 71 3. de jos în sus 6 7 13 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square Val.= 14,776 df = 3 p= ,002 Anexa 10 • Valorile coeficientului Pearson Chi-Square privind indicarea elevilor în funcție de reactivitatea la stres a profesorilor (17,05 26,62) Observator număr 1 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. își orientează corpul în direcția elevului 15 15 30 2. înclină capul spre elev 5 10 15 3. arată cu degetul arătător sau
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]