7,813 matches
-
femei care fac fulminante cariere politice trecând prin patul unor lideri influenți. Or, în pofida linșajului mediatic - pentru a folosi o expresie la modă - la care era să fie supus actualul ministru al transporturilor, fenomenul este unul cât se poate de real, pe cale de generalizare, iar roadele lui se văd și în alte domenii decât politica. Cu zâmbetul pe buze, diaristul anunță că se gândește să scrie un articol despre bărbații de prestigiu din cultură care își răsplătesc amantele deschizându-le generos
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
Stau mărturie succesele Adrianei Karambeu, ale Claudiei Schiffer, ale lui Scarlett Johansson, pentru a nu pomeni decât câteva nume. Virtualul nu înspăimântă, cel puțin nu pe adolescenți. Este mai degrabă un spațiu securizat care întârzie cât mai mult confruntarea cu realul. Nu trebuie să ai întotdeauna o reacție, când ești în fața ecranului calculatorului. Sau, dacă o ai, nu e neapărată nevoie să o și împărtășești. Poți invoca o pană de electricitate, poți închide calculatorul. Identitatea umană e ca un puzzle și
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
infatuat, așa aș fi gândit. Altfel, de ce toți în cronicile lor ar fi subliniat parcă ironic că am un simț auditiv excepțional. Ca și cum ar fi știut ceva." (pp. 99-100); "Urechea mea de prozator e răfuiala mea cu Dumnezeu. Pot recupera realul (...) Să-mi demonstrez mie că aud. De aia scriu. Să le demonstrez celor care mă luau la mișto că nu să auzi neapărat cu urechea ar fi ideea. Auzi sau nu. Asta nu ține de otoscleroză, otită, rinită medie acută
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
soteriologice. Orașul topit imaginează salvarea prin cufundarea în chipul vizionar al realității, resurecția de după moarte prin semnul biblic al mersului pe apă. Amintiri din copilărie testează salvarea livrescă, prin biblioteca păstrătoare a existenței aurorale. De fiecare dată, viziunea fantasmatică dilată realul, dar mai degrabă în sens expresionist și, oricum, nu în sens textualist și postmodern, ca în proza onirismului estetic (}epeneag, Titel etc.). Prin urmare, nu prin hiperrealism, altfel spus prin privirea adâncă, intermediată de microscop. Universul ficțional, lumile create, configurează
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
patruzeci de foi". (scurt pe doi podul de piatră cîteodată se va dărîma/ cîteodată nu se va dărîma). E mai curînd o față a unui umor rece sub care se ascunde un dezacord, o dizarmonie secretă a eului confruntat cu realul (căci la urma urmei orice creație reprezintă, prin însăși condiția imaginarului pe care o întrupează, un mod de-a "înșela" un real resimțit, fie și pe o cale difuză, drept nesatisfăcător). Nu spunea oare Breton că umorul apare atunci "cînd
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
față a unui umor rece sub care se ascunde un dezacord, o dizarmonie secretă a eului confruntat cu realul (căci la urma urmei orice creație reprezintă, prin însăși condiția imaginarului pe care o întrupează, un mod de-a "înșela" un real resimțit, fie și pe o cale difuză, drept nesatisfăcător). Nu spunea oare Breton că umorul apare atunci "cînd se ridică bariera rîsului contra unui sentiment de oroare"? Și tocmai pentru a combate această prezumată "oroare", Nicolae "Magnificul" încearcă, printr-o
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
îneacă referințele sociale, poetica stradală, minirealismele optzeciștilor și devansează, abia atingînd-o, preferința pentru naturalismul crud al douămiiștilor. Șirul opulent de metamorfoze ce ni se propune cu generozitate nu are doar semnificația unei practici de poetică, ci și cea a prefacerii realului în ireal, aidoma unei răzbunări ontologice. Astfel cum un vrăjitor transformă oamenii în animale sau în obiecte, poetul transformă entitățile vieții curente în entități ale unui idealism plastic, cu caracter vindicativ: "capodopera maxima elefant cît un șoricel maimuță cît o
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
care termenului i se atribuie și o interpretare pozitivă, strict personală (prin valorizarea afirmării de sine și a ostentației). Deocamdată, termenul concretizat se extinde în contexte evident ironice (mai ales în comentariile sportive): "povestea ridicolului s-a repetat însă, președintele Realului făcându-i "o aroganță" lui Gigi Becali" (Cotidianul, 27.10.2006); "Pițurcă face "aroganțe": Mirel Rădoi va evolua titular cu Turcia, dar la închidere" (megasport, 22.08.2007). Deși e o construcție "cu semnătură", a face aroganțe nu apare doar
Populisme și aroganțe by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9033_a_10358]
-
fond ar vrea să fie o prospectare a orizontului uman integral, de la neantul nonexistenței, până la transcenderea și transfigurarea ei, făcând această ascensiune într-o spirală care să ne poarte prin toate realitățile posibile, prin regnuri, prin modalități și dimensiuni ale realului" (pag.98). Simfonia a 7-a "Volume", op.29 "apare ca o opoziție totală la cea de-a 6-a. Într-un sens ea aruncă un pod, peste timp, către Simfonia a 3-a cu care are în comun o
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
criticului modernist, parte din necesitatea de a ocoli foarfecele noii cenzuri, Aqua forte stabilește o anumită distanță între această lume culturală (cu fundalul ei socio-politic) și cel ce o observă. Apare un ecran protector, prin care fapte, întâmplări, atitudini din realul contondent capătă un colorit de fabulă, cu sensul, la urmă, ușor de prins de către cititorul complice. Și în acest tronson, în care fauna e luată în sine sau ca pretext pentru incizii morale, arta de scriitor a lui E. Lovinescu
Aqua forte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9076_a_10401]
-
celebre și cîte un minut întreg capodoperelor". Și atunci despre ce ar fi vorba? Turistul, e de părere poeta, urmărește o neimplicare în lumea sa habituală, o evadare echivalată cu "starea edenică" a unui "spectator absolut" al unor aspecte ale realului care nu-l mai afecta: "Supus unsprezece luni legilor imuabile ale lumii sale, în luna a douăsprezecea își permite să treacă pe lîngă legi care nu pot acționa și asupra lui; nu numai că nu mai trebuie să se supună
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
rigoare; filigranabil, nici atît" (Pierre...ponge). Astfel imaginarul ce pare des-frînat e constrîns de-o frînă moral-prozodică a face cu modestie cîțiva pași înapoi. Temerar prin ingeniozitatea spectacolului d-sale de funambul, Șerban Foarță se arată surprinzător timid în fața abordării realului pe care-l restricționează prin unghiurile contemplative, de-o fabuloasă interferență, ale poeticii de care face uz. Marile teme îndătinate, enigmele crispante, înfricoșătoarele perspective nu sînt abordate niciodată. Autorul ocolește cu grijă tot ce-ar putea contraveni convenției d-sale
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
această viață atât de săracă din punct de vedere spiritual, de o crasă materialitate, se strecoară ceva din măreția, din sublimul unui altundeva (situat "de cealaltă parte", cum spune Kantor), ceva ce trădează " Prezența invizibilă a lumii care există dincolo de real", provocân-du-ne acea "înfiorare metafizică" indisociabilă, după Kantor, de relația dintre spectator și actor. Actorul care intră în scenă trebuie perceput de către spectatori ca un străin venit de pe tărâmurile morții, purtându-i însemnele, dar semănând atât de izbitor cu ei, cu
Monique Borie - Fantomă și teatru by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/9085_a_10410]
-
cântecul mierlelor negre și "râsetele puternice ale brancardierilor" din spitalul Avicenne, e medicamentul cel mai puternic. "suntem ca măgarii care pasc liniștiți la poalele/ unui vulcan care se trezește" (reportaj din parisul în flăcări). Surpriză: în finalul acestui volum al realului dur, cu sugestii metafizice abia conturate, cu zgura suferinței și biciuri ale "noii ideologii mineriada copiilor intifada infantiada", se aleg câteva sonete de o perfecțiune a formei care sugerează revenirea la calm, încredere, la viața ideală. Emblematică pentru poezia lui
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
programatic actorul, minimalizînd aportul pe care el îl aduce în film. Componenta avangardistă a acestui deziderat este indubitabilă, totul, cum și declară regizorul, se petrece în mintea lui, de aici și rezultanta fantasmală, deconstrucția absurdistă a evenimentelor, mixarea aleatorie a realului cu inserturi coșmarești hipersofisticate ca și muzica neconvențională produsă de compozitoarea astmatică Ana, stereotipiile maniacale și intervențiile misterioase, concertate abstract etc. Interpolarea în film a unor indicații/ avertismente scrise pe pereți sau jocurile de cuvinte precum cele înscrise pe tricouri
Îngerul gratuit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9086_a_10411]
-
desfacerea lumii, refacerea ei. Într-una din cele mai inspirate pagini critice scrise despre opera lui Doinaș, Virgil Nemoianu analizează dinamica dialectică a acestui proces al cunoașterii, dificil și periculos, cu schilodiri și jupuiri verbale comparabile cu cele fizice: "Obiectele realului se strâmbă și se pocesc întâi, iar apoi ajung să se topească într-o unică masă nediferențiată. Fără tracțiunea opusă a Eului, natura alunecă tot mai repede în jos, pradă inerției, spre hăul nediferențierii. Operație care, însă, cum bine observă
Poezia sintezelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9099_a_10424]
-
dacă a avut, de-acolo să i se fi tras graba de a-l lua dintre noi și dintre proștii, mediocrii răzbunători și invidioșii care nu l-au lăsat să joace nici măcar un minut la Campionatul Mondial din Mexic, la Real Madrid, și au scris de rău despre el, la comandă? Cu fața lui încremenită de Buster Keaton, acest fotbalist al miracolelor, care nu se uita niciodată după minge și își hipnotiza adversarii, lăsîndu-i încremeniți în urmă, era spaima mijlocașilor închizători
Dobrin by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9130_a_10455]
-
contratimp, după care iar se oprea brusc în așteptarea altor mușterii și de-abia după ce îi strîngea lîngă el urma pasa de gol sau încă un dribling și șutul nepăsător și neiertător spre poartă. Dacă n-a putut juca la Real Madrid, n-a plecat de la Pitești, unde a dezmințit prostia că nimeni nu e profet în satul lui și a fost dovada vie că treaba asta depinde de fiecare profet în parte. Era într-o asemenea măsură idolul orașului, încît
Dobrin by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9130_a_10455]
-
se ferească de nuiaua magică a Circei, să nu ajungă victima mîniei zeilor. însă spre deosebire de Ulise, acesta eșuează. în ciuda nefericirii sale, el nu părăsește totuși cîmpul de luptă, străduindu-se a păstra, în subiectivitatea ipostazei de narator, valorile pe care realul imund i le-a refuzat. Ironia e o tentativă de depășire a tragicului, după cum scepticismul e un rezultat al depășirii condiției de frustrat. "Idealul meu de proză, declara Sîrbu, e unul de defulare filosofică și de autovendetă satirică. Moi, je
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
fi depășită repede și se poate observa cu ușurință că nu gestul instinctiv și nici glosele pe marginea unor lumi imaginare îl interesau cu adevărat pe artist. Ele sînt doar forme de contact cu idealitatea, mici tentative de ieșire din real, inclusiv din "realul" imaginației, și de a intra în culturalul acreditat și, de aici, direct în sfera imponderabilă a spiritualului. Marin Gherasim părăsește, așadar, simbolismul pentru a recupera simbolicul, părăsește o lume convulsivă, patetică și în permanentă stare de combustie
Marin Gherasim și albumul unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9148_a_10473]
-
și se poate observa cu ușurință că nu gestul instinctiv și nici glosele pe marginea unor lumi imaginare îl interesau cu adevărat pe artist. Ele sînt doar forme de contact cu idealitatea, mici tentative de ieșire din real, inclusiv din "realul" imaginației, și de a intra în culturalul acreditat și, de aici, direct în sfera imponderabilă a spiritualului. Marin Gherasim părăsește, așadar, simbolismul pentru a recupera simbolicul, părăsește o lume convulsivă, patetică și în permanentă stare de combustie pentru a-și
Marin Gherasim și albumul unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9148_a_10473]
-
Omului cu compasul își precizează poziția în formule peste care nu s-ar putea trece lesnicios: "în 1966, Ștefan Augustin Doinaș dezvolta unele nuanțate reflecții asupra poeziei în general, în revista "Familia" din Oradea: ŤPoezia nu e o imagine a realului, ci o replică la real, o construcție noneuclidiană în verbť. Cu atît mai mult dacă este vorba de o lirică Ťde ideiť - definită într-un răspuns la o anchetă (din același an) a săptămînalului ŤGazeta literarăť: ŤVorbind în limbaj hegelian
Poezia Celuilalt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9252_a_10577]
-
poziția în formule peste care nu s-ar putea trece lesnicios: "în 1966, Ștefan Augustin Doinaș dezvolta unele nuanțate reflecții asupra poeziei în general, în revista "Familia" din Oradea: ŤPoezia nu e o imagine a realului, ci o replică la real, o construcție noneuclidiană în verbť. Cu atît mai mult dacă este vorba de o lirică Ťde ideiť - definită într-un răspuns la o anchetă (din același an) a săptămînalului ŤGazeta literarăť: ŤVorbind în limbaj hegelian, Ideea (deci orice idee) are
Poezia Celuilalt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9252_a_10577]
-
exponent al manualității și al praxisului mundan. Un maestru al lemnului, dar, la rigoare, și al bronzului, adică un cioplitor și un modelator în aceeași măsură, el lucrează, oarecum, cu materialul clientului, altfel spus cu elemente obiective, cu exteriorități ale realului. Formele lui, derivate din orizontul imanent al lumii, se istoricizează simultan cu exprimarea, nu numai ca o consecință a exprimării înseși, ci și prin funcția lor fatală de comentariu asupra unui univers controlat. Tronul, Cubul, Poarta, Pasărea, Stîlpul, Zidul, Radarul
Alte radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9280_a_10605]
-
a acesteia în efigie, și nicidecum un comentariu narcisiac pe marginea expresivității ei tranzitorii. Ca dinamică sufletescă și ca stilistică generală, Florin Mitroi este un nonfigurativ, un spirit platonician sau oriental, iar raporturile sale cu nivelul senzorial și vizibil al realului se stabilesc în termeni absoluți și lipsiți de orice echivoc. Atunci cînd pictorul experimentează forme pure, cînd cercetează disponibilitățile ascunse ale substanței și ale limbajului, dispare cu totul orice referent narativ, iar forma care se naște din această realație a
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]