1,723 matches
-
au Înregistrat schimbări și În țările Europei Centrale și de Est, astfel În 2004 volumul de ISD atrase de țările acestei regiuni a cresut nesemnificativ pînă la cota de 2,2%, față de cota de 2% deținută În 1999-2000. Pe fondul recesiunii economice globale, anul 2001 a fost, primul an de regres al fluxurilor de investiții străine directe din ultima decadă, după recordul mondial Înregistrat cu un an Înainte. Scăderea ritmului de creștere a economiei mondiale În anul 2001 s-a datorat
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
din nivelul Înregistrat În anul 2000. Aceste reduceri au fost resimțite În primul rând de către țările dezvoltate, fluxul de investiții străine directe atrase diminuîndu-se de la cota de 80% În 1999-2000 la 68% În 2001 În totalul fluxurilor mondiale de I.S.D. Recesiunea economică Înregistrată la nivel mondial, a intensificat presiunile concurențiale asupra societăților transnaționale, accentuându-se nevoia de relocalizare a producției În zonele cu salarii mai mici. Totodată, au crescut și fluxurile de investiții dinspre economiile care au Înregistrat ritmuri de creștere
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
țările Asiei de Sud-Est (de 45,7%) și În țările Americii Latine (de 54,1%), precum și În țările Europei de Sud-Est și ale CSI-ului (de 41,7%). Saltul respectiv s-a produs pe fondul reorientării acestor fluxuri În condițiile recesiunii din țările dezvoltate, conferind noi dimensiuni rolului ISD În procesul de globalizare a economiei mondiale. Recesiunea economică a intensificat presiunile 107 concurențiale asupra corporațiilor transnaționale, accentuîndu-se nevoia de relocalizare a producției În zonele cu salarii mai mici. În cea mai
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
În țările Europei de Sud-Est și ale CSI-ului (de 41,7%). Saltul respectiv s-a produs pe fondul reorientării acestor fluxuri În condițiile recesiunii din țările dezvoltate, conferind noi dimensiuni rolului ISD În procesul de globalizare a economiei mondiale. Recesiunea economică a intensificat presiunile 107 concurențiale asupra corporațiilor transnaționale, accentuîndu-se nevoia de relocalizare a producției În zonele cu salarii mai mici. În cea mai mare parte fluxurile de ISD atrase În anul 2004 este concentrat spre țările În dezvoltare, constituind
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
stagnare a gradului de transnaționalizare (cotei activității peste hotare În totalul activității companiilor) În perioada anilor 2001-2003 respectiv de la 57% la 55,8%. Această diminuare reflectă faptul că CTN s-au concentrat În special asupra piețelor locale ca rezultat al recesiunii economice mondiale din această perioadă și respectiv a recesiunii activităților lor. Înțelegerea transnaționalității ca o stare specifică a procesului de internaționalizare a firmei, existența unei multitudini de definiții ale transnaționalei, punctele de vedere atât de diverse Între specialiști, În ceea ce privește natura
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
În totalul activității companiilor) În perioada anilor 2001-2003 respectiv de la 57% la 55,8%. Această diminuare reflectă faptul că CTN s-au concentrat În special asupra piețelor locale ca rezultat al recesiunii economice mondiale din această perioadă și respectiv a recesiunii activităților lor. Înțelegerea transnaționalității ca o stare specifică a procesului de internaționalizare a firmei, existența unei multitudini de definiții ale transnaționalei, punctele de vedere atât de diverse Între specialiști, În ceea ce privește natura de esență a acesteia, toate acestea permit formularea a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
ar conduce la diminuarea venitului pentru firma ce are depozite la instituții bancare ce i-ar diminua valoarea care ar putea fi reinvestită; e) riscul de piață, (riscul relevant) atunci când investiția În titluri de valoare nu mai poate fi diversificată (recesiuni, inflație, variații ale ratei dobânzii ); f) riscul individual, acea formă de risc a angajării de capital Într-un singur proiect, indiferent de estimarea fluxului de numerar al acestuia și de posibilitatea intervenției firmei Toate aceste forme de risc, ca și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
unei guvernări. Oricum, electoratul va sancționa prompt orice greșeală a guvernanților, cu atât mai mult cu cât politicile promovate de aceștia Îi afectează nefavorabil. Misiunea unui guvern este cu atât mai grea pentru o țară aflată pe panta descrescătoare a recesiunii economice. 106. Stabilitatea politicii guvernului. Guvernul trebuie să fie stabil În politica pe care o promovează. Orice schimbare de optică trădează slăbiciunea acestuia În fața partenerilor săi sociali, precum și incapacitatea de a face față situației economico-sociale actuale. 107. Nivelul violențelor. Mediul
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
capitalismul de piață, Statele Unite, guvernele național, statale și locale intervin în economie în mult prea multe moduri pentru a fi enumerate. Iată doar cîteva exemple: • asigurarea fondului de șomaj; • asigurarea fondului de pensii; • politică fiscală pentru evitarea inflației și a recesiunii economice; • siguranța: alimente, medicamente, transporturi aeriene, feroviare, străzi și autostrăzi; • sănătate publică, controlul bolilor infecțioase, vaccinarea obligatorie a copiilor cu vîrstă școlară; • asigurare de sănătate; • educație; • vînzarea de acțiuni, obligațiuni și alte hîrtii de valoare; • planificare urbană: zone de afaceri
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
p. 11. 257 Ibid., p. VIII. 258 Citat de Gabriela Adameșteanu în ibid., p. VI. 259 Gabriela Adameșteanu în ibid., p. VI. 260 Ibid., pp. 2-3. 261 Philippe-Lacoue-Labarthe și Jean-Luc Nancy, op. cit., pp. 10-11. 262 Secularizarea reprezintă o serie de recesiuni: a influenței clerului asupra vieții sociale, a practicilor religioase ale Bisericilor, a controlului valorilor normative prin autoritatea religioasă (etica economică, etica sexuală), a referințelor sacrale și ale simbolurilor religioase în sărbători, artă, literatură. Jean-Pierre Sironneau, Milenarisme și religii moderne, pp.
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de bârfe. Era martie 1984. Luă primul ziar aflat la îndemână și se uită peste titluri. După câteva minute, îl puse jos și începu să dactilografieze. Sub titlul POLITICA LĂCOMIEI, scrise: Cei mai mulți dintre noi, care încă ne strângem cureaua în urma recesiunii, considerăm că nu este momentul să începem să batem la ușa guvernului pentru a cere mai mulți bani. Și cei mai mulți dintre noi, care avem încă vie în minte imaginile cumplitei „ierni a vrajbei noastre“, considerăm că un nou val de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
uliul și acum Îmi doresc să facă bine să se țină departe. În piață, treisprezece etaje mai jos, atrag o mică mulțime, primii navetiști, care arată cu degetul spre femeia de pe pervaz. Întrebându-se probabil dacă sunt o victimă a recesiunii economice sau a sentimentelor. Cu o dimineață În urmă, un broker s-a aruncat În fața metroului la Moorgate și a ratat: a căzut În șanțul acela de sub șine și a fost scos de echipa de intervenție. Toată lumea spunea ce miracol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
asupra unui manifest 395. În ajunul celui de-al doilea scrutin european, Congresul din 1984 adoptă primul său manifest 396. Rolul federației rămîne totuși slab în raport cu cel al partidelor membre. Dimpotrivă, miza este mare, fiind vorba de răspunsul la problema recesiunii economice 397. Într-un context în care social-democrații sînt la putere în puține state membre Irlanda, Italia, Grecia și Franța -, este importantă mobilizarea opiniei publice împotriva politicilor monetare, cu ocazia alegerilor europene directe. În această perspectivă, sub președinția belgianului Willy
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
muncă, (b) instrumenele specifice ale politicii locurilor de muncă și (c) acțiunea politicilor pentru crearea de locuri de muncă. În privința obiectivelor ocupării forței de muncă, Freyssinet diferențiază trei496. Mai întîi, statele încearcă să apere locurile de muncă în perioada de recesiune. Scopul este de a evita sau limita suprimarea locurilor de muncă. Apoi, statele urmăresc să acompanieze sau să susțină, restructurările, în mod limitat sau foarte intervenționist. Evoluția sectorului industrial este ilustrativă. În plus, statele pot avea intenția de a reduce
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
către public a unui discurs în care important era să se sublinieze dezvoltările pozitive determinate de liniile directoare privind locurile de muncă adoptate la Consiliul European de la Luxemburg. Prim-ministrul portughez Guterres a arătat lipsa instrumentelor europene în lupta împotriva recesiunii și a șocurilor economice asimetrice. El a propus ca președinția germană să studieze tema creșterii economice. La final, trebuia, după prim-ministrul portughez, să se ofere cetățenilor soluții social-democrate, și asta în numele socialiștilor europeni. Propunerea a fost acceptată de conferința
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
a sugerat o gestiune macroeconomică care să fixeze clar obiectivele politice pe termen lung, să stabilească previzibilitatea regulilor de procedură privind politicile monetară și fiscală, să informeze corect piețele și să asigure credibilitatea obiectivelor și a instituțiilor. În caz de recesiune, reprezentantul britanic este favorabil utilizării politicilor fiscale anticiclice. Problema șomajului în UE este, după BLP, structurală, și asta independent de un posibil avînt economic. Prin urmare, combaterea șomajului cere măsuri active pentru creșterea activității economice și concentrarea asupra inegalităților care
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
unei creșteri creatoare de locuri de muncă 627. Pentru asta, trebuie să se investească nu numai în capital, ci și în resursele umane 628, pentru care se solicită investiții publice și umane 629. Totuși prioritatea momentului este să se împiedice recesiunea economică sau reducerea activității economice 630. De cealaltă parte, liderul PSOE a sugerat combinarea acțiunilor comunitare cu acțiunile naționale coordonate, incluzînd vigilența multilaterală în trei domenii. Mai întîi, era necesar un program de relansare a investițiilor publice echivalent cu un
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
care îl poate înregistra micul întreprinzător este determinat atât de factori generali cât și specifici. În categoria factorilor generali de risc intră: - evoluția, pe o anumită perioadă, a economiei naționale când se înregistrează fie perioade de creștere, fie perioade de recesiune - inflația - rata dobânzilor peste 80% din micile afaceri se realizează cu împrumuturi bancare - posibilitatea de a putea obține împrumuturi - unele reglementări legislative În categoria factorilor specifici de risc se includ: - incapacitatea de a conduce desfășurarea afacerii - lipsa de experiență - neeficiența
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
conținutului acestui tratat, teama că tot mai multe decizii vor fi luate în îndepărtatul Bruxelles, frica de cuvântul ,„federativ” și înțelegerea greșită (mai ales în Marea Britanie), sentimentul că această Comunitate Europeană înaintează prea repede; de asemenea climatul economic în genere, recesiunea, pierderea de locuri de muncă etc. Prin urmare, Comunitatea se află ea însăși în fața unei sarcini uriașe, aceea de a se explica pe ea însăși atât propriilor cetățeni, cât și vecinilor. „Tratatul de la Maastricht” a reprezentat un moment de cotitură
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
direcția greșită, e mai probabil ca ei să sprijine regimuri nedemocratice. Deși se pot oferi exemple de țări cu probleme economice mari care au respins democrația, cum s-a întîmplat cu Hitler care a preluat puterea în Germania în perioada recesiunii mondiale din anii 1930, contra-exemplele pot fi citate la fel de ușor. În perioada în care Hiler accedea la putere, Suedia alegea un guvern social-democrat, britanicii ofereau un sprijin copleșitor unui guvern conservator care promova o deflație ma-sivă, iar în Statele Unite
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
că comportamentul de vot este influențat și de condițiile macroeconomice (cunoscute și sub numele de sociotropice). Guvernul poate fi făcut responsabil pentru starea economică a țării, indiferent de bunăstarea respectivei gospodării. Atunci cînd inflația este mare și econo-mia este în recesiune, părerea indivizilor despre bilanțul macroeconomic al guvernului poate avea o influență semnificativă asupra sprijinului acordat regimului (cf. Kinder și Kiewiet, 1981). De la trecut la viitor A treia dimensiune a economiei, timpul, are o semnificație unică pentru societățile în transformare. Într-
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
creștere economică de peste 3% pe an, o rată mai mare decît în Uniunea Europeană. Acest lucru nu este surprinzător, deoarece ratele de creștere sînt adeseori mai mari atunci cînd o economie este mai puțin dezvoltată sau este în refacere după o recesiune majoră. Creșterea economică ar trebui să ducă la creșterea sprijinului pentru noile democrații. Singura întrebare este: cît de mult? Multe influențe politice importante în modelul de învățare continuu se referă la trecut: de exemplu, evaluarea regimului comunist. Evenimentele din trecut
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
care se rulează anual miliarde de euro, dar care este foarte strâns legată de toate mecanismele economiei și care resimte într-o măsură mai mare sau mai mică, în funcție de mărimea « actorului » de pe piață, fluctuațiile economice ce apar în perioadele de recesiune. În cazul particular al unui complex de fitness, acesta ar putea să se vadă nevoit să lupte chiar cu o tendință de scădere a numărului celor care doresc practicarea sportului, numărul de practicanți putându-se diminua în timp. La criza
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
anul și câte-o inscripție cu „BUCURESTI-CANALISARE“ sau „Kaiserslautern Gmbh“; atât de rar, că-ți venea să le pupi sau să le faci o fotografie, poate chiar să le iei și tu acasă. Ieșiseră din interbelică, trecuseră prin război și recesiune, rămăseseră nemișcate după cincizeci de ani de comunism. Acum lipseau din doi în doi metri, parcă strada fusese decupată de-un dobitoc. Aveai impresia că te plimbi pe-o cartelă Jaquard; dacă le cercetai de-aproape, găurile erau deja înfundate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
scurt și botul rotunjit, cum se purta pe vremuri. Mă simțeam ca-n romanele lui Camil, însoțit de eleganța discretă a anilor ’30; corpul degaja un aer de austeritate lubrică, o măreție temperată, înfrânată de dificultățile economice și politice ale recesiunii. Chiar și-n mișcarea nelimitată de măști și cuvinte, existau lucruri pe care nu le puteam nici face, nici imagina. N-o vedeam pe Maria fardată violent, în fustă scurtă și cu ghiozdanul pe umăr: uram fetele astea pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]