1,648 matches
-
dosar 32/1975, f. 244. 10 Ibidem, ff. 276-281. 11 Elena Negru, Gheorghe Negru, op. cit., passim. 12 Ibidem, pp. 19-20. 13 Wilhelmus Petrus van Meurs, op. cit., p. 280. 14 Magazin Istoric, care apărea din 1967, nu avea menționată în caseta redacțională această apartenență politică directă. Ea figura insă în schema de organizare a ISISP, iar subordonarea sa față de acest institut era cunoscută de membrii colegiului redacțional. Cf. Marian Ștefan, Văzute, trăite, auzite, 1967-1989, Editura Oscar Print, București, 2004, pp. 10-11. 15
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
op. cit., p. 280. 14 Magazin Istoric, care apărea din 1967, nu avea menționată în caseta redacțională această apartenență politică directă. Ea figura insă în schema de organizare a ISISP, iar subordonarea sa față de acest institut era cunoscută de membrii colegiului redacțional. Cf. Marian Ștefan, Văzute, trăite, auzite, 1967-1989, Editura Oscar Print, București, 2004, pp. 10-11. 15 Wilhelmus Petrus van Meurs, op. cit., pp. 293-294. 16 Ibidem, p. 294. 17 Ibidem, p. 287. 18 Cf ANIC, Fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri, dosar
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
se exagerează sau se minimalizează meritele acestor poeți. Revistele Albatros și Cadran 1. Climatul publicistic În afară de existența efemeră, ce ar mai putea avea în comun două reviste care apar la un interval de aproape doi ani și cu un colectiv redacțional total diferit? Este vorba despre Albatros și Cadran, numite aici nu în ordinea apariției, ci mai degrabă ținând cont de aceea a relevanței lor pentru generația avută în vedere: Albatros fiind publicația ce și-a împrumutat numele generației lui Geo
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Manu. Și aici ca și în Eseu... se fac mențiunile "apărută între 10 martie - 11 iunie 1941", "definește o generație în stilul ei nonconformist", colectivul de redacție al primului număr este enumerat în întregime, se prezintă inclusiv schimbările din grupul redacțional din numerele ulterioare și trecerea lui Geo Dumitrescu în numerele 5-6 și 7 la pseudonimul Felix Anadam sub care îi apare și primul volum de versuri. Pe bună dreptate Emil Manu observă că "programul revistei apare mai mult din context
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Geo Dumitrescu, Elena Diaconescu, Florin Lucescu, Dinu Pillat, Al. Cerna-Rădulescu, Ovidiu Râureanu, Marin Sîrbulescu, Tiberiu Tretinescu etc."78. Este aproape de neînțeles acel etc. din enumerarea de mai sus, pentru că mai lipsește doar un singur nume dintre cele prezente în caseta redacțională a primului număr al revistei, și anume Virgil Untaru, nume pe care Emil Manu nu-l mai omite în volumul colectiv Reviste progresiste românești interbelice. De remarcat este însă și faptul că ultimul număr al revistei Albatros apare pe 15
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
observă, semnează aici cu pseudonimul Felix Anadam și "în afara articolelor îndreptate net împotriva direcției oficiale, publică poemul Declin"82. Or acest poem (ca și cel intitulat aici Scleroză) apare sub semnătura lui Geo Dumitrescu. Pseudonimul va fi trecut în caseta redacțională abia în numerele următoare (în numărul dublu 5-6 și în numărul 7), deși el apare și în numărul dublu 3-4, dar numai pentru a semna articolele, cronicile sau notele de la rubrica Relief, niciodată pentru poeziile sale. Lipsa de concordanță a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sau la Fapta. E un text mult mai bine documentat, dar apare și aici aceeași fixare a apariției revistei în perioada "10 martie și 11 iunie 1941" pe care o întâlnisem și în unele dintre cărțile lui Emil Manu. "Grupul redacțional este alcătuit din statornicii: Felix Anadam (Geo Dumitrescu), Ben. Corlaciu, Florin Lucescu, Elena Diaconescu, Dinu Pillat, Tiberiu Tretinescu, Virgil Untaru și din pasagerii - sau ulterior veniții: Onca Talpă, Marin Toma, Marin Sîrbulescu, Al. Cerna-Rădulescu"86. Lucian Valea se lansează într-
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
trecem la alcătuirea, la înființarea acestei reviste. Care a avut un răsunet, un succes, un ecou mai mare decât ne puteam noi imagina"124. Revista Albatros. Bilunar pentru literatură apare la 10 martie 1941 (an I, nr. 1). În grupul redacțional al primului număr sunt trecuți: Geo Dumitrescu, Elena Diaconu, Florin Lucescu, Dinu Pillat, Al. Cerna-Rădulescu, Ovidiu Râureanu, Marin Sârbulescu, Tiberiu Tretinescu și Virgil Untaru. Numărul al doilea al Albatrosului, 25 martie 1941, an I, aduce puține schimbări în grupul redacțional
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
redacțional al primului număr sunt trecuți: Geo Dumitrescu, Elena Diaconu, Florin Lucescu, Dinu Pillat, Al. Cerna-Rădulescu, Ovidiu Râureanu, Marin Sârbulescu, Tiberiu Tretinescu și Virgil Untaru. Numărul al doilea al Albatrosului, 25 martie 1941, an I, aduce puține schimbări în grupul redacțional, se mențin aceiași Geo Dumitrescu, Elena Diaconu, Florin Lucescu, Dinu Pillat, Marin Sârbulescu, Tiberiu Tretinescu și Virgil Untaru, lipsesc însă Al. Cerna-Rădulescu, Ovidiu Râureanu, dar se adaugă Marin Toma. Odată cu numărul dublu 3-4 (10-25 aprilie 1941), se adaugă grupului și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Tiberiu Tretinescu și Virgil Untaru, lipsesc însă Al. Cerna-Rădulescu, Ovidiu Râureanu, dar se adaugă Marin Toma. Odată cu numărul dublu 3-4 (10-25 aprilie 1941), se adaugă grupului și Ben. Corlaciu. În numerele 5-6 (10-25 mai 1941), Geo Dumitrescu apare în caseta redacțională cu pseudonimul Felix Anadam, din grupul format menținându-se Ben. Corlaciu, Elena Diaconu, Florin Lucescu, Dinu Pillat, Tiberiu Tretinescu și Virgil Untaru. În ultimul număr (15 iunie 1941) se observă dispariția din grupul redacțional a Elenei Diaconu și prezența lui
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
1941), Geo Dumitrescu apare în caseta redacțională cu pseudonimul Felix Anadam, din grupul format menținându-se Ben. Corlaciu, Elena Diaconu, Florin Lucescu, Dinu Pillat, Tiberiu Tretinescu și Virgil Untaru. În ultimul număr (15 iunie 1941) se observă dispariția din grupul redacțional a Elenei Diaconu și prezența lui Onca Talpă, proaspăt alăturat grupului. Pe modelul revistei Cadran și, probabil, al altor reviste ale vremii spațiul central al primei pagini este rezervat unui articol justificativ, în fond, un fel de minianecdotă/miniparabolă, Despre
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
observă și în ultimul număr al revistei. Tib. Tretinescu e prezent cu textul E târziu, versurile lui Marin Sârbulescu Noi sunt o încercare de conturare a profilului generației sau poate al poetului în general. Onca Talpă, proaspăt pătruns în grupul redacțional, este și el prezent cu un Poem. Alături de un scriitor consacrat, Miron Radu Paraschivescu (a cărui baladă Rică se va regăsi și în volumul Cântice țigănești), Geo Dumitrescu, semnând acum Felix Anadam are curajul să publice, în același număr al
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cursă militară/ și într-o seară,/ i-aș spune franc:/ - "mă mărit cu-n șef de gară!"", Ev Mediu). Dacă textele prezente în sumarul revistei, sunt în bună parte în acord cu articolul-program, observăm o diferență între acesta și caseta redacțională din pagina a patra a revistei, diferența este, în fond, de ton. Se anunță că redactorii fondatori ai revistei sunt în mare parte "la oaste", acestea fiind circumstanțele în care revista este preluată de fostul grup redacțional de la Albatros care
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
acesta și caseta redacțională din pagina a patra a revistei, diferența este, în fond, de ton. Se anunță că redactorii fondatori ai revistei sunt în mare parte "la oaste", acestea fiind circumstanțele în care revista este preluată de fostul grup redacțional de la Albatros care va continua și aici prin aceeași "orientare către adevăr și frumos care s-a mărturisit cu orice prilej"160. Se acuză dificultățile materiale pe care le-au întâmpinat în încercarea de publicare a primului număr al revistei
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
-și facă debutul - ca poet - Marin Preda) este restituit editurii cu ștampila "cenzurat". După un an în care îi regăsim publicând în Tinerețea, reușesc să apară tot ca grup în paginile revistei Gândul nostru, revistă care "trece în seama grupului redacțional al fostului "Albatros", continuând, pe plan literar o orientare către adevăr și frumos care s-a mărturisit cu orice prilej"164. Gândul nostru împrumuta ținuta Albatrosului - este prezentă chiar și rubrica Insectar unde tot Ion Călimară se oprește, în articolul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
își așteaptă scriitorul care să le ridice din noroiul lor și să le așeze în carte. Poate că poeții și prozatorii ce se anunță azi vor prinde semnificația acestui apelativ..."201. Orientarea de stânga este, de altminteri, a întregii echipe redacționale de la Ecoul, unde Ștefan Petică este apreciat pentru convingerea că artistul trebuie să fie un cunoscător și un cântăreț al poporului. Într-un alt articol, semnat Maria Radu, se califică drept ridicolă pretenția poeților de a crea pentru eternitate, eliberându
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
iubim poezia, inteligența și sinceritatea, în proporțiile lor supreme susceptibile de suprapunere.", ibidem. 158 Ibidem. 159 "Faptul de a fi românească nu aparține intenției celui ce o scrie; literatura este românească prin simpla condiție etnică a creatorului", ibidem. 160 Caseta redacțională din Gândul nostru, nr. 1/1942, p. 4. 161 Ibidem. 162 Ibidem, p. 41. 163 Albatrosul "moștenise de fapt ceva din Cadran-ul lui Ștefan Popescu, Miron Constantinescu, Mihnea Gheorghiu, George Meiuc etc.", în Orizont, an I, nr. 2 din
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lehamitea? Ca să-i preiau vorbele, scepticismul său pare aci „fără nici un sens” și, aș adăuga, fără tact. Totuși cu aceleași argumente se poate afirma și contrariul. Nu-i exclus, de pildă, ca tocmai efervescența și situarea în miezul unor probleme redacționale să-i fi revelat aspectele pe care le comentează. Cine nu s-a descumpănit barem o dată în momentele de elan? E drept, chestiunile abordate - „proprietatea literară”, „originalitatea” - nu figurau la ordinea zilei (fuseseră dezbătute intens la mijlocul deceniului precedent), dar, conexate
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din operă și din alte referințe: date nesigure, vorbe de prisos. N-am aflat decît hăt încoace, însă, că felul său de a face interviuri li s-a părut dubios și contemporanilor. în ,,Ritmul vremii’’, am dat peste următoarea notiță redacțională, care divulgă obișnuința lui de a i aduce pe interlocutori la tipul propriu de discurs, de a amesteca spunerile lor cu ale sale: ,, Interviul (cuvînt incomplet asimilat atunci, scris încă interview -n. m.), întrucît întreține relațiile dintre scriitor și masa
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu mult peste cît mă așteptam și, trebuie să adaug, cu ceva peltea în ele. Le-am citit pe alocuri cu nemulțumire, părîndu-mi ca păcătuiesc prin dilatări retorice. Astfel, după ce povestește că l-a cunoscut pe Bacovia la o „consfătuire redacțională” a „Ateneului cultural”, în casa lui Gr. Tabacaru, care îl convocase (era student și secretar de redacție al ziarului „Bacăul”) ca să-i ceară „sprijin în rîndul studenților și în presa locală” pentru revistă, îi atribuie poetului reflecții pe care nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aici înainte, până la adânci bătrâneți, poartă în întregul ei semnele trudei și neodihnei», scrie Florentin Popescu în volumul « Viața lui V. Voiculescu », p. 99. La 1 ianuarie 1919, când la Bârlad apare primul număr al revistei Florile dalbe, din colegiul redacțional al revistei, alături de poetul George Tutoveanu, folcloristul Tudor Pamfile, prozatorul Mihail Lungeanu, face parte și poetul Vasile Voiculescu, medicul orașului. În numărul inaugural V. Voiculescu semna poemul «Îngerul nădejdii», care va fi inclus în 1921 în volumul Pârgă: Era la
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Vaslui a fost pentru mine o sursă de informație extrem de utilă pentru a înțelege mai bine nevoile oamenilor din această zonă. Studioul TV Vaslui performează în spațiul media, făcându-se util vasluienilor și pentru acest lucru doresc să felicit echipa redacțională. Vă urez la mulți ani cu audiențe cât mai ridicate și materiale de calitate! Cu toată aprecierea, Traian Băsescu, Președintele României Pe secetă: SCROAFA-N COPAC sau BĂSESCU ÎN AVION Băsescu vrea avion în care să stea măcar 24 de
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
În limba română și În limbi de circulație internațională, la o editură profesionistă În locul diverselor tiparnițe. E adevărat, acestea sunt adesea Întreprinderi ale unor melomani plini de bune intenții, dar, vai, cât de amatoristice și necompetitive internațional În demersul lor redacțional și comercial! Profesorul László Îi mai propune președintelui Academiei Române să modifice denumirea premiului pentru lucrări de muzicologie al instituției sale În Premiul „Constantin Brăiloiu“. Argumentele sunt multe, pornind de la recunoașterea internațională de care se bucură cel mai important muzicolog român
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
fondat în 1821 de John E. Taylor, care devine cotidian după 1855. În 1872, C.P. Scott preia funcția de director general pe care o va păstra pînă în 1929. În 1868 s-a creat Press Association, un fel de comunitate redacțională a ziarelor de provincie, destinată să le elibereze de sub tutela lui Reuter și a companiilor de telegraf. IV. Presa americană între 1783 și 1865: apariția jurnalismului modern În 1790, Statele Unite nu numărau decît 4 milioane de locuitori, iar ziarele din
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
se caracterizează prin dispersarea publicațiilor sale, însă concentrația și-a făcut repede simțite efectele. Dacă presa cotidiană a rămas divizată în mai mult de 1000 de titluri, foarte repede s-au constituit rețele regionale care au asigurat în comun serviciile redacționale, tehnice și comerciale ale ziarelor și apoi au controlat chiar ele întreprinderile. Regionalizarea nu a fost într-adevăr pusă în discuție, însă în fiecare mare oraș regionalele se impuneau. În același timp presa se depolitizase și marile partide politice își
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]