KorAP: Find »[drukola/base=reeducare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...42 43 44 ...182 >

4,550 matches

Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443

Maxim, Virgil, Imn pentru crucea purtată, vol. II, 1948-1964-1989, Editura Gordian, Timișoara, 1997. Măgirescu, Eugen, Moara dracilor. Amintiri din închisoarea de la Pitești, text stabilit de Remus Radina, Editura Fronde, Alba Iulia, Paris, 1994. Merișca, Costin, Tragedia Pitești. O cronică a „reeducării” din închisorile comuniste, Editura Institutul European, Iași, 1997. Merișca, Costin, Tărâmul Gheenei, Editura Porto Franco, Galați, 1993. Muntean, Ioan, La pas prin „reeducările” de la Pitești, Gherla și Aiud sau Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane, Editura Majadahonda, București, 1997. Paven

Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
stabilit de Remus Radina, Editura Fronde, Alba Iulia, Paris, 1994. Merișca, Costin, Tragedia Pitești. O cronică a „reeducării” din închisorile comuniste, Editura Institutul European, Iași, 1997. Merișca, Costin, Tărâmul Gheenei, Editura Porto Franco, Galați, 1993. Muntean, Ioan, La pas prin „reeducările” de la Pitești, Gherla și Aiud sau Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane, Editura Majadahonda, București, 1997. Paven, Justin Ștefan, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?, Editura Ramida, București, 1996. Plapșa, Lucian, Memorii I: Soarele de la nord, prefață de Paul Caravia

Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
Editura Helicon, Timișoara, 1996. Plapșa, Lucian, Memorii II: Popas în iad, cuvânt înainte de Radu Ciuceanu, Editura Artpress, Timișoara, 2004. Petrișor, Marcel, Memorii I: Fortul 13 Jilava. Convorbiri din detenție, Editura Meridiane, București, 1991. Petrișor, Marcel, Memorii II: Secretul Fortului 13. Reeducări și execuții, Editura Timpul, Iași, 1994. Petrișor, Marcel, La capăt de drum, Editura Institutul European, Iași, 1997. Popa, Ilie (coord.), „Experimentul Pitești”. Conference Proceedings. Comunicări prezentate la Simpozionul „Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortură”, ediția I - Pitești, 6-8 decembrie 2001, ediția

Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
București, 1991. Petrișor, Marcel, Memorii II: Secretul Fortului 13. Reeducări și execuții, Editura Timpul, Iași, 1994. Petrișor, Marcel, La capăt de drum, Editura Institutul European, Iași, 1997. Popa, Ilie (coord.), „Experimentul Pitești”. Conference Proceedings. Comunicări prezentate la Simpozionul „Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortură”, ediția I - Pitești, 6-8 decembrie 2001, ediția a II-a, Secțiunea I - Pitești, 4-6 octombrie 2002, redactor Grigore Constantinescu, traducere în limba engleză de Rozalia Rodica Popa și Ilie Popa, vol. I, Editura Fundația Culturală Memoria, Pitești, 2003

Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
I - Pitești, 4-6 octombrie 2002, redactor Grigore Constantinescu, traducere în limba engleză de Rozalia Rodica Popa și Ilie Popa, vol. I, Editura Fundația Culturală Memoria, Pitești, 2003. Popa, Ilie (coord.), „Experimentul Pitești”. Conference Proceedings. Comunicări prezentate la Simpozionul „Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortură”. Opresiunea țărănimii române în timpul dictaturii comuniste, ediția a III-a, Pitești, 26-28 septembrie 2003, traducere în limba engleză de Rozalia Rodica Popa și Ilie Popa, Editura Fundația Culturală Memoria, Filiala Argeș, Pitești, 2004. Popa, Ilie (coord.), „Experimentul Pitești

Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
ediția a III-a, Pitești, 26-28 septembrie 2003, traducere în limba engleză de Rozalia Rodica Popa și Ilie Popa, Editura Fundația Culturală Memoria, Filiala Argeș, Pitești, 2004. Popa, Ilie (coord.), „Experimentul Pitești”. Conference Proceedings. Comunicări prezentate la Simpozionul „Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortură”. Opresiunea țărănimii române în timpul dictaturii comuniste, ediția a IV-a, Pitești, 24-26 septembrie 2004, traducere în limba engleză de Rozalia Rodica Popa și Ilie Popa, Editura Fundația Culturală Memoria, Pitești, 2005. Popescu, Traian, Experimentul Pitești. Reeducarea prin tortură

Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortură”. Opresiunea țărănimii române în timpul dictaturii comuniste, ediția a IV-a, Pitești, 24-26 septembrie 2004, traducere în limba engleză de Rozalia Rodica Popa și Ilie Popa, Editura Fundația Culturală Memoria, Pitești, 2005. Popescu, Traian, Experimentul Pitești. Reeducarea prin tortură în închisorile Pitești, Gherla, Tg. Ocna, Canal. Atacul brutalității asupra conștiinței, cuvânt înainte de Răzvan Codrescu, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Criterion Publishing, București, 2005. Rădulescu, Mihai, Istoria literaturii române de detenție. Memorialistica reeducărilor, Editura Ramida

Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
Experimentul Pitești. Reeducarea prin tortură în închisorile Pitești, Gherla, Tg. Ocna, Canal. Atacul brutalității asupra conștiinței, cuvânt înainte de Răzvan Codrescu, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Criterion Publishing, București, 2005. Rădulescu, Mihai, Istoria literaturii române de detenție. Memorialistica reeducărilor, Editura Ramida, București, 1998. Rădulescu, Mihai, La capătul iadului. Mărturii și documente, Editura Vremea XXI, București, 2005. Roske, Octavian (coord.), Mecanisme represive în România: 1945-1948. Dicționar biografic A-C, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2001. Roske, Octavian (coord.), Mecanisme

Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
în România: 1945-1948. Dicționar biografic N-O, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2006. Timaru, Mihai, Amintiri de la Gherla, Editura de Vest, Timișoara, 1993. Vișovan, Aurel (cu concursul lui Gheorghe Andreica), Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit? (Reeducarea de la închisoarea Pitești), ediția a III-a, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2006. Voinea, Octavian, Masacrarea studențimii române în închisorile de la Pitești, Gherla și Aiud, mărturii redactate de Gheorghe Andreica, Editura Majadahonda, București, 1996. *** De ce trebuie condamnat comunismul, Anuarul Institutului de

Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
în închisorile de la Pitești, Gherla și Aiud, mărturii redactate de Gheorghe Andreica, Editura Majadahonda, București, 1996. *** De ce trebuie condamnat comunismul, Anuarul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, vol. I, Editura Polirom, Iași, 2006. *** Memorialul ororii. Documente ale procesului reeducării din închisorile Pitești, Gherla, Editura Vremea, București, 1995. Din periodice tc "Din periodice " Balla, Corneliu, „Reeducat la Târgșor”, Memoria, nr. 32 (3/2000). Bădescu, Ilie, și Dungaciu, Dan, „Experimente totalitare. Modelul reeducării: Pitești, Gherla, Canal, 1949-1952”, Arhivele totalitarismului, anul II

Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
Polirom, Iași, 2006. *** Memorialul ororii. Documente ale procesului reeducării din închisorile Pitești, Gherla, Editura Vremea, București, 1995. Din periodice tc "Din periodice " Balla, Corneliu, „Reeducat la Târgșor”, Memoria, nr. 32 (3/2000). Bădescu, Ilie, și Dungaciu, Dan, „Experimente totalitare. Modelul reeducării: Pitești, Gherla, Canal, 1949-1952”, Arhivele totalitarismului, anul II, nr. 3/1994. Boldur-Lățescu, Gheorghe, și Iorga, Filip-Lucian, „Procesele reeducării. Note pentru instanțele penale românești și străine”, Memoria, nr. 44-45 (3-4/2003). Buracu, Mihai, „Pitești după Pitești”, Memoria, nr. 44-45 (3-4/2003

Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
periodice tc "Din periodice " Balla, Corneliu, „Reeducat la Târgșor”, Memoria, nr. 32 (3/2000). Bădescu, Ilie, și Dungaciu, Dan, „Experimente totalitare. Modelul reeducării: Pitești, Gherla, Canal, 1949-1952”, Arhivele totalitarismului, anul II, nr. 3/1994. Boldur-Lățescu, Gheorghe, și Iorga, Filip-Lucian, „Procesele reeducării. Note pentru instanțele penale românești și străine”, Memoria, nr. 44-45 (3-4/2003). Buracu, Mihai, „Pitești după Pitești”, Memoria, nr. 44-45 (3-4/2003). Hoinic, Dragoș, „Reeducarea. Primele semnale”, Arhivele totalitarismului, anul VI, nr. 18/1998. Ioniță, Nicu, „Tragedia generației ’48”, Memoria

Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
Canal, 1949-1952”, Arhivele totalitarismului, anul II, nr. 3/1994. Boldur-Lățescu, Gheorghe, și Iorga, Filip-Lucian, „Procesele reeducării. Note pentru instanțele penale românești și străine”, Memoria, nr. 44-45 (3-4/2003). Buracu, Mihai, „Pitești după Pitești”, Memoria, nr. 44-45 (3-4/2003). Hoinic, Dragoș, „Reeducarea. Primele semnale”, Arhivele totalitarismului, anul VI, nr. 18/1998. Ioniță, Nicu, „Tragedia generației ’48”, Memoria, nr. 44-45 (3-4/2003). Ioniță, Nicu, „Psihofiziologia terorii”, Memoria, nr. 43 (2/2003). Jeamgocian, Edvard, „Protoereul Nerses Keropeian (1865-1942)”, Ararat, anul XV, nr. 7. (292

Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
VI, nr. 18/1998. Ioniță, Nicu, „Tragedia generației ’48”, Memoria, nr. 44-45 (3-4/2003). Ioniță, Nicu, „Psihofiziologia terorii”, Memoria, nr. 43 (2/2003). Jeamgocian, Edvard, „Protoereul Nerses Keropeian (1865-1942)”, Ararat, anul XV, nr. 7. (292), 1-15 aprilie 2004. Mureșan, Alin, „Reeducarea prin tortură”, Memoria, nr. 57 (4/2006). Negrescu, Fag, „Pitești: aprilie ’49 - august ’51”, Memoria, nr. 7/1992. Pangrate, Ion, „Cum am scăpat din Iad”, Arhivele totalitarismului, anul VI, nr. 18/1998. Rădulescu, Banu, „Preambul la Dosarul Pitești”, Memoria, nr.

Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
Pangrate, Ion, „Cum am scăpat din Iad”, Arhivele totalitarismului, anul VI, nr. 18/1998. Rădulescu, Banu, „Preambul la Dosarul Pitești”, Memoria, nr. 1/1990. Răitaru, Iordan, „Camera 4 Spital”, Arhivele totalitarismului, anul VI, nr. 18/1998. Stănescu, Flori, „Amintiri din reeducare”, Arhivele totalitarismului, anul VI, nr. 18/1998. Mărturii aflate în arhiva personală a autoruluitc "Mărturii aflate în arhiva personală a autorului" Bâgu, Gheorghe, interviu realizat în București, 9 noiembrie 2007. Calciu-Dumitreasa, Gheorghe, pr., interviu realizat în Cluj-Napoca, 20 august 2006

Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479

social în fața crimei; locul sancțiunilor privative de libertate începe să fie luat, într-o măsură din ce în ce mai mare, de măsurile alternative. Cel puțin teoretic, închisoarea încetează să fie doar locul în care sunt izolați indivizii periculoși pentru societate; la fel de importante sunt reeducarea și reintegrarea socială a deținuților. Sistemele legislative reflectă influența crescândă a noului mod de a gândi relația dintre infractor și societate; cel puțin teoretic, penitenciarul este reconstruit pe ideea că respectarea demnității umane, reabilitarea deținuților și reintegrarea lor în societate

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Vechiul mecanism creat de fostul regim, prin care munca era instrumentul dominant în procesul de „îndreptare” a condamnaților, nu mai putea funcționa, pentru simplul motiv că sistemul a cărui expresie fusese dispăruse. Odată cu el dispăruseră și formele sale economice, spațiul „reeducării” infractorilor. Demnitatea, egalitatea și libertatea individului devin dominante; în același timp, regimurile politice care s-au succedat la putere au mărit continuu cuantumul pedepselor, astfel încât instituții juridice ca suspendarea executării pedepsei tind să devină simple construcții teoretice. În perioada în

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
sistem sunt: reconsiderarea muncii, ca instrument de reformare, îndeosebi prin introducerea unor noi tipuri de sancțiuni penale, fără privarea de libertate (sancțiunea muncii în folosul comunității); sistemul progresiv de executare a pedepselor; reintegrarea în societate, ca scop al procesului de reeducare; controlul societății asupra sistemului. Unul dintre cele mai importante elemente ale noii perspective asupra relației societate, infractor este utilizarea muncii ca instrument de reacție socială în raport cu infractorul. Tehnica utilizată are două dimensiuni esențiale: munca înțeleasă ca formă de pedeapsă și

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Unul dintre cele mai importante elemente ale noii perspective asupra relației societate, infractor este utilizarea muncii ca instrument de reacție socială în raport cu infractorul. Tehnica utilizată are două dimensiuni esențiale: munca înțeleasă ca formă de pedeapsă și munca drept instrument de reeducare. Prestarea unei munci neremunerate (în folosul comunității) reprezintă contravaloarea răului produs societății prin infracțiune; pentru a fi „iertat”, vinovatul trebuie să aloce societății o parte din resursele sale (evident că persoana condamnată este obligată să repare și eventualul prejudiciu produs

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
vinovatul trebuie să aloce societății o parte din resursele sale (evident că persoana condamnată este obligată să repare și eventualul prejudiciu produs victimei infracțiunii); în același timp, se consideră că prestarea unei munci în folosul comunității constituie o modalitate de reeducare a condamnatului, suficientă în situațiile în care pericolul social al infracțiunii comise nu este foarte ridicat. Libertatea individului condamnat la această pedeapsă este restrânsă la minimum (el trebuie să presteze un anumit număr de ore de muncă). Mai important, acest

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
tocmai din aceasta cadrul reformării condamnatului. Ceea ce în cazul pedepsei cu munca în folosul comunității este premisa recuperării, în cazul pedepsei cu închisoarea constituie finalitatea: redobândirea libertății are loc la capătul procesului de resocializare. Munca este utilizată ca instrument de reeducare și în cadrul pedepselor privative de libertate. Spre deosebire de reglementarea în vigoare, proiectul de lege nu prevede obligativitatea muncii pentru persoanele condamnate. Noul mod de a privi munca este reflectat și în legislația penală; ca și în cazul oamenilor liberi, munca este

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Desigur că această situație este una extremă; în același timp, obligarea deținuților la muncă într-un sistem bazat pe ignorarea oricărui drept al condamnatului a fost o tendință constantă a vechiului regim politic. Teoretic, munca avea o funcție esențială în reeducarea deținutului; prin modul concret de organizare, ea dobândea un caracter infamant, transferat asupra deținutului. După Goffman, aceasta este una dintre caracteristicile comune instituțiilor totale care utilizează munca instituționalizaților. „În alte cazuri, desigur, instituționalizații trebuie să muncească din greu, uneori mai

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

separat de activitatea de ocrotire ce se face pentru tineret. Atât personalul Adăpostului, cât și toată administrația, se face cu totul independent de activitatea cu caracter preventiv a asociației. Adăpostul găzduiește prostituatele minore care vor să se reabiliteze, le face reeducarea și le învață o meserie onorabilă. Această muncă întâmpină multe obstacole. Dar cu perseverență și cu înțelegere se obțin rezultate îmbucurătoare. Munca de reeducare a acestor minore se face cu colaborarea autorităților bisericești și cu misionare religioase. Asociația a obținut

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
cu caracter preventiv a asociației. Adăpostul găzduiește prostituatele minore care vor să se reabiliteze, le face reeducarea și le învață o meserie onorabilă. Această muncă întâmpină multe obstacole. Dar cu perseverență și cu înțelegere se obțin rezultate îmbucurătoare. Munca de reeducare a acestor minore se face cu colaborarea autorităților bisericești și cu misionare religioase. Asociația a obținut de la Sf. Patriarhie putința să plaseze în unele mănăstiri minorele decăzute, unde vor putea învăța gospodăria, țesutul și lucrul manual, aceasta mai cu seamă

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
privată și de stat, pentru a ajunge la organizarea a cât mai multor cămine cu atmosferă familială în diferite centre pentru fetele studioase și muncitoare, evitându-le promiscuitatea hotelurilor și pericolul gazdelor dubioase. b) Organizarea neapărată a unor institute de reeducare pe baze cât mai largi, cu secțiuni pentru cercetări psihopatologice, cu ateliere de muncă potrivită aptitudinilor fiecăreia și cerințelor vieții noastre sociale, cu secțiuni pentru activitatea de gospodărie casnică, cu ferme complete pentru refacerea fizică sau morală în viața de

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]