3,182 matches
-
finanțare și conducere, sunt departe de a fi retorice. De răspunsurile care se dau depinde profilul unui sistem de învățământ superior și al instituțiilor lui componente. Dar, mai ales, se deschide calea adaptării universității la cerințele de configurare ale modernității reflexive. Capitalul cognitiv și inovator Capitalul cognitiv și inovator, respectiv constituția și expansiunea sa, este unul dintre factorii ce influențează în modul cel mai puternic organizarea și funcționarea de astăzi a învățământului superior. Când ne-am referit la factorul demografic și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sunt cele mai profitabile. Implicația ar fi că atunci când universitățile consacrate se adaptează noului context de piață a serviciilor de educație, ele sunt mai viabile și chiar mai puternice decât noile organizații ale societății sau economiei cunoașterii. Ele sunt universitățile reflexive ale modernității actuale, întrucât flexibilitatea și adaptarea le sunt caracteristice. Adaptarea la context presupune însă schimbări de amploare în organizarea instituțională, în conducerea și gestionarea administrativă, în proiectarea și realizarea cooperării interuniversitare și cu companii comerciale. Denaționalizarea universităților consacrate și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
le practică astfel încât să obțină profituri pecuniare cât mai mari, fără a se îngrijora prea mult de calitatea serviciilor oferite și, deci, a diplomelor conferite. Le vom numi universități de piață. Între aceste două extreme se află universitatea tranzitorie sau reflexivă, adică cea care se distanțează încet și sigur de universitatea consacrată, aplică doar unele dintre practicile universității de piață, dar mai ales simbolizează riscurile și incertitudinile cu care se confruntă astăzi universitatea ca organizație a cunoașterii și învățării. Ceea ce ar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tradiționale pentru expertiză și personal. Finanțare exclusiv bazată pe taxe de studii. Selecție negativă a studenților. Fundamentalism de „piață a calificărilor universitare”. Etică academică precară. Lipsă a serviciilor sociale pentru studenți sau comunitate. Detașare de piața muncii. Universitatea tranzitorie sau reflexivă Universitatea tranzitorie sau reflexivă este cel mai greu de descris, întrucât dimensiunile pe care le-am invoca pentru a o caracteriza iau de fapt forma unui continuum de variație pe care fiecare gen de schimbare se situează la un nivel
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
personal. Finanțare exclusiv bazată pe taxe de studii. Selecție negativă a studenților. Fundamentalism de „piață a calificărilor universitare”. Etică academică precară. Lipsă a serviciilor sociale pentru studenți sau comunitate. Detașare de piața muncii. Universitatea tranzitorie sau reflexivă Universitatea tranzitorie sau reflexivă este cel mai greu de descris, întrucât dimensiunile pe care le-am invoca pentru a o caracteriza iau de fapt forma unui continuum de variație pe care fiecare gen de schimbare se situează la un nivel sau altul în diverse
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
academice tradiționale, pe când altele experimentează rapid noile combinații disciplinare. Primele sunt stabile până la osificare, ultimele sunt prinse într-un haos al multiplicărilor de programe specializate de studii pe care poate doar lipsa de finanțare le-ar limita. Universitatea tranzitorie, fiind reflexivă, e încă în construcție pe această dimensiune, iar rețeta de succes încă nu s-a scris. Rămân doar încercările guvernanților de a reglementa, fără succes, „liste de specializări” sau de „domenii de studiu”, semne distincte ale instabilității universității tranzitorii. Între
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
exclud reciproc. Universitatea tranzitorie se află astfel confruntată cu nevoia unei noi construcții a autonomiei universitare, a libertăților academice și a drepturilor de proprietate intelectuală. Spațiu al confruntării valorilor, oricât de polare ar fi acestea, și al concilierii raționale, universitatea reflexivă este chemată și adesea reușește să construiască cetățenia individuală și civismul social, oferă temei dezvoltării și ghiduri construcției sociale. De aceea, serviciile pe care le oferă comunității sau cetății sunt pe cât de necesare, pe atât de dorite. Universitățile statelor-națiune s-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se vor situa pe continuumul performanțelor academice pe acele poziții pe care și-au construit prestigiul. În tabelul 5.5.g. prezentăm schematic variațiile opționale ale universității tranzitorii, odată cu instanțele lor de referință. Tabelul 5.5.g. Zig-zagul devenirii universității reflexive ca universitate tranzitorie Instanțe Stat Piață Societate civilă Cunoaștere și inovație Universitari Studenți Transformări Etatism destructurat Corporatism emergent Civism global, regional, național sau local Antreprenoriat academic Organizare disciplinară și mai ales interdisciplinară pe problematici a instruirii și a cercetării Rețele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ponderilor și orientărilor disciplinare? Conducerea universitară. Să se conserve modelul colegial sau să se aplice un management profesionalizat? Ecologia universitară. Prin vocație și practică a valorilor, este universitatea globală sau locală (națională, respectiv comunitară)? Spuneam mai înainte că retorica modernității reflexive este cea a interogării. Ieșirea din dilemele tocmai menționate n-ar fi posibilă, decât în condiții de extindere și dezvoltare ale cunoașterii despre universități pentru fundamentarea opțiunilor și alegerea acelora ce precizează o traiectorie distinctă a unei anume universități. Vremurile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și, pe cât posibil, de a explica sociologic emergența lor. Pentru aceasta, am propus o stadialitate a modernității de la cea inițiatoare a Iluminismului la modernitatea consacrării ce s-a întins până pe la sfârșitul secolului XX, aflându-ne acum în plină modernitate reflexivă. Modernitatea ar fi unică, iar stadiile ei multiple. Primele două stadii iau tradiția ca referință, pentru a se despărți de ea, pe când, odată cu noul stadiu identificabil, modernitatea se ia pe sine ca referință și devine reflexivă. 1. Ronald Inglehart, Modernization
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
acum în plină modernitate reflexivă. Modernitatea ar fi unică, iar stadiile ei multiple. Primele două stadii iau tradiția ca referință, pentru a se despărți de ea, pe când, odată cu noul stadiu identificabil, modernitatea se ia pe sine ca referință și devine reflexivă. 1. Ronald Inglehart, Modernization and Postmodernization. Cultural, Economic, and Political Change in 43 Societies, Princeton University Press, Princeton, 1997. 1. Acest enunț are implicații epistemologice ce vizează însuși statutul sociologiei ca „știință a societății” sau ca „știință a societăților”. Adoptarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
-i rolul de a căuta nu artistul din lume, ci lumea din artist. Tendința sau măcar dorința unei construcții cât mai cuprinzătoare și mai armonioase, de teorie, dar și de aplicație critică riguroasă, continuă să mobilizeze eforturile acestui spirit eminamente reflexiv. SCRIERI: E. Lovinescu și antinomiile criticii, București, 1972; Analize și interpretări literare (în colaborare cu G.G. Ursu), București, 1975; Introducere în opera Hortensiei Papadat Bengescu, București, 1975; Conceptul de critică literară în România, I-II, București, 1976-1979; Introducere în opera
MIHAILESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288129_a_289458]
-
exemplu, de ortodocși și catolici, de români și maghiari, de albi și negri, de dinamoviști și steliști, de rockeri și rapperi etc. Modernitatea târzie (Giddens, 1990) este unul dintre relativ numeroșii termeni utilizați pentru a defini ceea ce urmează modernității. Modernitatea reflexivă, societatea riscului, postmodernitatea sunt termeni din aceeași familie conceptuală (vezi Giddens, 1990; Beck, 1999, Voicu, 2005a). Bazată pe obiceiuri și reguli ancestrale, pe relațiile de putere date de ierarhiile existente, spre deosebire de autoritatea/legitimitatea legal-rațională. Aceasta din urmă este bazată pe
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
did£skei. (Cetatea îl învață pe om.) Simonide din Keos, fr. 15 O altă cetățenietc "O altă cetățenie" Teodor Baconsky este unul dintre puținii intelectuali români cărora mandatul diplomatic sau exercițiul politic nu le-au stins apetitul publicistic sau prospețimea reflexivă. Eseurile sale au fost adunate în mai multe volume apărute la o scurtă distanță în timp: nouă la număr, între Iacob și îngerul (1996) și Turn înclinat (2007). Ortodoxia este un atribut pe care autorul și-l asumă cu temperanță
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
uman - rămâne fictivă. În constrast, Schelling (Philosophie der Offenbarung, 1856-1858) caută o altă dinamică a revelației, pentru care „logica” tensiunii diferitelor „vârste ale lumii” (die Weltalter, în speță: epoca mitologiei vs epoca revelației) să apară mai limpede. Schelling neagă autotransparența reflexivă a subiectului hegelian și identifică în Absolutul divin principiul natural al autorevelației (Selbtsoffenbarung). Prin fire, Dumnezeu Se descoperă, dar modul liber în care o face este cel al schimbării identității, așa încât în Hristos - particularul - avem doar o relativă (sau aparentă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mult, în afara legăturilor interumane nu există individualitate: cum am spune astăzi, după Freud, dar fără a subscrie neapărat la psihanaliză, nu există identitate fără alteritate. Reformulând: suntem produsul alterității constitutive, ea însăși un produs al intersubiectivității; subiectivitatea umană însăși e reflexivă și dialogică, este o intersubiectivitate. și, reflectează Buber, legăturile interumane nu sunt o chestiune de alegere liberă individuală, ci mai curând un dat al destinului personal, al istoriei și al culturii. Sesizând pericolul plasării individului sub dominația comunității (tradiționale), Etzioni
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Paul Guyer ajung la o concluzie asemănătoare. O concluzie pe care Friedman o formulează scriind că aplicarea conceptului a priori al cauzalității experiențelor noastre nu duce la legi cauzale generale sau la uniformități (pentru acestea este responsabilă rațiunea sau judecata reflexivă), ci la secvențe particulare determinate de evenimente individuale obiective, din care pot fi derivate apoi în mod empiric legi cauzale generale sau uniformități, prin proceduri inductive standard 29. În CRP, ca și în Pr., există însă nu puține pasaje care
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
lui rămâne omul fragil, măcinat de nevroze, descurajat, a cărui ultimă armă a supraviețuirii este cinismul. Logica personajului e atent urmărită, astfel încât parcurgerea celor șapte romane ce-l au în prim-plan pe Philip Marlowe ne înfățișează un erou din ce în ce mai reflexiv, tot mai îndepărtat de modelul inițial. Scufundarea în plasa obsesiilor, slăbiciunilor și nevrozelor e un proces logic, cu un crescendo poate dezamăgitor, dar perfect motivat de sleirea energiilor vitale. Nu lipsa subiectelor, nu „mecanicitatea” scenariului conduce la aceste situații, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
în măsura în care natura înseamnă un îndemn la existență. Deschiderea spre lume, spre claritatea și rigoarea minții reprezintă „imperativele unui lirism care nu-și mai caută ființa în introspecție și mister, ci în sentimentul exultant al existenței” (Petru Poantă). Spirit cumpătat și reflexiv („iar gândul drept nu zboară, el se cerne”), poetul exaltă aforistic energiile puse în slujba umanității. Liricii senine, echilibrate și optimiste din primele volume, Centurile de siguranță îi adaugă zona mai gravă a reflexivității. Neliniștita căutare a unor certitudini duce
BUCUROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285906_a_287235]
-
9 martie; Cornel Ungureanu, Viața în Megalopolis, O, 1983, 3; Victor Felea, Ion Budescu, „Viața cu mine, viața fără de mine, TR, 1983, 46; Petru Poantă, Ion Budescu, „Viața cu mine, viața fără de mine, ST, 1983, 11; Ovidiu Ghidirmic, Un elegiac reflexiv, R, 1983, 12; Nicolae Manolescu, Doi poeți, RL, 1985, 46; Victor Felea, Ion Budescu, „Omul interior”, TR, 1985, 50; Al. Călinescu, Contraste, CRC, 1986, 27; Nicolae Manolescu, Doi poeți, RL, 1988, 11; Cornel Ungureanu, Miturile orașului, O, 1988, 13; Ioan
BUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285911_a_287240]
-
scriitorilor (PEN-Club). În volumele Ispita înfloririi (1970) și Culegători în amurg (1976), B. cultivă o specie de ruralism naturalist, înrudit cu al lui Ilarie Voronca și intrat într-o organică simbioză cu intelectualismul, care este mai mult unul de atmosferă reflexivă, de „impresie”. Scrie nuvele și piese de teatru (Primăvara în doi, 1988, Întoarcerea lui Traian, 1990), inspirate din viața și problemele tineretului și axate pe simbol, pe situații-limită sau romantice, realul fiind perceput aici prin prisma visului și utopiei. SCRIERI
BURAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285950_a_287279]
-
al vetustului medieval, discreta cochetare cu exoticul, în timbru minulescian. Curgerea vremii însăși devine laitmotiv, surdinizând și „complicând” treptat limbajul poeziei. Livrescul și alura reculeasă, tandrețea, ce-și asociază vestigii de umor și o anume „frondă” feminină, țin de lirismul reflexiv, modern, chiar dacă inspirația e circumscrisă sferei tradiționale; o manieră evocând, pe-alocuri, gestul ironic sau autopersiflant, prin care mai adesea își asumă sau înfruntă lumea poetele din spațiul pravoslavnic. Poeta exersează un răstimp - menționabil - și comentariul critic, deconspirându-și gustul
BUZDUGAN-HASEGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
colective persistente, de unde senzația că relevă o natură veritabilă, profundă, esențială, a lucrurilor, și nu simpla lor aparență. Arta poetică e una a făuririi de „viziuni”. Lirica dobândește în consecință o factură foarte personală, rezultată dintr-o împăcare a spiritului reflexiv, chinuit mereu de otrava îndoielii, cu o sensibilitate genuină, care-și păstrează intactă naivitatea copilărească; singularitatea, împinsă până la bizarerie, izbutește astfel să împrumute aspectul anonim al creației populare și nota ei națională atât de pregnantă. Din aliajul rar de cultură
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
modifice, dacă este cazul, la fiecare nouă lectură. Lucrul cu materialele narative presupune ascultarea dialogică (Bakhtin, 1981) a cel puțin trei vocI: vocea naratorului, așa cum o reprezintă banda sau textul; cadrul teoretic care furnizează conceptele și instrumentele necesare interpretării; monitorizarea reflexivă a actului lecturii și interpretării, care înseamnă perfecta conștientizare a procesului decizional de formulare a concluziilor. Pe parcursul unui asemenea studiu, ascultătorul sau cititorul unei povești a vieții intră în interacțiune cu narațiunea însăși și devine sensibil la vocea celui care
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
multe feluri. Multe aspecte ale programului de „predare de reabilitare” (de exemplu, numărul redus al elevilor dintr-o clasă, relațiile intensive profesor-elev, îndepărtarea de mediul familiar) au favorizat probabil apariția dilemelor identitare printre elevi, ei devenind mai introspectivi și mai reflexivi. Mai mult decât atât, dacă elevii simțeau sau dacă li se spunea că făceau parte dintr-un „proiect experimental” (categoria 7 pentru ambele grupe de absolvenți din programul de reabilitare) și că erau concentrați într-o sală de clasă specială
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]