1,126 matches
-
a impune o taxă de 18 dinari pentru fiecare "poartă iobăgească", ceea ce ar fi dus la o mișcare de amploare a maramureșenilor pentru apărarea vechilor libertăți. Au urmat aproape două decenii în care în ciuda „infidelității” de care era acuzat de regalitatea maghiară, aceasta nu a confiscat averile și nici nu a luat alte măsuri juridice împotriva lui, posibil pe fondul notorietății de care Bogdan se bucura în rândul comunității locale. Înainte de 1345 majoritatea populației românești maramureșene deja se răzvrătise. Deși fugit
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
un coif în secolul al XV-lea, cu diferite motive, floare de crin, pete de hermină pe piesele bretone, emblema regelui (porcul-spinos al lui Ludovic al XII-lea, salamandra lui Francisc I, semiluna lui Henric al II-lea, atribute ale regalității (sceptrul și mâna justiției începând de la domnia lui Ludovic al XIV-lea, inițiala numelui regelui (de exemplu K în Evul Mediu, de la Karolus, latina medievală, apoi C, în secolul al XVI-lea). Écu d'or à la chaise (în română
Écu (monedă) () [Corola-website/Science/323546_a_324875]
-
moartea aparentă a Cadogan West pe liniile de metrou. Apoi, în 1907, bijuteriile Coroanei Irlandeze au fost furate din Castelul Dublin cu o zi înainte ca Regele Eduard al VII-lea să efectueze o vizită de stat care necesita însemnele regalității. Nici această infracțiune nu a fost niciodată rezolvată - și a dus la concedierea vărului lui Conan Doyle, Arthur Vicars. Conan Doyle a combinat evenimente din viața reală într-o nouă versiune. Unul dintre principalii suspecți ai furtului bijuteriilor Coroanei Irlandeze
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
Diaconul. Această teorie a întâmpinat obiecții, care merg pe ideea că respectiva căsătorie a avut loc în anii '30 ai acelui secol. Alți savanți tind să accepte identificarea, sesizând importanța legăturii pe care regii longobarzi căutau să o stabilească cu Regalitatea ostrogotă, iar o astfel e căsătorie l-ar fi transformat pe Audoin într-un moștenitor legitim al tronurilor ostrogot și thuringian. O altă explicație asupra originilor Rodelindei este oferită de István Boná, care consideră că ea ar fi putut fi
Rodelinda a longobarzilor () [Corola-website/Science/325063_a_326392]
-
aflat, probabil, nici o clipă în aria de jurisdicție latină, cu toate că, pentru acele vremuri de tranziție de la starea de cnezialitate spre cea de nobiliaritate a elitelor românești, proces sincron cu translația de la confesiunea ortodoxă la cea catolică, această dublă subordonare față de regalitatea maghiară constituia un deziderat parțial realizat. Doar în acest sens s-ar justifica menționarea papei Grigorie XII în textul invocat. Pentru secolul al XVI-lea, transferul edificiului către nemeșimea locală calvinizată trebuie neapărat luat în calcul, dovada constituind-o tencuirea
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
ea i-a vizitat și pe care i-a ajutat. Mai târziu ea s-a implicat în proiecte filantropice și a fost interesată în mod deosebit problemele mamelor și ale copiilor. De asemnea, ea a avut succes cu aristocrația și regalitatea britanică. Cu toate acestea, căsătoria dintre duce și ducesă a fost doar una cu numele. Ducesa s-a îndrăgostit de frumosul văr al soțului ei, Hon. Reginald Fellowes (legătura nu a durat fiind scurtată de părinții lui Fellowes), în timp ce ducele
Consuelo Vanderbilt () [Corola-website/Science/326035_a_327364]
-
Prinț de Condé, atunci Duce de Bourbon și a soției acestuia, Anne Henriette de Bavaria. A fost numită după soția regelui Ludovic al XIV-lea. Din partea tatălui, ea era descendentă din casă regală franceză de Bourbon iar din partea mamei, din regalitatea engleză și Casa de Nassau. La naștere a primit titlul onorific de "Mademoiselle de Bourbon." În 1685, fratele ei mai mare, Louis de Bourbon, Duce de Bourbon (mai tarziu Prinț de Condé), s-a căsătorit cu fiica naturală și recunoscută
Marie Thérèse de Bourbon () [Corola-website/Science/322767_a_324096]
-
forțat de către incursiunea bruscă a lui August să caute refugiu în tabara suedeză, dar în cele din urmă, la 24 septembrie 1705, el a fost încoronat rege. Carol însuși i-a furnizat noua coroană și sceptrul, în loc de însemnele vechi ale regalității poloneze, care fuseseră duse în Saxonia de August. În același timp, regele Suediei l-a trimis pe Petru Estenberg la regele Stanislav pentru a acționa ca amabasador și ca secretar de corespondență. Primul act al regelui polonez a fost de
Stanisław Leszczyński () [Corola-website/Science/322778_a_324107]
-
anul 1534, regele Henric al VIII-lea a ordonat separarea Bisericii Angliei de Biserica Romei și de papalitate, astfel fiind înființată Biserica Anglicană, una dintre primele biserici protestante. Astfel, arhiepiscopii nu mai erau supuși papei, intrând sub controlul strict al regalității engleze. Reformatorul Thomas Cranmer a fost pus arhiepiscop de Canterbury, devenind primul lider al noii Bisericii Anglicane și scriind prima carte despre ceremoniile și rugăciunele anglicanismului.
Arhiepiscopul de Canterbury () [Corola-website/Science/329648_a_330977]
-
convertească cu forța pe Johann Gottfried Rösner și alți 10 cetățeni protestanți de vază ai orașului, însă aceștia au refuzat și au rămas în oraș în ciuda presiunilor exercitate asupra lor de iezuiți, care i-au chemat în fața Curții Supreme a Regalității din Varșovia. Procesul s-a desfășurat pe timpul Sejm-ului liniștit din cea de-a doua domnie a lui Frederic August II cel Puternic, când Rusia dicta în politica internă a Poloniei. Regele, care se convertise la romano-catolicism pentru a putea fi
Tumultul din Toruń () [Corola-website/Science/328083_a_329412]
-
nu își respectă jurământul și fuge în Franța, unde acceptă poziția de secretar al lui Ludovic al XIV-lea, primind titlul de conte de Châteauvillain. Jan Andrzej Morsztyn moare pe 8 ianuarie 1693, în Paris. Morsztyn abordează teme din sfera regalității. Lucrările sale sunt construite cu o măiestrie extraordinară - le revizuia de nenumărate ori și revenea asupra fiecărui detaliu, limbajul său fiind marcat de stilul extravagant al marinismului din sec. al XVI-lea. Totuși, pentru Morsztyn, scrisul nu a reprezentat decât
Jan Andrzej Morsztyn () [Corola-website/Science/328113_a_329442]
-
făcut probabil mai multe persecuții sângeroase împotriva urmașilor lui Mieszko al II-lea. În regat a început o reacție păgână care a dus la prăbușirea autorității lui Bezprym. Acesta a fost nevoit să trimită împăratului german coroana regală și însemnele regalității. După numai un an de domnie, Bezprym a fost ucis (1032), probabil la instigațiile fraților săi. După moartea lui Bezprym, tronul polonez a rămas vacant. Mieszko al II-lea era încă închis în Boemia și Otto, probabil, în Germania. Surse
Mieszko al II-lea Lambert () [Corola-website/Science/327681_a_329010]
-
de Castilla „el Senador”, fiul regelui Ferdinand al III-lea cel Sfânt. Mama sa a continuat să joace un rol politic și în timpul majoratului fiului ei, împiedicând de mai multe ori detronarea acestuia. Domnia sa a stat sub semnul confruntării dintre regalitate și nobilimea condusă de unchiul regelui, Infantele Juan de Castilia de Tarifa și de Juan Núñez de Lara el Menor, sprijiniți uneori și de Don Juan Manuel, nepotul lui Ferdinand al III-lea. Ferdinand al IV-lea a urma calea
Ferdinand al IV-lea al Castiliei () [Corola-website/Science/330217_a_331546]
-
Rămâne. A rămas necunoscut ce imagini, au fost pictate sau brodate pe vexillum. [5] Încă din 1320 bijuteriile coroanei ale regilor polonezi s-au păstrat în tezaurul Catedralei Wawel. În 1370 Ludovic I al Ungariei a decis, să transfere însemnele regalității poloneze în Ungaria care au fost returnate în 1412 ambasadei din Rożnów de către împăratul Sigismund de Luxemburg În timpul domniei dinastiei Jagiellonilor bijuteriile au fost mutate de la catedrală la Castelul Wawel și plasate în Trezoreria Coroanei, special pregătită. În secolul al
Bijuteriile Coroanei Poloneze () [Corola-website/Science/329198_a_330527]
-
în vechiul castel din Stará Ľubovňa. Acestea au fost păstrate acolo până în anul 1661. În 1703 în timpul Marelui Război al Nordului au fost ascunse din nou, în primul rând în Silezia, apoi în Moravia. În timpul dublei alegeri din 1733, însemnele regalității au fost furate de către urmașul lui Stanisław Leszczyński, contele Franciszek Maksymilian Ossoliński, Marele trezorier al Coroanei, care le-a ascuns în Biserica Sfintei Cruci din Varșovia. În 1734, cu toate acestea, au fost recuperate din ascunzătoare și depus în Mănăstirea
Bijuteriile Coroanei Poloneze () [Corola-website/Science/329198_a_330527]
-
acordat Cracoviei în 1000 și din acel moment, a devenit reședința regilor polonezi în următoarele secole. Istoria orașului vechi din Cracovia se învârte în principal în jurul Orașului Vechi (Centrul istoric) din zilele noastre. Aici au fost depozitate și păstrate însemnele regalității. În jurul anului 700 d.Hr., triburile locale au inițiat procesul de formare a statului Vistulan prin unire. Numeroase vestigii ale unui dig pământ odată masiv înconjoară Dealul Wawel supraviețuit până în ziua de azi. O ladă cu 4.200 de securi
Orașul vechi din Cracovia () [Corola-website/Science/329233_a_330562]
-
făcând referință la modul de viață pe care îl practicau strămoșii Bichonului. Pentru peste XXVIII secole, Maltese-ul fost reprezentat în picturi, ceramică și literatură. Acest câine a fost imortalizat în monumentele grecești și se crede că era un câine al regalității și nobilimii. Cu o moștenire mediteraneeană, rasa este originară din Malta și a fost dintotdeauna în compania omului și un câine de casă iubit. Descendenții Maltese-ului au urmărit în decursul istoriei spanielii, nu terierrii cum poate ați crezut. Roba sa
Bichon Maltez () [Corola-website/Science/328536_a_329865]
-
Castorum al celei de-a Doua Legiuni Adiutrix la Deva. Prin venele lui Gaius curge sânge celtic de la mama sa, provenită din tribul sudic al silurilor. Eilan știe că fiul lor, Gawen - a cărui linie de sânge provine din Dragon (regalitatea celtică), Vultur (Imperiul Roman) și cel Înțelept (druizii), va juca un rol crucial în istoria Britaniei, iar asta o determină să facă mari sacrificii pentru a-l proteja. În aer se simte apariția unui dezechilibru major în balanța puterii, iar
Sanctuarul (roman) () [Corola-website/Science/328680_a_330009]
-
zece au puțină sau foarte puțină încredere. Femeile, persoanele cu vârsta peste 65 de ani, cu studii elementare, care locuiesc în Sud, București sau Dobrogea tind să aibă încredere multă sau foarte multă în proporții mai ridicate. Faptul că instituția regalității de la noi poartă oficial numele de „Casa Regală a României”, renunțând la numele de Hohenzollern-Sigmaringen începând cu 10 mai 2011, îi este cunoscut aproximativ unei treimi dintre cei care au auzit de Casa Regală. Această informație este cunoscută în proporții
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
sudice ale țării. Comparativ cu persoanele de alte vârste, un procent ridicat de participanți la studiu cu vârstele cuprinse între 18 și 35 de ani nu au auzit de starea de sănătate precară a Regelui (22,5%). Cunoștințele românilor despre regalitate Doar 16% dintre respondenți cunosc data în care se sărbătorește Ziua Regalității, în România. Aceștia se regăsesc în proporții mai ridicate în rândul bărbaților, al persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, cu studii superioare, din mediul urban, care locuiesc
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
de participanți la studiu cu vârstele cuprinse între 18 și 35 de ani nu au auzit de starea de sănătate precară a Regelui (22,5%). Cunoștințele românilor despre regalitate Doar 16% dintre respondenți cunosc data în care se sărbătorește Ziua Regalității, în România. Aceștia se regăsesc în proporții mai ridicate în rândul bărbaților, al persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, cu studii superioare, din mediul urban, care locuiesc în zonele sudice ale țării. (G25) Semnificațiile corecte ale datei de 10
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
bărbații, persoanele care locuiesc la oraș și în sudul țării; proporțiile celor care amintesc această semnificație a zilei de 10 mai sunt în creștere odată cu vârsta și nivelul de educație. 12% dintre respondenții la acest studiu declară că sărbătoresc Ziua Regalității. Persoanele cu vârsta peste 65 de ani și participanții la studiu care au studii elementare răspund afirmativ la această întrebare în proporții mai ridicate. Aproape o cincime dintre cei care declară că sărbătoresc Ziua Regalității nu știu sau nu răspund
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
studiu declară că sărbătoresc Ziua Regalității. Persoanele cu vârsta peste 65 de ani și participanții la studiu care au studii elementare răspund afirmativ la această întrebare în proporții mai ridicate. Aproape o cincime dintre cei care declară că sărbătoresc Ziua Regalității nu știu sau nu răspund cum anume celebrează, iar 22% dintre participanți menționează că stau acasă sau sărbătoresc în familie; alți 13% dintre respondenții care spun că sărbătoresc această o fac uitându-se la TV și/sau informându-se cu privire la
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
Regina Maria și Domnița Ileana. Aceste piese și-au pierdut din valoare când au fost mutate din Castel, dar când vor ieși din Bran vor deveni niște simple piese de muzeu. Ele aveau valoare extraordinară, fiind legate de Bran, de regalitate. Din acest motiv, pentru a le da această valoare istorică și muzeală, să facem expoziții dedicate Reginei Maria și astfel contextul istoric este păstrat, dar este păcat că nu vor mai fi expuse la Bran', apreciază Nicolae Pepene. Sursa citată
Muzeul Bran se închide după aproape 60 de ani de funcționare by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101384_a_102676]
-
-lea a reușit să dețină coroana Aragoneză, el s-a străduit să lege cele două coroane și să se unească în "Reconquista". Ambii prodecesori ai lui James au încercat să facă același lucru. Domnia sa a stat sub semnul confruntării dintre regalitate și nobilimea condusă de unchiul regelui, Infantele Juan de Castilia de Tarifa și de Juan Núñez de Lara el Menor, sprijiniți uneori și de Don Juan Manuel, nepotul lui Ferdinand al III-lea. Ferdinand al IV-lea a urma calea
Casa de Ivrea () [Corola-website/Science/331419_a_332748]