14,766 matches
-
Cucu, la numărul 21. Cu cinci hectare de pământ, Oacheș, vara, mergea la prășit la Iași la alții și la el munca o lăsa la urmă, că doar conducea femeia, precum Rarița, cu ochii sprintați, cu sâni ca de piatră, regină pe șatră și niciodată nu aveau de ale gurii de la un an până la altul, adică de la o producție la alta, căci se îndatorau la evrei, că fiecare sat avea câțiva evrei ce se ocupau cu negustoria. Oacheș a căzut bolnav
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Moartea mă determină să fiu esențial. M-a impresionat foarte mult sunetul pământului căzând pe coșciugul lui Nae Ionescu. Morții antici nu sunt deloc frumoși. Numai morții creștini sunt. Am găsit totuși la Homer un mort de toată frumusețea: Pentesileea, regina amazoanelor, omorâtă de Ahile. Și plânge Ahile că a omorât frumusețea asta de femeie... Și-atunci Tersit — vocea poporului muncitor — se apucă să insulte cadavrul Pentesileei. Ahile îi dă un pumn și-l omoară — pe poporul muncitor — că-i obraznic
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
lor sau dislocat în absolut. Aș fi căzut în dreapta mea și în stânga mea, în apă sau în prăpastie... totuna! De aceea mam oprit și aștept la porțile împărăției, ca întotdeauna, să fiu primită, să-l văd pe rege și pe regina chinuită și ea, în a zăbovi. Formă tristă de a fi. Înainte de-a muri, am mai sta. Și așa se depersonalizează poezia ce să mai vorbim despre noi? Când s-a spus tot, s-au scris atâtea cărți, hărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Împotriva cui m-am protejat? Cine ar putea să știe? Să mă convingă... Ele au rămas în memorie uscate de timp, rătăcite și deznădăjduite de neîmplinire. Sub bagheta cărui regizor căutam o altă realitate, străină de inima mea, de inima reginei care aștepta? Femeia avea gleznele legate" Efecte de regie au fost în dezmățul de dimineață, desenat într-o vibrație nervoasă de nerăbdare. La amiază era obosit de marginile amenințătoare în care a intrat năuc. Soarele arde, mici ventuze ciupeau de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
nostalgia învingătorilor din statul Hitiților ei, intrați în declin. Se închina la soare, plantele tresăreau sub pasul ei, ardeau, bărbatul era zeul furtunii, cetatea era puternică sub mâna ei de scântei. Așa s-au născut, sub pânza vrăjită de regi, reginele rare, în belșugul verde al femeilor de viță mare. Așa a venit ea, nepoata mea, cu numele ei, din iubirea încoronată de zei. Niciodată nu am fost atât de obosită, ca o pasăre cu aripa rănită, coborâtă ca un evantai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
fără chip... Și va mai trece o vreme, și va mai trece-un ceas, va râde clipa în minutare de solie oprite aievea, pe o umbră de hârtie. * * * Dacă rămâneam acasă, scriam altfel de poezie! În lumina de sidef trecea regina pregătită pentru nuntă; gravă, își urma gândul greu de zăpezi și de ghețarii veniți de la pol, peste fluvii și nori. Mărgele colorate, florile sacre stau mărturie în dimensiuni înalte, celelalte au coborât în adânc de ape. Vine o vreme când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
bine o cunoști? Chiar crezi că i-ai citit în suflet și ultima pagină, tot textul, subtextul și pre textul? Mai bine du-te în camera de hotel și pregătește-te s-o întâmpini cum se cuvine! Ca pe o regină care îți face o favoare. Poartă-te ca un bărbat care o respectă și se respectă!” De-a dreptul simpatic P.H.Lippa în felul cum își ceartă eroul, acest intelectual pasionat de politică, autor de articole și cititor de „cărți
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
totul ei îl fac mental, la care n-am acces. Tu? Robo: Eu joc șah cu profesorul; are o minte, o inteligență strălucită care mă uimește. N-am reușit să-l înving niciodată la șah. Cosmos (mută): Ai grijă de regină. Robo: Eu sunt programat să răspund la mișcarea adversarului. Profesorul face întotdeauna el prima mișcare ca eu să răspund. Cosmos: Robo, eu cred că uneori am început să găndesc în plus decăt am fost programat. Robo: Iar eu cred că
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
cu moartea", așa încât poetul a fost nemulțumit de finalul din Luceafărul și intenționa "să-i înalțe cu mult sfârșitul à la Giordano Bruno". Deci în sensul întrevăzut de ochiul transcendental al filozofului-poet italian. Cu un ochi transcendental a sculptat autorul reginei Nefertiti acea expresie transfigurată, unică în arta tridimensională, care pare a spune: Nimeni nu poate vedea ceea ce văd eu dincolo"; sau Leonardo da Vinci expresia, de asemenea unică, inimitabilă a Giocondei: conștiința omului de a fi o taină lăuntrică în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
formă concretă a gândirii, cuvântul care este numire prin dibuire, rezultat al privirii care nu vede, al atingerii de suprafețe și nu de esențe. Astfel, pentru conștiința transmundană a ființei umane s-a deschis un orizont infinit al imaginarului. Imaginația, "regina facultăților", cum au privit-o Kant și Baudelaire, este expresia cea mai înaltă a conștiinței umane, care constituie un miracol demiurgic: deși omul este un produs al acestei lumi, conștiința omului o judecă axiologic, o găsește minusvalorică și încearcă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
în Imnul Rigvedic al creației sau tabloul în desfășurare echivalent din Scrisoarea I eminesciană. De asemenea în viziunea vechilor egipteni piramidele și raporturile lor cu marile coordonate ale universului, supradimensionarea statuilor, expresia privirii îndreptată dincolo, spre transcendent exemplu absolut bustul reginei Nefertiti -, hieratismul armonizator al figurilor în pictură; pe de altă arte, acel poem sublim, Declarația de inocență, din "Cartea Morților, Ieșirea la lumină" unic în literatura lumii prin modul original de a cultiva și celebra marile valori adevărul, binele, frumosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
și rău, și ineluctabil aruncat în neant. Or, dându-și seama de injustețea acestei sortiri față de Ființa ca atare, conștiința omului este axiologică. Pentru conștiința umană există vreo ieșire, măcar iluzorie din acest destin ? Da, există un dar excepțional imaginația, "regina facultăților". Este conștiința imaginativă un "dar" al naturii, pentru a încerca o compensație, o reparație la nereușita vieții ? Sau vine ea mai sus de lumea Creatorului, cum afirmă Eminescu vorbind despre natura geniului ? (Lume și geniu "Povestea magului călător în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
filozoful poet din Agrigent sau pe pictorul luminii absolute, Van Gogh la actul autolitic ? În Mortua est! se desfășoară o multitudine de stări poetice, fiecare cu potențialul său de încântare sau detașare exorcizantă a intelectului: suava descriere a copilei moarte "regină", feerica descriere a drumului spre imperiul morții, iar apoi intervenția lucidității neiertătoare și verdictul cosmic final, evocând fie vinovăția divină, fie îndoiala că ar exista un creator al unei lumi absurde tensiuni extreme ale unei gândiri generând bucuria zborului ultim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
desfășoară viața sa și, in funcție de capacitatea pe care i-a dat-o genetica, reacționează și se adaptează solicitărilor din afară și ale propriei alcătuiri psihofizice. Dar o componentă fundamentală, a conștiinței umane este ceea ce Kant și Baudelaire au denumit, "regina facultăților": imaginația. Și dacă pe omul obișnuit imaginația îl ajută practic în viața de fiecare zi poetului, artistului în general, îi conferă capacitatea de a fi creator. Prin excelență, Poezia, arta constituie posibilul uman. Imaginează o lume care nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Eminescu. Actualmente, când, așa cum s-a afirmat, personajul cel mai important al societății, intelectualul, "a murit", imposibilul nu mai este temă a artei, a culturii, ci arta, cultura au devenit o demonstrație a neputinței valorice. Prin urmare, iată pericolul pentru regina culturii Poezia: nu doar desființând orice regulă prozodică ritm, măsură, rimă, acestea reflectând nevoia ontologică apriorică a omului de armonie astfel că dintotdeauna poezia este cânt, ci mai ales, ignorând logica internă a ideaticei factor sine qua non pentru opera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
și Biți, pentru Vio și Petro Și pentru toți prietenii copilăriei mele. Privește tot înainte, cutează! Și, dacă pămîntul pe care-l cauți nu există încă, fii sigur că Dumnezeu îl va crea înadins, pentru a-ți răsplăti îndrăzneala. (îndemnul reginei Isabela adresat lui Cristofor Columb) odat\, demult... filă de poveste D e la bun început, lupii au preferat să locuiască în pădure. În acele timpuri pămîntul era îndeajuns de încăpător, ce ziceți de asta? Animalele, mari sau mici, puteau umbla
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Franței pacea. Cardinalul d'Ossat se găsea la Roma, pentru a-l reconcilia pe rege cu Sfântul Scaun. Aceasta era o sarcină care se impunea guvernelor, în cazul unor discordii. El s-a ocupat și de anularea căsătoriei regelui cu regina Marguerite de Valois 39. A făcut atunci dovada unui zel, a unei istețimi și a unei fidelități aflate dincolo de orice închipuire. Telegramele lui au rămas adevărate modele și, ori de câte ori suplețea spiritului său s-a lovit de dificultăți insurmontabile, îi scria
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
fi al predecesorilor. Stau de vorbă cu domnul de Maurepas 59 și negociez cu domnul de Vergennes" spunea contele Aranda, ambasadorul Spaniei. Este ușor de înțeles de ce soliditatea puțin greoaie a acelui ministru nu plăcea lumii de la Curte. De altfel, regina nu-l iubea deloc. El a fost nevoit să ne apere interesele împotriva intrigilor austriece; Iosif al II-lea, împăratul Austriei 60, se folosea împotriva lui într-un mod puțin discret, de sora sa, Maria Antoaneta, regina Franței 61. " Nu
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Curte. De altfel, regina nu-l iubea deloc. El a fost nevoit să ne apere interesele împotriva intrigilor austriece; Iosif al II-lea, împăratul Austriei 60, se folosea împotriva lui într-un mod puțin discret, de sora sa, Maria Antoaneta, regina Franței 61. " Nu uitați că, i-a spus într-o bună zi regina lui Vergennes, totuși, împăratul este fratele meu". Îmi voi aminti de acest lucru, i-a răspuns ministrul, dar mă voi gândi cu predilecție la faptul că Monseniorul
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
ne apere interesele împotriva intrigilor austriece; Iosif al II-lea, împăratul Austriei 60, se folosea împotriva lui într-un mod puțin discret, de sora sa, Maria Antoaneta, regina Franței 61. " Nu uitați că, i-a spus într-o bună zi regina lui Vergennes, totuși, împăratul este fratele meu". Îmi voi aminti de acest lucru, i-a răspuns ministrul, dar mă voi gândi cu predilecție la faptul că Monseniorul Delfin este chiar fiul Majestății Voastre". El se bucura de încrederea și sprijinul
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
totuși, împăratul este fratele meu". Îmi voi aminti de acest lucru, i-a răspuns ministrul, dar mă voi gândi cu predilecție la faptul că Monseniorul Delfin este chiar fiul Majestății Voastre". El se bucura de încrederea și sprijinul regelui, însă regina, care îl susținea pe Choiseul, cel mereu bântuit de ideea alianței austriece, era de-a dreptul exasperată. Vergennes nu a fost deloc surprins când coloniile engleze din America și-au proclamat independența. Chiar din anul 1763, când noi am pierdut
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
insultă Republicii. Veneția era, de altfel, foarte precisă asupra acestui articol; astfel, o dată, ea a făcut public faptul că unul dintre miniștrii săi se întorsese din misiune fără a fi primit darurile de uzanță, blamându-l pentru aceasta. În Anglia, regina Elisabeta, care era foarte mândră, făcea la rându-i daruri foarte scumpe, în timp ce un vechi autor spunea despre Papă "că nu era niciodată zgârcit cu binecuvântările, cu medaliile și cu indulgențele, care sunt fructele pământului". În acea epocă, nimeni nu
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
de stat conservator, lordul George Goschen, primul viconte Goschen. 19 Filip al III-lea, rege al Spaniei (1598-1621). 20 Henric al IV-lea, rege al Franței din dinastia Bourbon (1589-1610). Protestant (hughenot), era fiul lui Antoine de Bourbon și al reginei Navarei, Jeanne d 'Albret. Căsătorit cu Marguerite de Valois (la 18 august 1572), sora regilor Franței Carol al IX-lea și Henric al III-lea, va abjura și va trece la catolicism în noaptea Sf. Bartolomeu (24 august 1572), pentru
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
din anul 1584. A obținut din partea Papei de la Roma iertarea regelui Henric al IV-lea (care la origine era hughenot), apoi aprobarea "Edictului din Nantes" din 1598 și anularea căsătoriei regelui Henric al IV-lea cu prințesa Marguerite de Valois ("Regina Margot"). 37 Pierre Jeannin, baron de Montjeu (1540-1623). Primul președinte al Parlamentului Burgundiei, consilier al regilor Henric al III-lea, Henric al IV-lea și Ludovic al XIII-lea, ambasador al Franței în Olanda (Provinciile Unite) în timpul domniei lui Henric
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
viața publică și politică. Moderând tratativele de pace între cardinalul Richelieu și protestanți (hughenoți), în urma asediului cetăților La Rochelle și Montauban (1627-1628), S. va primi drept răsplată, în anul 1634, titlul de Mareșal al Franței. 39 Prințesa Marguerite de Valois ("Regina Margot", 1553 1615), fiica lui Henric al II-lea și a Caterinei de Medici, sora lui Francisc al II-lea, Carol al IX-lea și Henric al III-lea, prima soție a lui Henric al IV-lea, în intervalul 1572-1599
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]