1,136 matches
-
milioane de dolari. Filmul a fost bine-primit de critici. El are în prezent un rating de 98% pe Rotten Tomatoes. Metacritic a raportat un scor mediu de 73 din 100, bazat pe 16 opinii. Vincent Canby a lăudat modul activitatea regizorală a lui Shelton în recenzia lui pentru "New York Times". Roger Ebert a lăudat performanța lui Susan Sarandon în recenzia lui pentru "Chicago Sun-Times": "Nu știu cine altcineva ar putea fi angajat pentru a o juca pe Annie Savoy, personajul lui Sarandon, care
Bull Durham () [Corola-website/Science/325761_a_327090]
-
este un film american din 1988 regizat de Donald Petrie (debut regizoral) și având în rolurile principale pe Annabeth Gish, Julia Roberts și Lili Taylor. alte roluri sunt interpretate de Vincent D'Onofrio, William R. Moses, Adam Storke și Conchata Ferrell. În filmul său de debut, Matt Damon are un mic rol
Mystic Pizza () [Corola-website/Science/325840_a_327169]
-
scris de scriitorul / regizorul Bernard Rose. Filmările au fost realizate în întregime în Rusia, în perioada februarie - august 1996. Post-producția a fost făcut parțial în Europa, iar montajul final a fost finalizat de către studiourile Warner Bros din Los Angeles. Versiunea regizorală originală nu a fost lansată către public; ea a fost redusă de la 140 minute până la 108 minute. Versiunea mai scurtă de 108 minute a filmului a fost distribuit la nivel internațional de către Warner Bros.. Premiera cinematografică în SUA a avut
Anna Karenina (film din 1997) () [Corola-website/Science/325137_a_326466]
-
Mai multe ediții pe DVD au fost lansate pe plan internațional după 1997. Unele ediții pe DVD din Europa poartă titlurile "Tolstoi's Anna Karenina" sau "Leo Tolstoi's Anna Karenina" și au durate între 104 și 108 minute. Versiunea regizorală originală avea o durată de peste 140 de minute, dar aceasta nu a fost lansată.
Anna Karenina (film din 1997) () [Corola-website/Science/325137_a_326466]
-
Prima reprezentație a piesei "O scrisoare pierdută" a lui Ion Luca Caragiale a avut loc pe scena Teatrului Național la 13 noiembrie 1884 , fiind supervizată chiar de către autor. În decursul timpului, ea a avut parte de numeroase montări și viziuni regizorale. Spectacolul de teatru cu piesa "O scrisoare pierdută", regizat de Liviu Ciulei, a avut premiera în anul 1972 pe scena Teatrului Lucia Sturdza Bulandra din București, cu prilejul aniversării a 120 de ani de la nașterea dramaturgului. Rolul lui Tipătescu era
O scrisoare pierdută (spectacol TV din 1982) () [Corola-website/Science/326071_a_327400]
-
-o compozitorului Anatol Vieru și care a devenit apoi cântecul: "„Ce este această viață / Otilia să-mi spui...”". Acest cântec a fost interpretat de Aurelian Andreescu și precede genericul filmului. Ioan Grigorescu a afirmat că scriitorul a notat pe scenariul regizoral propriile însemnări și observații. Prima versiune a scenariului a purtat titlul „Interzis minorilor” și a fost anunțată în presă în anul 1968. Într-un articol publicat în "România literară" nr. 2 (24) din 12 iunie 1969, Iulian Mihu îi împărtășea
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
aibă muzica compusă de Danny Elfman. Shore a continuat să compună numeroase coloane sonore între 1995 și 2001 inclusiv două filme ale regizorului David Fincher, "Seven" (1995) și "The Game" (1997), încă două colaborări cu Cronenberg și muzica pentru debutul regizoral al lui Tom Hanks, "That Thing You Do!". Shore a compus muzica pentru filmul din 2000, "The Cell". Cel mai mare succes al lui Shore a venit in 2001 cu muzica filmului "The Lord of the Rings: The Fellowship of
Howard Shore () [Corola-website/Science/326300_a_327629]
-
(în ) este un film de acțiune thriller american din 1991, regizat de Mario Van Peebles (debut regizoral) și avându-i în rolurile principale pe Wesley Snipes, Ice-T, Mario Van Peebles, Judd Nelson și Chris Rock. Snipes îl interpretează pe Nino Brown, un traficant de droguri și lider al crimei organizate în ascensiune în New York City, în timpul
Pericol în Harlem () [Corola-website/Science/326410_a_327739]
-
nicidecum atinse de magie, așa cum poate că și-au dorit realizatorii. Succesiunea de imagini frumoase, potrivite cu abilitate pe o muzică originală, jocul articulat, pe alocuri stângaci sau cam teatral, al unor figuri proaspete, bine-venite în filmul românesc, sau opțiunile regizorale de la încadrarea jucăușă până la cuvintele tastate pe ecran, ce aduc mai degrabă a spoturi publicitare la ciocolată, detergenți și telefonie mobilă, toate creează o atmosferă tonică și ludică. Însă totul se risipește aproape instantaneu tocmai pentru că mustește de artificios, iar
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
reluat rolul lui Sam Witwicky din continuarea Transformers, și a apărut în New York, I Love You, înainte de a juca cu Michael Douglas în (2010). Filmele sale viitoare includ roluri principale în și The Associate. În 2004 și-a făcut debutul regizoral prin regizarea „Lets Love Hate” cu Lorenzo Eduardo. Cinci ani mai târziu, el a regizat, de asemenea, videoclipul muzical al lui Cage pentru single „I Never Knew You”. LaBeouf a fost într-o relație pe termen lung cu China Brezner
Shia LaBeouf () [Corola-website/Science/322070_a_323399]
-
(cu titlul original Play Misty for Me) este un thriller psihologic american din anul 1971, regizat și avându-l în rolul principal pe Clint Eastwood. Filmul reprezintă (debutul regizoral) al lui Eastwood. Celelalte roluri principale au fost interpretate de Jessica Walter și Donna Mills, iar coloana sonoră a fost compusă de Dee Barton. Dave Garver este prezentatorul unei emisiuni de noapte la un post de radio din Carmel-by-the-Sea, California
Un cântec la cerere () [Corola-website/Science/329600_a_330929]
-
fiind una obișnuită, și des folosită, atât de Disney, cât și de Pixar. Scurtmetrajul, se numește "Ia-ți un cal!", și este regizat de Lauren McMullan, cea care este prima femeie, ce regizează o peliculă Disney, fără un alt ajutor regizoral. Au dublat în limbă română: Alte voci: În primă fază, s-a crezut că scurt-metrajul era pierdut, însă nu a fost așa, considerându-se că cel mai autentic și unic amănunt al acestuia, este distribuția. De asemenea, animatorii scurtmetrajului au
Regatul de gheață (film) () [Corola-website/Science/329609_a_330938]
-
film, dar s-a simțit vinovat când Sam Irvin l-a acuzat că ar fi neserios. El a donat banii obținuți unei asociații de caritate. Filmările au avut loc în vara anului 2001 și au durat aproximativ o lună. Îndrumarea regizorală a actorilor a fost destul de redusă, deoarece aceștia își jucau de ani de zile rolurile la televiziune. Actorii grupului Vacanța Mare s-au simțit foarte bine la filmări, perioada petrecută pe platou fiind considerată „o continuă veselie”. Imaginea filmată de
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
opinează că regizorul își caută încă stilul, riscând să dea aici un exemplu de manierism al stilului minimalist. Ea critică regizorul filmului, pentru ritmul și construcția tensiunii cinematografice. Compară "Principii de viață" cu "Felicia, înainte de toate" (2009), care reprezintă debutul regizoral al scenografului ambelor filme, Răzvan Rădulescu. Criticul de film Lucian Maier descrie filmul ca „lipsit de naturalețe” și de viață, găsind cusur în faptul că „e cusut cu ață albă (...) Emilian Velicanu, în douăzeci și patru de ore din viața sa, trebuie
Principii de viață () [Corola-website/Science/328380_a_329709]
-
plan german pentru anihilarea trupelor române în cazul unei tentative de armistițiu intră în atenția comitetului insurecțional român. Un căpitan și o violonistă de la filarmonică reușesc să fotografieze documentul. Abordare romanescă a evenimentelor de la 23 August 1944, cu bune mijloace regizorale.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Stejar - extremă urgență" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste , care prezintă România în cel de-al doilea război mondial fără a mai
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
1999. Filmul, o adaptare modernă după piesă "Îmblânzirea scorpiei" de William Shakespeare, este numit după o poezie scrisă de personajul principal feminin pentru a descrie relația ei cu personajul lui Ledger. Considerat o performață notabilă din partea ambilor actori, "" reprezintă debutul regizoral al lui Gil Junger. James Cameron (Gordon-Levitt), un student nou la liceul Padua Stadium, este dat un tur al școlii de Michael Eckman (Krumholtz). În timpul turneului, Cameron o observa pe frumoasă și populară Bianca Stratford (Oleynik) și se îndrăgostește de
10 lucruri nu-mi plac la tine () [Corola-website/Science/327719_a_329048]
-
intitulat „Zilele și nopțile unui profesor”. Realizarea filmului i-a fost încredințată lui Stere Gulea (debutant în filmele de lungmetraj), ca urmare a intervenției convingătoare a lui Toma Caragiu la autoritățile cinematografice din acea vreme. Gulea a realizat un decupaj regizoral, care a fost aprobat de casa de filme la 20 septembrie 1975. Filmul a intrat în faza de producție la 1 noiembrie 1976, cu un deviz limită de 2,9 milioane lei. Rolul principal urma a fi interpretat de actorul
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
noiembrie 1977. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 2.938.000 lei. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, cu concursul Ministerului de Interne. Pe post de consilier a fost folosit maiorul Mircea Gîndilă. Concepția regizorală formulată la 13 iulie 1976 de Virgil Calotescu a fost următoarea: "„Dorim să demonstrăm cu acest film că fiecare cucerire a regimului democrat-popular în țara noastră s-a realizat în contextul unei lupte aprige împotriva dușmanilor dinăuntru și din afară
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
-
și-a început romanul. Bineînțeles, în spiritul și nota lui”. Directorul Casei de Filme 3, Eugen Mandric, a susținut și el că cele două filme vor fi „fundamental deosebite”, deși vor exista unele asemănări care se vor atenua prin concepția regizorală diferită și accentul mutat de la tulburarea sufletească a personajului către spectacolul războiului: "„În consecință, secvențele existente, înlănțuirea lor în subiect, mișcarea sufletească și ideile personajelor se supun acelei semnificații generale. Cele două decupaje sunt realizate în maniere stilistice fundamental deosebite
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
scenariu. Actrițele Cosmina Stratan și Cristina Flutur, care interpretează rolurile principale în acest film, au împărțit premiul pentru cea mai bună actriță în cadrul aceluiași festival. Adaptarea pentru scenă a lucrării de non-ficțiune "Spovedanie la Tanacu," a fost prezentată în viziunea regizorală a lui Andrei Șerban, în New York, ca premieră mondială absolută în 2007.
Tatiana Niculescu Bran () [Corola-website/Science/330713_a_332042]
-
După cum aghiotantul lui Korner (Ștefan Radof) realizează, prin buna lui credință și intenție, legătura dintre poporul pe care-l reprezintă și poporul chinuit al Moiseiului. Fără îndoială, distribuția este punctul forte al filmului și cea mai importantă demonstrație de intuiție regizorală a lui Virgil Calotescu." 1. Bujor T. Râpeanu, ”Filmat în România”, Editura Fundației Pro, 2005 2. Călin Căliman, Istoria filmului romanesc 1987-2000, Editura Fundației Culturale Române, 2000
Ultima frontieră a morții () [Corola-website/Science/329053_a_330382]
-
Carpați”, Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din București, Studioului Cinematografic București S.A., Spitalului Clinic Municipal București și al companiei „Castel Film”. Pe genericul de final se precizează că filmul este „o producție 1995”. Stere Gulea și-a motivat astfel demersul regizoral: "„Am evitat, așa cum eram tentat în primele variante ale scenariului, partea de anchetă privind misterele nedezlegate ale Revoluției. Am preferat să mă aplec asupra a ceea ce a rezultat din Revoluție. O lume amestecată, bastardă, pe care, însă, dacă nu ne-
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
на Шоймару", Otecestvo, Sofia, 1982; traducere de Spaska Kanurkova; reeditată în 1989). Succesul romanului "Neamul Șoimăreștilor" a determinat realizarea unei ecranizări cinematografice. Scenariul filmului a fost scris de Alexandru Struțeanu și Constantin Mitru după romanul publicat de Mihail Sadoveanu. Decupajul regizoral al lui Mircea Drăgan a fost trimis spre aprobare la 23 decembrie 1960, dar a fost modificat de mai multe ori. Între timp, Mihail Sadoveanu a decedat la 19 octombrie 1961. Într-un interviu publicat în iunie 1963 în revista
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
asigură funcționarea centralei de la Tâncăbești, în agitatele zile din august 1944. Chipurile telefonistelor dobândesc, treptat, contur și greutate: rumena Durdu, la primii fiori ai iubirii (Sigartău), Mari cea versată și plină de aplomb (Vasilescu), o delicată visătoare (Bârbora) etc. Debut regizoral fericit, cu remarcabile notații psihologice și compoziții de personaje, până în clipa în care se declanșează, convențională, lupta cu invadatorii, din fericire mai către final.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Pădurea de fagi
Pădurea de fagi () [Corola-website/Science/328802_a_330131]
-
întreruptă la 11 mai 1974 deoarece regizorul Radu Gabrea rămăsese definitiv în Germania. Realizarea filmului a fost preluată apoi de Andrei Blaier care a refăcut scenariul original, împreună cu Horia Stancu, fiul scriitorului, și a predat în noiembrie 1974 un scenariu regizoral. Cineastul a evidențiat valoarea morală a romanului, afirmând următoarele: „În „Jocul cu moartea” am văzut pur și simplu Decalogul. Era în cartea asta tot răul și tot binele și eram hotărât să-l fac cu orice preț”. Accentul filmului a
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]