1,252 matches
-
încă naiv învățăcel, deși mare vrăjitor, voia să-și pună cărțile din bocceluța lui, ca dar omagial, lângă cele ale Maestrului. „Ieși afară cu hârțoagele tale vechi“, s-a răstit la el Tradu cătorul, „au început să-mi molipsească sfintele relicve și volumele sacre și au să le dea o răceală...“. Privesc hârtiile înnegrite din fața mea, cu un acut sentiment al derizoriului. Mă încăpățânez totuși să le caut sensuri, pe cât de logice, pe atât de șubrede. Un fel de început de
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
nici măcar atunci când a luat foc Preventoriul de lângă ei, a ars acoperișul în întregime, le-a ars și lor magazia unde țineau „dotarea”, până au venit cei de dincolo de zona industrială. Și nici apa nu avea presiune. Într-un colț, o relicvă, o mașină de intervenție, amintind de vremurile bune de altădată, când zbiera o sirenă de cinci ori pe zi și câțiva soldați băteau regulat saltele la aer, sub supravegherea unui sergent și-a babelor de la cămin. Doar un schelet metalic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
hotărască. Îndreptă conversația către problema posedării unui spirit de către un altul. Sublinie că acest fenomen putea fi realizat cu un creier secund, procesul de similarizare, fiind, indubitabil un contact în cel mai înalt grad între un creier complet dezvoltat și relicva acestui creier secund care există în orice ființă omenească. Astfel, cea mai mare dintre cele două cantități se deplasa întotdeauna spre cea mai mică. Crang era atent. - Eu mă întreb, zise el, ce ar face creierul secund ajuns în posesia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
acestui creier secund care există în orice ființă omenească. Astfel, cea mai mare dintre cele două cantități se deplasa întotdeauna spre cea mai mică. Crang era atent. - Eu mă întreb, zise el, ce ar face creierul secund ajuns în posesia relicvei. Va domina cele două corpuri în același timp, sau cel mai puternic va fi în stare de relaxare? - Relaxare, în mod sigur, zise Gosseyn. Iată ceva pe care dorise să o spună și era mulțumit. Cu tot handicapul prezenței lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Poliza ăsta? l-am întrebat. — Ne-am cunoscut, răspunse el. Ce vă pot spune despre el, în afară de faptul că valorează cât un rahat de pe talpa pantofului? Teatrul de Comedie de pe Schiffbauerdamm se afla în partea de nord a Spree-ului, o relicvă cu un turn în vârf, ornamentată cu tritoni, delfini și nimfe goale asortate din alabastru, iar studioul lui Poliza se afla într-un subsol din apropiere. Am coborât niște trepte și apoi am luat-o pe o alee lungă. În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
să fim nevoiți să trăim destul de mult timp din această mică amintire. Multe baruri din Nürnberg aveau înfățișarea unor locuri care ar fi putut să fie sediile unor bresle mai mici. Erau pline de colecții de obiecte militare și alte relicve din trecut, iar pereții erau adesea împodobiți cu poze vechi și suvenire curioase colecționate de generații de proprietari, care nu prezentau mai mult interes pentru noi decât un set de tabele cu logaritmi. Însă, cel puțin, berea era bună, asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
a observatorului. Izolat pe marginea unui taluz al grădinii municipale, proiectat pe cerul cenușiu, uniform și imobil, observatorul pare o capcană pentru cicloane, o momeală plasată acolo ca să atragă mânecile de vânt ale oceanelor tropicale îndepărtate, oferindu-se, ca o relicvă ideală, furiei uraganelor. În unele zile, orice văd mi se pare încărcat de semnificații: mesaje greu de comunicat altora, greu de definit, de tradus în cuvinte, dar tocmai de aceea hotărâtoare. Sunt avertismente sau presimțiri care mă privesc pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
pentru mine cu o senzualitate atât de profundă, încât nu-l pot pronunța fără un frison). Apropiindu-se de centrul scenei, liniile tind să se răsucească, să devină sinuoase, ca fumul de la un vas cu jeratic, unde ard bietele arome, relicve ale unei drogherii armenești a cărei faimă - uzurpată de localul în care se fuma opium - provocase mulțimea, care voia să răzbune bunele moravuri, s-o jefuiască; liniile se răsucesc, ca o coardă invizibilă care ne ține legați, pe noi trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
mai apărut în Oquedal. — Ce-mi tot spui, Anacleta? Asta e o groapă goală! — În zilele următoare, indienii din satele din jur sau de departe au venit în procesiune la mormântul lui Faustino Higueras. Plecau la revoluție și-mi cereau relicve de luat la luptă, într-o cutie de aur, în fruntea regimentelor: o buclă din părul lui, o bucată din poncho, un cheag de sânge dintr-o rană. Atunci am hotărât să dechidem groapa și să deshumăm cadavrul. Dar Faustino
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
surpriză. Ca să-și explice efuziunea, puțin obișnuită firii sale, le aruncă tovarășilor săi: — Dl Lesage era prietenul lui Seyyed Djamaledin! Într-o clipă, am Încetat să mai fiu un oaspete de seamă pentru a deveni un monument istoric sau o relicvă sacră; nu se mai apropia nimeni de mine decât cu o venerație stânjenitoare. I-l prezentai pe Howard lui Fazel - nu se cunoșteau decât după faimă; ultimul nu mai venise de un an la Tabriz, orașul său de baștină, totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
când cum de ce, vârstele prea repezi amestecă, instantaneu, procesele, pedepsele, plictiselile. Iată-i pe toți: figurația pestriță a marii farse. Bărbați, femei, copii, soldați, preoți, vagabonzi, țărani, prostituate, miniștri, ciocli, ingineri, poeți, măști și înlocuitori, marea armată mută a învinșilor, relicvele ultime ale normalității, sub trăsnetul destinului, incapabili să rămână nepăsători, refuzând sănătatea și nepăsarea și normalitatea. Vin trec grăbiți pe lângă el, mereu grăbiți, cu privirile în pământ, copii obosiți. Sfidătoare după-amiază de primăvară. Străzile pline, zâmbetele copilărești ale pacienților pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
tăcere printre scândurile porților (mai este oare vântul?) de ochii grijulii ai mamelor noastre mereu tinere, mereu frumoase, mereu, mereu! Ne strânge zidul de beton, atomii noștri susură sufocați, elipse de electroni noi, dau târcoale privindu-ne ca pe niște relicve, unele râd fluturându-și cozile curcubeice în derâdere pe lângă ale noastre care stau umilite în genunchi, în timp ce ele trec în alai zgomotos călcându-ne în picioare, scuzându-și mitocănia printr-o reverență și o mângâiere de compasiune pe creștet, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
făcut, mult mai serioasă decât lupta pentru supremație. Și mai demnă decât supremația însăși: grâul. Care înlocuia armele clasice și rachetele cu focoase nucleare. Acum nu mai e un secret pentru nimeni: motorul cu benzină devenise antic, cel cu gaz, relicvă de ev mediu, nu mai facem vorbire despre cel cu apă sau pe bază de deuteriu: un romantism desuet, toate, absolut toate, funcționau cu grâu. Prin dezintegrare, desigur. Aprinderea se făcea cu benzina dintr-o brichetă. Oamenii de știință căutau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
inimii, să alunece pe gât Împinsă de un mic jet de apă, apoi vine rândul cărții să fie smulsă din anonimatul ei tăcut. Dimineața, mă trezește de fiecare dată același zgomot: dincolo de perete, Într-o chiuvetă veche, probabil din fontă, relicvă a unui interior de bucătărie trist, mohorât, sunt spălate oale, crătiți din metal, fiind lovite, izbite de chiuvetă de mâini grăbite. Camera paralelipipedică În care locuiesc, proprietatea unei bătrâne hrăpărețe, cu urechi clăpăuge și piei curgându-i ca albiile unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
decât colocatarii lor. O priveliște greu de suportat și greu de evaluat. În mijlocul locuințelor improvizate, din care mizeria iese În valuri mișcătoare, se Înalță ca un catarg semeț din pântecul unui vas, sumum-ul acestei mizerii: un bloc de patru etaje, relicvă sinistră a unei epoci și mai sinistre: era comunistă. Blocul În sine, Împărțit În așa zise garsoniere, mai are foarte puține uși, ferestre, balamale, clanțe, geamuri Întregi, conducte de apă, dușumele...Totul a fost smuls, călcat În picioare cu furie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
un târziu să scrie mai departeă Femeia de serviciu a terminat de făcut curățenia și, În aceeași respectuoasă atitudine, părăsește Încăperea, Înclinându-se, și Închizând cu grijă, ca să nu facă nici cel mai mic zgomot, ușa capitonată cu mușama maron, relicvă a unui proletcultism grijuliu. O tăcere grea, apăsătoare se lasă ca o sumbră prevestire. Prin fereastră, redactorul-șef Dezideriu Îl privește pe agentul de circulație dirijând În intersecția rotundă ca un cerc perfect, cu gesturi de păpușă automată. Lenin, impunătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
1994. Imi termin scurta vizită aici și pornesc mai departe, prin caniculă, căci mai am încă drum de parcurs. Sper să nu mă doboare căldura. Inchid caietul de însemnări, îl pun înapoi în rucsac, cu multă grijă, ca pe o relicvă, și la drum. Ultreya! Ieșind din localitate, văd un lac de agrement pe care mulți practică ski acvatic. Ii invidiez pentru curajul și abilitatea lor. Imi vine să mă așez undeva la umbră și să-i privesc îndelung, dar gândul
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
elementare reacții s-au manifestat prin panică nebună și teroare, ce au determinat fuga locuitorilor din așezările afectate în regiuni mai izolate, ceea ce le-a adus, până în cele din urmă, salvarea. Au avut loc, de asemenea, procesiuni cu moaște și relicve de sfinți tămăduitori în bisericile din orașele contaminate. Locuitorii au fost atât de înspăimîntați și impresionați încît n-au pregetat să consemneze tragicul eveniment. Astfel, un oarecare logofăt Anghel Tufă, scria următoarele pe filele unui manuscris: "1831, au urmat boala
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
care mergea în frunte a venit la mine și s-a prezentat. Se numea Elis. Aveau o misiune. în vreme ce scruta cu ochi mici, negri, chipul meu jalnic, m-a lămurit că el și ceilalți umblau pe-acolo pentru a descoperi relicve. Constituiau o așa-zisă asociație de familie pornită într-o călătorie de cercetare, iar drumul lor ar fi putut fi asemănat cu un pelerinaj. își purtau corturile în spinare, spunea el, urmărind un traseu pe care îl alcătuiseră împreună după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
rămas multă vreme așa și m-am uitat după ei. Din partea mea, ar mai fi putut rămâne. Am fi putut să încercăm să pescuim păstrăvi împreună. Nu aveam nici o îndoială că ei înșiși, propriile lor persoane, constituiau cele mai importante relicve ale uriașului și neuitatului Elis din Lillåberg. Mai târziu i-am povestit lui Manfred Marklund întreaga întâmplare. Poate că acum e scrisă deja în ziar. Iar eu trebuie să fac o încercare să mă întorc la subiectul meu: Atunci când tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Padirac-ul încântă mai ales prin suprafața acvatică, pe care se poate merge cu barca, pe o distanță de 2000 de metri și la o temperatură de 13 grade. Galerii, ape, stalacmite, stalactite, broderii în calcar, cristale, picturi rupestre, multe alte relicve istorice alcătuiesc o imagine generoasă și edificatoare a unei epoci care nu și-a dezvăluit încă toate tainele. Cu 55 000 de ani în urmă La Roque Saint-Christophe este situat în renumita vale Vézère și a fost inclus în lista
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
timp, îmi pot scoate ființa în lumea civilizată - începând cu pragul băii, unde Zenaida zace ca un cățel, jos pe gresie. După altă jumătate de oră în care și-a făcut și ea toaleta, masa se servește în sufrageria cu relicve orientale (un fel de încăpere tematică, umplută până la dunga tavanului cu tapiserii reprezentând mai brut sau mai stilizat femeia), cu aerul oriental potențat de femeia lui Ilie, care apare discret, aproape nevăzută, cu farfuriile fierbinți. Se lasă o tăcere respectuoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
parfumurile fuzionau într-un amestec înșelător și o suavitate sugerată de un întreg arsenal ideologic al clișeului, al kitschului ce prindea rădăcini și în mintea mea slabă de copil-fată. Anca, ale cărei deodorante folosite le adunam cu religiozitatea colecționarului de relicve, nu era mai mult decât o imagine umblătoare a blondei periculoase. Deși era de aceeași vârstă cu soră-mea, nu trecea pe la noi niciodată. Îl auzisem o dată pe taică-meu spunând că „umbla cu greci“ și nu prea am înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
lui, l-am scăpat pe jos. S-a spart în bucăți pe scândurile butucănoase. M-am aplecat deasupra lui și chipul meu se clătina în mulțimea de cioburi. Așadar, în dosul curții era un șir de șoproane. Acolo erau adunate relicvele războiului, ca amintire. Arătau precum cabinele dintr-o stațiune părăsită, dar nu am ajuns la această comparație decât mult mai târziu. Pe vremea aceea, nu aveam încă nevoie de ea și nici nu aș fi putut s-o fac, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
sensului infamant pe care i l-a dat ideologia comunistă ― cuvântul "reacționar". Am admis, în sinea mea, că temperamental, afectiv, sunt un reacționar. Mă despart greu. Acasă, păstrez lucruri absolut inutile, în loc să le arunc, riscând să-mi umplu casa de "relicve". Mă leg de obiectele de care mă folosesc și, când trebuie să renunț la ele, parcă pierd o parte din mine. De aceea, cred că voi mai avea surprize neplăcute în America. E prea mare cultul pentru tehnologie aici ca să
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]