1,588 matches
-
comportamental, cât și în plan intern valoric. Drept indicatori ai comportamentelor de tip religios au fost considerați: practica religioasă în spațiul public și privat, precum și afilierea religioasă. Drept indicator al valorilor de tip religios a fost utilizat un indice de religiozitate, care încercă să surprindă natura latentă a fenomenului. Practica religioasă În măsurarea practicii religioase au fost luate în considerare atât practica în spațiul privat cât și în cel public, deoarece, deși ambele sunt măsuri de tip comportamental se petrec în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
activitățile casnice (Iannaccone, Everton, 2004). În schimb, practica privată este mai puțin afectată de concurența cu alte activități, timpul dedicat acesteia fiind mult mai redus. Pe de altă parte, rugăciunea în spațiul privat poate să rămână un indicator puternic al religiozității individuale într-o societate puternic secularizată sau în care comportamentul religios public este interzis. Practica în spațiul public a fost măsurată folosindu-se un indicator standard pentru studiile de sociologie a religiei: frecventarea bisericii cel puțin o dată pe lună. Pentru
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
variantele de răspuns fiind "da/ nu / non răspuns". Indicatorul este mai slab pentru că include în sfera sa o serie mai largă de fenomene, dincolo de rugăciunea "clasică" la Dumnezeu, precum meditația de orice tip, trimițând și la fenomene care țin de religiozitatea aflată în afara bisericii tradiționale. Cu toate acestea, el oferă câteva repere cu privire la evoluția religiozității în societatea românească de-a lungul tranziției. Afilierea religioasă Afilierea religioasă reprezintă un alt indicator de tip comportamental, o manifestare externă a religiozității. Spre deosebire de practica religioasă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în sfera sa o serie mai largă de fenomene, dincolo de rugăciunea "clasică" la Dumnezeu, precum meditația de orice tip, trimițând și la fenomene care țin de religiozitatea aflată în afara bisericii tradiționale. Cu toate acestea, el oferă câteva repere cu privire la evoluția religiozității în societatea românească de-a lungul tranziției. Afilierea religioasă Afilierea religioasă reprezintă un alt indicator de tip comportamental, o manifestare externă a religiozității. Spre deosebire de practica religioasă, declararea afilierii religioase nu presupune niște costuri individuale prea mari în societățile moderne și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
care țin de religiozitatea aflată în afara bisericii tradiționale. Cu toate acestea, el oferă câteva repere cu privire la evoluția religiozității în societatea românească de-a lungul tranziției. Afilierea religioasă Afilierea religioasă reprezintă un alt indicator de tip comportamental, o manifestare externă a religiozității. Spre deosebire de practica religioasă, declararea afilierii religioase nu presupune niște costuri individuale prea mari în societățile moderne și democratice. În societățile totalitate, așa cum erau cele comuniste, auto-identificarea cu un grup religios ar fi putut să aibă consecințe grave, însă în societățile
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
context am comparat numărul celor care declară că nu aparțin nici unei religii în România cu al celor din alte state europene, precum și numărul celor neafiliați în 1993, în 1997, 1999 și 2003 pentru a studia dinamica în timp a fenomenului. Religiozitatea Religiozitatea reprezintă dimensiunea latentă a credinței religioase. Așa cum am arătat anterior aceasta este o realitate, inaccesibilă măsurării directe. Valorile religioase se transpun, însă, în atitudini și în comportamente. Dincolo de indicatorii comportamentali ai religiozității, atitudinile față de diferite componente ale sistemului religios
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
am comparat numărul celor care declară că nu aparțin nici unei religii în România cu al celor din alte state europene, precum și numărul celor neafiliați în 1993, în 1997, 1999 și 2003 pentru a studia dinamica în timp a fenomenului. Religiozitatea Religiozitatea reprezintă dimensiunea latentă a credinței religioase. Așa cum am arătat anterior aceasta este o realitate, inaccesibilă măsurării directe. Valorile religioase se transpun, însă, în atitudini și în comportamente. Dincolo de indicatorii comportamentali ai religiozității, atitudinile față de diferite componente ale sistemului religios (bunuri
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
a studia dinamica în timp a fenomenului. Religiozitatea Religiozitatea reprezintă dimensiunea latentă a credinței religioase. Așa cum am arătat anterior aceasta este o realitate, inaccesibilă măsurării directe. Valorile religioase se transpun, însă, în atitudini și în comportamente. Dincolo de indicatorii comportamentali ai religiozității, atitudinile față de diferite componente ale sistemului religios (bunuri, persoane, dogme) ne permit să evaluăm valorile religioase ale individului. Astfel, modul de măsurarea efectivă al religiozității rezidă în identificarea factorilor care determină variația comună variabilelor referitoare la atitudinile fată de obiectele
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
directe. Valorile religioase se transpun, însă, în atitudini și în comportamente. Dincolo de indicatorii comportamentali ai religiozității, atitudinile față de diferite componente ale sistemului religios (bunuri, persoane, dogme) ne permit să evaluăm valorile religioase ale individului. Astfel, modul de măsurarea efectivă al religiozității rezidă în identificarea factorilor care determină variația comună variabilelor referitoare la atitudinile fată de obiectele religioase. Metoda statistică prin care se poate face acest lucru este reprezentat de analiza factorială. Problema specifică pe care o ridică în acest caz cercetările
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
specifică pe care o ridică în acest caz cercetările de tip comparativ este legată de posibilitatea de identifica un mod de măsurare a credinței religioase care să fie valid pentru toate societățile luate în analiză. Pentru construirea unui indicator al religiozității care să fie valid pentru toate țările și pentru diferite momente de timp la care a fost măsurat, am folosit o tehnică de reducere a datelor, de tipul analizei factoriale confirmătorii. Astfel, am construit un model factorial pe care l-
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Apoi, ținând constante saturațiile factorilor, la valorile rezultate din primul model, am rulat modelul pentru fiecare țară în parte și am calculat indicii de potrivire ai modelului (index of fit), asigurându-mă în acest mod că folosesc aceeași măsură pentru religiozitate în toate țările și că măsor același lucru în toate cazurile. Am repetat apoi analiză pentru momente de timp diferite (1993 și 2000) asigurându-mă că măsurile sunt echivalente în anii diferiți luați în analiză. Un tabel cu indicatorii adecvării
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în anii diferiți luați în analiză. Un tabel cu indicatorii adecvării modelului la date pentru fiecare țară inclusă în analiză la momente de timp diferite se găsește la finalul acestui capitol (Tabel 1.1). Diagrama 1.1 Structura factorială a religiozității (analiză factorială confirmatorie) Sursa datelor: EVS 1990 și 2000 Practic, indicele de religiozitate este construit ca scor factorial și explica variația variabilelor legate de importanța religie în viața personală, de importanța lui Dumnezeu în viața personală, de încrederea acordată intervenției
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
date pentru fiecare țară inclusă în analiză la momente de timp diferite se găsește la finalul acestui capitol (Tabel 1.1). Diagrama 1.1 Structura factorială a religiozității (analiză factorială confirmatorie) Sursa datelor: EVS 1990 și 2000 Practic, indicele de religiozitate este construit ca scor factorial și explica variația variabilelor legate de importanța religie în viața personală, de importanța lui Dumnezeu în viața personală, de încrederea acordată intervenției Bisericii în chestiuni de ordin social și de credința în anumite idei religioase
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
scor sumativ din răspunsurile pozitive la itemii: Credeți sau nu că există Dumnezeu / Viată după moarte / Iad / Rai / Păcat. Valorile scorului sunt cuprinse între 0 și 5 unde 5 înseamnă acceptare maximă a credințelor religioase de tip tradițional. În esență religiozitatea este cea care influențează răspunsurile persoanelor la întrebările menționate. Astfel, un scor crescut al variabilei religiozitate indică un nivel de religiozitate crescut, în timp ce o valoare scăzută indică orientarea spre secularizare. Indicii prezentați în Diagrama 1.1 arată că modelul este
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Iad / Rai / Păcat. Valorile scorului sunt cuprinse între 0 și 5 unde 5 înseamnă acceptare maximă a credințelor religioase de tip tradițional. În esență religiozitatea este cea care influențează răspunsurile persoanelor la întrebările menționate. Astfel, un scor crescut al variabilei religiozitate indică un nivel de religiozitate crescut, în timp ce o valoare scăzută indică orientarea spre secularizare. Indicii prezentați în Diagrama 1.1 arată că modelul este adecvat pentru datele la care a fost aplicat. Rularea modelului pe întreg setul de date EVS
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
sunt cuprinse între 0 și 5 unde 5 înseamnă acceptare maximă a credințelor religioase de tip tradițional. În esență religiozitatea este cea care influențează răspunsurile persoanelor la întrebările menționate. Astfel, un scor crescut al variabilei religiozitate indică un nivel de religiozitate crescut, în timp ce o valoare scăzută indică orientarea spre secularizare. Indicii prezentați în Diagrama 1.1 arată că modelul este adecvat pentru datele la care a fost aplicat. Rularea modelului pe întreg setul de date EVS 1990 și 2000 arată faptul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
indică orientarea spre secularizare. Indicii prezentați în Diagrama 1.1 arată că modelul este adecvat pentru datele la care a fost aplicat. Rularea modelului pe întreg setul de date EVS 1990 și 2000 arată faptul că modul de măsurare a religiozității este corect și că structura factorială este similară în ambele valuri ale cercetării. Aplicarea modelului pe datele din fiecare țară incluse în analiză și pentru fiecare moment de tip în care s-a desfășurat cercetarea (1990 și 2000) indică o
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ale cercetării. Aplicarea modelului pe datele din fiecare țară incluse în analiză și pentru fiecare moment de tip în care s-a desfășurat cercetarea (1990 și 2000) indică o adecvare a modelului la date și deci o măsurare corectă a religiozității în toate cazurile analziate. În consecință, se poate spune că modelul indică în mod corect gradul de religiozitate din fiecare țară, fiind permisă realizarea comparațiilor între țările la același moment de timp, precum și a comparațiilor longitudinale. Analizele realizate pe parcursul volumului
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în care s-a desfășurat cercetarea (1990 și 2000) indică o adecvare a modelului la date și deci o măsurare corectă a religiozității în toate cazurile analziate. În consecință, se poate spune că modelul indică în mod corect gradul de religiozitate din fiecare țară, fiind permisă realizarea comparațiilor între țările la același moment de timp, precum și a comparațiilor longitudinale. Analizele realizate pe parcursul volumului mai includ și alți indicatori însă semnificația și modul de construcție al acestora vor fi menționate în momentul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în momente de rugăciune și meditație. Așa cum arătam în capitolul introductiv, credința religioasă generează o serie de predispoziții comportamentale care se pot transpune in comportamente în funcție de anumiți factori favorizanți. Prezentul capitol își propune nu doar investigarea dimensiunilor manifestărilor externe ale religiozității în România, ci și să identifice factorii care favorizează trecerea de la credință la comportament religios în societatea românească. Afilierea religioasă nu va fi supusă unei investigații similare deoarece, așa cum rezultă din datele avute la dispoziție, majoritatea covârșitoare a românilor se
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
comportamentul de tip religios: (1) Este de așteptat ca nivelul de practică religioasă publică în România să fie similar cu al celorlalte țări ex-comuniste, în timp ce nivelul practicii private să fie mai crescut, deoarece studiile anterioare sugerează existența unui nivel de religiozitate mai crescut comparativ cu alte țări europene. (2) Atât practica religioasă, publică și privată, cât și afilierea religioasă, sunt influențate de efectul de cohortă și de efectul de perioadă. Cohortele mai tinere prezintă un nivel mai scăzut al comportamentului religios
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
s-a ruga la Dumnezeu cel puțin o dată pe săptămână. Non-afilierea religioasă reprezintă procentul celor care declară că nu aparțin nici unei religii. O prezentare mai detaliată a modului de construcție al acestor indicatori este făcută în capitolul referitor la măsurarea religiozității. Analiza realizată în acest capitol a utilizat și o serie de alte variabile precum religiozitatea, socializarea religioasă în copilărie, sexul și vârsta respondentului și venitul pe membru în gospodărie în luna culegerii datelor. Religiozitatea este un indicator al credinței religioase
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
care declară că nu aparțin nici unei religii. O prezentare mai detaliată a modului de construcție al acestor indicatori este făcută în capitolul referitor la măsurarea religiozității. Analiza realizată în acest capitol a utilizat și o serie de alte variabile precum religiozitatea, socializarea religioasă în copilărie, sexul și vârsta respondentului și venitul pe membru în gospodărie în luna culegerii datelor. Religiozitatea este un indicator al credinței religioase și este construit ca un scor factorial rezultat în urma unei analize factoriale de tip confirmatoriu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
făcută în capitolul referitor la măsurarea religiozității. Analiza realizată în acest capitol a utilizat și o serie de alte variabile precum religiozitatea, socializarea religioasă în copilărie, sexul și vârsta respondentului și venitul pe membru în gospodărie în luna culegerii datelor. Religiozitatea este un indicator al credinței religioase și este construit ca un scor factorial rezultat în urma unei analize factoriale de tip confirmatoriu. Modul detaliat de construcție a acestui indicator este prezentat în capitol referitor la măsurarea religiozității. Variabilele folosite la construcția
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în luna culegerii datelor. Religiozitatea este un indicator al credinței religioase și este construit ca un scor factorial rezultat în urma unei analize factoriale de tip confirmatoriu. Modul detaliat de construcție a acestui indicator este prezentat în capitol referitor la măsurarea religiozității. Variabilele folosite la construcția sa au fost: Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.? (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă deloc important, iar 10 foarte important), Credeți că biserica oferă răspunsuri potrivite
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]