1,378 matches
-
Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism, Editura Fundației PRO, București, 2002. Nistor,Viorel, Pactul ficțional și istoria: repere ale romanului politic românesc postbelic, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2012. Odangiu, Marian, Romanul politic, Editura Facla, Timișoara, 1984. Oroveanu, Anca, Rememorare și uitare: scrieri de istorie a artei, Editura Humanitas, București, 2005. Papahagi, Marian, "Imposibilitatea refugiului", volumul Cumpănă și semn, Editura Cartea Românească, București, 1990. Pecie, Ion, Romancierul în fața oglinzii, Editura Cartea Românească, București, 1989. Pop Corniș, Marcel, "Romanul politic - forme
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
două Paști în cursul aceluiași an, lucru neîngăduit de Așezămintele apostolești"12. Mircea Vulcănescu operează o mică distincție între semnificația ontologică a Paștilor liturgic, al "săvârșirii și împlinirii jertfei" care se oficiază în orice zi și cealaltă semnificație, cea a rememorării și sărbătoririi care are loc o dată pe an. Primul Paști euharistic, "e un fapt real, dar tainic, petrecut în timp, dar neatârnat de vremuri, pe care le măsoară, umplând cu plinătatea lui, ca un izvor vecinic de Har, timpul dintre
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
dacă se folosește o abordare orientată pe acuzele pacientului, problemele care sunt clinic dominante trebuie consemnate primele. În mod ideal, descrierea simptomelor sau a semnelor ar trebui făcută folosind cuvintele pacientului. Totuși, puțini pacienți au capacitatea de observație sau de rememorare necesară pentru a oferi un istoric al bolii fără o ghidare din partea medicului, care trebuie să fie atent să nu sugereze răspunsurile la întrebările adresate. Deseori, un simptom care l-a îngrijorat pe pacient are o mică însemnătate, în timp ce tulburări
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
dacă se folosește o abordare orientată pe acuzele pacientului, problemele care sunt clinic dominante trebuie consemnate primele. În mod ideal, descrierea simptomelor sau a semnelor ar trebui făcută folosind cuvintele pacientului. Totuși, puțini pacienți au capacitatea de observație sau de rememorare necesară pentru a oferi un istoric al bolii fără o ghidare din partea medicului, care trebuie să fie atent și să nu sugereze răspunsurile la întrebările adresate. Deseori, un simptom care l-a îngrijorat pe pacient are o mică însemnătate, în timp ce
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
viului, trăirile ei fiind încărcate, deopotrivă de sensibilitate și vigoare. Intuitivă și reflexivă în același timp, ea are o privire deschisă spre lume, căutând să aprofundeze într-un fel personal înțelegerea vieții, a rostului acestuia. Aflată la o vârstă a rememorărilor fecunde în plan artistic, pictorița face dese incursiuni în universul copilăriei, înfățișat cu nostalgie în lucrări calde, senine, armonioase și însuflețite. Lângă jocurile anotimpului candorii, Constantina Voicu adaugă, firesc, alte teme ale existenței în lucrări care se rețin prin gravitatea
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Vlad Bejan ALBUM CONSEMNĂRI REPORTAJE 1989 - 2002 Argument Pentru cei care în ultimele decenii s-au implicat în vâltoarea evenimentelor, alegerea unor modele politice nu mai este dilematică. O scurtă rememorare a istoriei naționale ne convinge că numai acele perioade au însemnat un real progres când resursele naturale și potențialul creativ autohton au fost dirijate după conceptul „prin noi înșine”. Supraviețuirea românilor dealungul a două milenii în spațiul carpato dunărean, răvășit
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
a valorilor urbanistice, arhitectonice, culturale ale acelui Iași a rămas Într-un tainic anonimat timp lung În care orașul va căpăta o imagine radical opusă.Valoarea acelor idei ce Întruchipează un destin urban rămas În nedesăvârșire ne obligă la reamintire, rememorare și meditație. Iașiul este, În viziunea autorului, mărturia cea mai veridică de civilizație urbană românească datorată spiritului de sinteză prin care influențele venite dinspre toate punctele cardinale s-au topit În forme specifice locului. Calitatea relațiilor cu spațiul natural, silueta
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
pp.) Document memorialistic important, fără îndoială. Dar inegal, amestec de analize și mărturii esențiale, alături de multe detalii anodine și nesemnificative, de anecdote oarecare și scene nelegate între ele, insuficient elaborate. Uneori se simte și o anumită discreție voită. Alteori, efectul rememorării este predominant, în dauna stilizării și organizării finale a manuscrisului. Este vorba, în mod evident, de o primă redactare rămasă imperfectă. Dar și în acest stadiu textul va face, nu mă îndoiesc, referință. Două capitole, mai ales, sunt de prim
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de extirpare a lobilor temporali bilaterali. Ca rezultat, HM pierde memoria, nu-și amintește când s-a născut, unde a copilărit, cine sunt părinții și nu-și amintește nici că aceștia au murit. Inteligența este păstrată; poartă conversații adecvate, cu excepția rememorării evenimentelor de dinainte și după operație. Cazul atrage atenția lui Kandel, angajat în cercetarea memoriei de lungă durată. Eric Richard Kandel Cercetătorii W.B. Scoville și B. Milner considerau că absența celor două hipocampusuri aflate în lobii temporali era responsabilă
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
procesul de memorare. De la arhetip la imagine, schema "pulsează" precum un organism viu și îi asigură astfel imaginarului colectiv posibilitatea de a rămâne permanent în relație cu realitatea; la rândul ei, comunitatea îl solicită, dar îl și consolidează prin reluări (rememorări) și noi combinații sub forma sub-unităților discursive (narative, simbolice, mitice etc.). A doua schemă conceptuală o descrie pe prima, dar o și depliază, astfel încât să poată fi adaptată la profilul istoric al fiecărei perioade în parte. Vom urmări în capitolul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
TTR, 1976, 3; Aureliu Goci, „Procese istorice”, RL, 1976, 19; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 217-218; Paul Dugneanu, Romanul de largă respirație, LCF, 1978, 22; Luca Vasile, „Cinema Splendid”, CL, 1978, 6; Nicolae Balotă, Rememorare și analiză, RL, 1978, 29; George Muntean, Un roman-document, RL, 1978, 29; Ileana Fărcașiu, „Cinema Splendid”, ST, 1978, 8; Elena Tacciu, Un bildungsroman, RL, 1981, 10; H. Zalis, Planurile cinematografice ale memoriei, CNT, 1981, 19; Iorgulescu, Critică, 141-144; Brădățeanu, Istoria
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
Mihai Beniuc, București, 1975; Poeme, București, 1977; Solăria, București, 1982; Oră de taină, Oradea, 1997. Repere bibliografice: Dan Mănucă, De la o lună la alta, ÎL, 1966, 11, 1967, 3; Paul Dugneanu, „O tăcere adaos”, RL, 1975, 24; Virgil Mihaiu, Muzica rememorării, ST, 1975, 7; Virgil Mihaiu, „Poeme”, ST, 1977, 10; Victor Frunză, În teritoriul poeziei, LCF, 1977, 47; Emil Manu, Sentimentele pământului, SPM, 1977, 367; Popa, Dicț. lit. (1977), 627; Lit. rom. cont., I, 720-721; Gh. Bulgar, „Solăria”, ST, 1982, 10
ZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290709_a_292038]
-
aproape obligatoriu nelegitim. Strănepoții acestora, boieri și câteva slugi credincioase, se regăsesc în Arta conversației și au aceeași neliniște erotică, dar cu alte motivații. Acțiunea are loc la sfârșitul anilor ’70 ai secolului trecut, iar perioada la care se opresc rememorările este a anilor ’50. Categoria socială - la fel de unitară ca în romanul precedent - e alcătuită aici aproape numai din medici (nu sunt uitați și câțiva artiști). Relevante sunt și de această dată aparițiile feminine. Dincolo de alegerea altei epoci, între cele două
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
a patriotismului, F, 1982, 8; Dumitru Chirilă, „Schițe de călătorie”, F, 1982, 8; Mîndra, Ist. lit. dram., 191, 331-332; Gheorghe Petrușan, Iosif Vulcan și „Familia”, Gyula (Ungaria), 1992; Vasile Voia, Iosif Vulcan văzut azi în Ungaria, ST, 1992, 7; Țepelea, Rememorări, 109-110; Faifer, Semnele, 216; Teodor Vârgolici, Călătoriile lui Iosif Vulcan, ALA, 1995, 255; Valentin Chifor, Caleidoscop critic, Oradea, 1996, 131-144; Datcu, Dicț. etnolog., II, 283-284; Rusu, Membrii Academiei, 563; Mihai Cimpoi, Critice, I, Craiova, 2001, 32-42; Dicț. scriit. rom., IV
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
de un oratoriu compus de Prokofiev și care ilustrează bătălia lui Nevski împotriva cavalerilor teutoni din secolul al XIII-lea, realizatorul afirmă că are ca „temă - patriotismul”. în timpul războiului, etichetat ca „Marele Război Patriotic”, prin referire la războiul din 1812, rememorările trecutului rusesc sunt o constantă. Afișele de propagandă invită la luarea explicită de model a lui Kutuzov și la asimilarea bătăliei de la Moscova cu cea de la Borodino: „în acest război, inspirați-vă din exemplul valoros al înaintașilor noștri!” (1941). Lucrările
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
multă sau mai puțină severitate asupra delincvenților, În funcție de delictele comise, se poate observa adesea o anumită Îngăduință față de cerșetori sau de cei fără căpătâi. Toleranța față de nebunie sau de marginalitate nu este totuși aceeași la toate culturile. O dată efectuate aceste rememorări, trebuie spus că ne-am Înșela dacă ne-am imagina că suntem condamnați să imităm În mod pasiv modelele preexistente. Între cel care transmite și cel care primește se instaurează o „dialectică”. Deși dorim să acceptăm faptul că pozițiile nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care rezultă pe parcursul relatării povestirii pot trece dincolo de sine, spre domeniul colectiv, permițând povestirilor vieții să îndeplinească cele patru funcții ale mitologiilor active. Utilizarea în psihologie Întregul proces de dezvoltare psihologice se focalizează în jurul unei dialectici de tip conflict-rezoluție, schimbare-dezvoltare. Rememorarea, modelarea și împărtășirea povestirii vieții, care este alcătuită din valorile, credințele și aspirațiile cuiva, dar și din evenimentele și experiențele trăite, nu constituie doar o sarcină developmentală. Povestirea însăși poate reprezenta un text valoros pentru a învăța din experiența altor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
și a-ți repovesti viața cuiva oferă ocazia de a crea relatări noi, dintre care unele pot oferi un sentiment de eliberare. Cercetătorul ar putea examina procesul și textul povestirii căutând posibile idei și noi interpretări, pentru a determina în ce măsură rememorarea unor evenimente timpurii ale vieții și reflectarea asupra lor, prin intermediul povestirii, au ajutat, poate, la clarificarea acestor aspecte sau au adăugat sentimentul unei mai mari integrități vieții povestitorului. Studiul narativ al vieților Viața este studiată ca întreg sau doar în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
mai bine și ceea ce contează în continuare cel mai mult. Ca urmare a studiilor ulterioare asupra accentului pus de Butler pe retrospectiva vieții ca o componentă firească a îmbătrânirii și ca exemplu de „memorie involuntară” alți cercetători au descoperit că rememorarea deliberată este un mijloc important de unificare a sinelui. În această secvență sunt reluate procese cum ar fi reunirea membrilor sau a figurilor aparținând istoriei vieții cuiva sau sinelui anterior și reapar persoanele semnificative care fac parte din această istorie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
tip pentru un anumit proiect, o modalitate de a-i ajuta pe naratori să aprofundeze semnificațiile fiecărei povestiri ar fi reflecția de grup, eventual și pentru coroborare acestora. Putem apela la grupuri structurate organizate în vederea analizei reflexive a povestirilor, la rememorarea în grup sau la ambele metode. O altă manieră de a-l ajuta pe narator să creeze semnificații din povestea spusă este prin intermediul unui proces numit crearea personalizată a miturilor sau trecerea de la poveste unică la una universală. Acesta este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
esențiale, avînd un conținut specific pe terenul psihologiei cognitive și al psihologiei lingvistice textuale, unde este concurat de sinonimul script. În acest cadru, schema este o organizare generală, prezentă la subiecți, în funcție de care se structurează amintirea unui text în memorie. Rememorările pe care le realizează subiecții după ce au citit un text nu sînt reproducerea fidelă a lui, ci fac obiectul unei elaborări care-l simplifică și-l stabilizează. Totul se produce ca și cum ar exista în memorie o reprezentare formală a structurii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
3 de mai sus și nu par deloc a fi narațiuni. Mai spre margine sînt situate programele de sport de la televiziune. De menționat că nu prea există rezumate radiofonice ale unor meciuri sau ale unor evenimente oarecare. 6. Narațiunile presupun rememorarea unor întîmplări care pot fi îndepărtate de povestitor și cititor nu doar spațial ci, chiar mai semnificativ aceasta, din punct de vedere temporal. A se compara practicile noastre cu acelea ale unei albine, ale cărei zbateri din aripi și coadă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
să le repovestească. Însă chiar prima secțiune din Une Glossaire, intitulată Absence, se termină prin a afirma că în procesul scrierii scriitorul își propune să-și „reclame trecutul”, ceea ce îndeamnă la „amintiri”. Toate acestea sugerează că se va întreprinde o rememorare narativă. Chiar și aceasta, totuși, se depărtează de narațiunea propriu-zisă, dacă un număr de scene, obiecte sau sentimente trecute și distincte sînt reînviate (așa cum o persoană în vîrstă, relatîndu-și amintirile de război, nu le integrează într-o povestire unitară). Fie
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
este mai mult o retrăire. Pnin, bărbatul de vîrstă mijlocie, pleacă în vacanță împreună cu alți emigranți ruși și copiii lor, într-un loc retras la țară. Dar cînd aude într-o conversație numele Mirei Belocikina, Pnin se refugiază într-o rememorare intensă a tinereții sale: a verilor petrecute în casa de țară dintr-o stațiune baltică, cu tatăl său și cu Mira absorbiți de sahul lor, într-un colț al verandei. Timofei Pnin era din nou băiatul neîndemînatic, timid și încăpățînat
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
săi se contopesc într-un sentiment neliniștitor, iar câteva cuvinte românești îi amintesc obsesiv fractura existențială din copilărie. Romanul Unchiul Rudolf are o fluiditate narativă ce permite o lectură intens afectivă. Nostalgia protagonistului se suprapune unei istorii subiective neobișnuite, iar rememorările sale deschid un arc temporal de peste o jumătate de secol. La vârsta de șaptezeci de ani, Andrei, devenit Andrew încă din copilărie, când a fost dat în grija unchiului său, Rudolf, simte că doar scrisul îi poate ușura înțelegerea unui
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]