5,917 matches
-
bază documentară, ci și din familie, este vorba despre propria sa familie. Ampla documentare asupra duplicității lui Malaparte relevabilă în bibliografia utilizată de istoric face indeniabil oportunismul scriitorului italian, oportunism ridicat la rang de doctrină "il transformismo". Scriitorul își scria reportajele de pe frontul de Est, din stepele înghețate ale Rusiei, sub soarele Mediteranei în insula Capri, așa cum devine maoist imediat după război executând o vizită în China, ceea ce nu-l împiedica să solicite prezența Papei pe patul morții concomitent cu aceea
Călătoria lui Malaparte by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6700_a_8025]
-
fotografie pe care o face să aducă privitorului un plus de informare, emoție, bucurie. Fotografiile aeriene sunt doar peisaje de natură, industriale sau urbane, fiind mai spectaculoase când obiectivul surprinde din înaltul cerului. Mă pasionează și alte genuri de fotografie: reportaj, sport, documentara (arheologie, istorie), dar mă simt atras cel mai mult de imaginile aeriene. Și când te descurci relativ bine la viteză de 150 km/oră, celelalte genuri sunt mai usor abordabile: aștepți sau pui o lumină potrivită, folosești trepiedul
Cum se fac fotografiile aeriene. Cât trebuie să investești într-o asemenea afacere () [Corola-journal/Journalistic/67117_a_68442]
-
la luptă, el ar fi postat un mesaj a cărui țintă directă este Mircea Badea: Exista un lătrau îndrăcit care turbează când aude de Părintele Iustin Pârvu, vitriolând spațiul mediatic cu tot felul de mârâituri înfundate. Îi recomand un superb reportaj marca În Premiera cu Carmen Avram". Reacția lui Oreste a venit după ce Mircea Badea a scris, tot pe pagina de socializare următorul mesaj: "Într-o seară, Iustin Parvu a spus: 'E o seara frumoasă!'. Asta pentru că era seara și era
Badea spune că Oreste îl aleargă cu banii de la politicieni by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/67455_a_68780]
-
neștiința jucată a Ori-entului îndepărtat. În de-fini-tiv, unul de-ai noștri. Așa încât Cronica fantastică, pe care o publică în „Ghimpele“, la 9 iunie 1874 (când, întâmplare sau nu, Grigore Ventura și Villemont vedeau Bucureștii din balon), nu-i decât un reportaj fără vârstă dintr-o realitate fără leac. Destul de subțire, ca imaginație, e un act din comèdia gazetelor, făcută să-i mire pe cei care le deschid cu prefăcută inocență. Așa află onestul locuitor al capitalei lui Gheorghe Manu, trecător grăbit
Două mii de chinezi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6563_a_7888]
-
o carte despre lumbago sau despre l'um bago, ca să-i povestesc experiența mea, dar și, a adăugat, ca s-o îndrum puțin, pentru că era vorba de o fată foarte tânără care nu știa dacă să scrie sub formă de reportaj sau de roman. María José ne aștepta nerăbdătoare, cu un plasture negru de piele pe ochi. A spus, nu fără un dram de resentiment, că de două ori s-a răcit cafeaua; iar când ne-a dat-o avea, într-
Juan José Millás - Două femei la Praga by Florentina Hojbotă () [Corola-journal/Journalistic/6473_a_7798]
-
o zi, o să-ți aduc aminte. - De ce nu scrii romane? - Pentru că prefer să lucrez cu datele realității. - Ce obsesie cu datele! Luz crede că textul despre lumbago ar trebui să fie un roman, iar cel despre l'um bago, un reportaj. - Cine crede asta? - Luz, a repetat făcând un semn din cap în direcția dormitorului. - Credeam că o cheamă Fina, am zis. - Fina, Luz, ce contează. Doar n-o să-i folosești numele real în articol. După câteva secunde, am adăugat: - Eu
Juan José Millás - Două femei la Praga by Florentina Hojbotă () [Corola-journal/Journalistic/6473_a_7798]
-
rană într-un război, se goleau și se umpleau acum cu fâșii de irealitate și am înțeles cât de iluzoriu fusese totul. A fost o ușurare să simt asta și-am înțeles că dacă ar fi trebuit să scriu un reportaj despre acele femei n-aș mai încerca să aflu dacă Luz era curvă sau funcționară ori dacă avea 0 depresie sau SIDA. Nici dacă María José era fiica unui vânzător de pește sau a unui mecanic. Toată grila mea de
Juan José Millás - Două femei la Praga by Florentina Hojbotă () [Corola-journal/Journalistic/6473_a_7798]
-
pentru a urmări investigațiile impuse de uciderea a patru persoane. Rămânând fidel realității, scriitorul a fost nevoit chiar să aștepte îndelung verdictul tribunalului pentru a-și putea scrie finalul cărții. Rezultatul a fost un roman jurnalistic, ce recurgea la tehnica reportajului, ridicând jurnalismul la statutul de artă și promitea un melanj generos între „credibilitatea faptelor, instantaneitatea filmului, profunzimea și libertatea prozei și precizia poeziei". În timp ce din structura romanului prezența explicită a autorului era exclusă, narațiunea făcându-se la persoana a treia
Fabuloasa realitate by Dana Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/6489_a_7814]
-
cu recunoaștere internațională. Fotoreporterul Andrei Pungovschi a primit premiul de excelență la Pictures of the Year International, la secțiunea "Portret", pentru fotografia "Tough Journey", se arată pe site-ul oficial al concursului. Potrivit gandul.info, fotografia premiată face parte din reportajul " Norii sunt prietenii tăi", de Oana Sandu, publicat la sfârșitul anului în Decât o Revistă. Materialul este povestea lui Luca, în vârstă de cinci ani, bolnav de autism, și a mamei sale, Mirela Alexandrescu, care înfruntă verigile lipsă ale sistemului
Fotoreporterul Andrei Pungovschi, premiat la Pictures of the Year International by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/65008_a_66333]
-
Vâlcea și Gorj și ajunge până la altitudinea de 2.154 de metri în Pasul Urdele. Frumusețea traseului este însoțită însă de momente pline de adrenalină, la vederea porțiunilor de drum neterminate și a lipsei parapeților în serpentine periculoase, potrivit unui reportaj alba24.ro. Peisajele de poveste pe care le întâlnești în cei aproximativ 140 de kilometri parcurși pe Transalpina și istoria acestui drum sunt o dovadă a potențialului turistic pe care îl deține România și care, din păcate, este neexploatat la
Transalpina: Vezi cum se prezintă „Drumul Regelui”, cea mai înaltă șosea din România by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63725_a_65050]
-
Henriette Yvonne Stahl a abordat problema modului în care presa interbelică s-a raportat la utilizarea narcoticelor în România. În romanul Între zi și noapte (1942), prozatoarea scria despre „gazetele în care, cu mari detalii senzaționale și fotografii, erau tipărite reportaje asupra prigoanei duse [de poliție] împotriva traficanților de morfină" sau despre faptul că, „după o serie de articole [de ziar], poliția începu o campanie de urmăriri, descoperiri, cercetări, mușamalizări, șantaje, care avură ca efect scumpirea vertiginoasă a morfinei, dar câtuși
Narcotice în proza românească interbelică by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/6372_a_7697]
-
revistei CULTURA (8 aprilie 2010) a atras atenția Cronicarului prin cuceritorul eseu al lui Mihnea Rudoiu, inspirat de lunile petrecute de autor în Sudan. Textul se intitulează „I'll follow the sun. Sudan: loc încremenit" și este trecut la categoria reportaj, încadrare care nu l-ar nemulțumi pe Cronicar dacă verva autorului n-ar preschimba textul într-o veritabilă bijuterie de limbă. De aceea, articolul care se întinde pe patru pagini de revistă e mai mult decît un reportaj, este o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6398_a_7723]
-
la categoria reportaj, încadrare care nu l-ar nemulțumi pe Cronicar dacă verva autorului n-ar preschimba textul într-o veritabilă bijuterie de limbă. De aceea, articolul care se întinde pe patru pagini de revistă e mai mult decît un reportaj, este o reușită literară. Mihnea Rudoiu descrie ce a văzut la fața locului, și o face cu multă inspirație și cu un umor pe măsură: „Acum doi ani, cineva m-a sfătuit în felul următor: «Dacă vrei să te simți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6398_a_7723]
-
deocamdată, una cu trimitere directă la noi și ai noștri: în 1965 a fost și în România, unde a reușit să-i ia un interviu lui Gh. Gheorghiu-Dej (desigur, la începutul anului, dat fiind că acesta a murit în martie). Reportajul din România urma să fie prezentat de CBS sub titlul Sateliți ieșiți de pe orbită, un proiect menit să pună în evidență orientările opuse ale Cehoslovaciei, care avea o politică externă obedientă, dar „slăbea controalele interne", și României, care „rămânea sever
Optzeci de ani reporter by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6087_a_7412]
-
de asamblare la care lucra" Cine vor fi fost acești „dizidenți", cine era pictorul care picta cu Duco, a ajuns oare la ei cu ajutorul lui Brucan sau (improbabil) ascunzându-se de el? Dacă știe cineva răspunsurile. După cum se aștepta, difuzarea reportajului Sateliți ieșiți de pe orbită l-a făcut pe Daniel Schorr persona non grata atât în Cehoslovacia, cât și în România. în România, interdicția a durat patru ani, până la vizita lui Nixon la București.
Optzeci de ani reporter by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6087_a_7412]
-
solară care să transporte oamenii la distanțe mari, cu viteze aproapiate de cea a sunetului, scrie stiritvr.ro. Transportul de persoane prin tub vidat, un proiect imaginat de Coandă Despre proiectul vizionar al lui Coandă va vorbi, miercuri, într-un reportaj difuzat în Telejurnalul TVR de la ora 20:00, inginerul Dan Ionescu, cel care a avut privilegiul de a lucra cu Henri Coandă și a se plimba prin acest tub în anii '80. Performanțele mașinăriei imaginate de Coandă erau cunoscute și
Sistemul de tranSport imaginat de Coandă, dat în folosință în SUA by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63539_a_64864]
-
despre „Specificul național în literatura română” (la o masă rotundă a Gazetei literare preluată în numărul din 7 aprile), despre daci, într-o tabletă a lui Tudor Arghezi intitulată chiar așa, despre „O hartă sui generis a țării” (chiar dacă subiectul reportajului este unul ce ține de sculptură) sau e o pagină întreagă de poeme de Victor Tulbure cu supratitlul „Soarele României”. O variație a temei patriei o reprezintă întoarcerea la originile latine, cu ilustrații de monede sau fragmente de sculpturi. Cîteodată
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4741_a_6066]
-
Istorii insolite (și Alte istorii insolite) de Crohmălniceanu. Laure Hinckel este traducătoare de literatură, jurnalist și fotograf amator. În cei zece ani petrecuți în România ca jurnalist (1990-2000), a trimis la posturi de radio și ziare din Franța zeci de reportaje și articole, pe toate temele. În prezent, este una din cele mai active și prestigioase traducătoare de literatură română din Franța, abordând cu aceeași competență autori și genuri diferite: Camil Petrescu, Mircea Cărtărescu, Dan Lungu, dar și Emil Cioran sau
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
din presa vremii (din 1978) și i-a atribuit o explicație etimologică foarte convingătoare: ca refacere din substantivul fușerai. Acesta - pentru care se trimite la cuvintele germane Fuschelei și Phuscher - era atestat printr-un citat din ziarul Scânteia, dintr-un reportaj în mediul muncitoresc, unde desemna colocvial lucrările bazate pe furt și improvizație; termenul fusese semnalat în 1976, într-o recenzie la DEX, de românistul german Arthur Beyrer. Astăzi, fușerai pare să-și fi restrâns circulația: e mai rar decât a
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
mult în atâtea secole. Asta până acum, când cel puțin unul dintre ei a ajuns o celebritate datorită rețelelor de socializare", scrie sursa citată în debutul materialului despre Ciobanul Ghiță, intitulat " Balada ciobanului român". Jurnalista britanică Caroline Juler care semnează reportajul despre Ghiță Ciobanul continuă, susținând că în urmă cu câteva săptămâni, acesta pleca cu oile la iernat, pe jos, însoțit de câteva ajutoare, măgari încărcați cu unelte și câini de pază. "Pentru o țară ale căror mituri se învârt în jurul
Ghiță Ciobanul, vedetă la BBC by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/50287_a_51612]
-
facultățior de Filosofie, Litere și Teatru din Antwerpen și Gent. Și-a început cariera literară la ziarul flamand „De Morgen” în 1988; tot de atunci datează și colaborarea cu ziarul „De Standaard” și revista „Knack Weekend”, unde publică interviuri și reportaje extinse, ca și cea cu ziarele neerlandeze „NRC Handelsblad” și „Trouw”. La invitația Festivalului Flandrei, unul dintre reportajele sale a fost prelucrat sub formă de libretto pentru o operă. A realizat o perioadă interviuri pentru posturile tv Canvas și KVS
Anna Luyten: „Cînd am ajuns în București, am simțit nevoia să scriu din nou poezie“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5026_a_6351]
-
De Morgen” în 1988; tot de atunci datează și colaborarea cu ziarul „De Standaard” și revista „Knack Weekend”, unde publică interviuri și reportaje extinse, ca și cea cu ziarele neerlandeze „NRC Handelsblad” și „Trouw”. La invitația Festivalului Flandrei, unul dintre reportajele sale a fost prelucrat sub formă de libretto pentru o operă. A realizat o perioadă interviuri pentru posturile tv Canvas și KVS și face parte din nucleul stabil al emisiunii literare Uitgelezen („O lectură excelentă”). În prezent este profesor invitat
Anna Luyten: „Cînd am ajuns în București, am simțit nevoia să scriu din nou poezie“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5026_a_6351]
-
Naomi Pequin au petrecut o săptămînă la București la finele lunii noiembrie, în cadrul proiectului citybooks, desfășurat de Casa Literară De Buren, din Bruxelles, și Asociația Heritage, din București. În cadrul unei seri de lectură organizate aici, Anna a citit fragmente din reportajele sale, iar Ester cîteva poeme. Săptămîna petrecută la București va face obiectul cîte unei proze care se va publica ulterior pe site-ul De Buren. (A.C.) Cum ai început să lucrezi în presă? Îmi doream de mult să fac jurnalism
Anna Luyten: „Cînd am ajuns în București, am simțit nevoia să scriu din nou poezie“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5026_a_6351]
-
a părut mereu un fel de jurnalism de mîna a doua. În plus, îmi doream să fiu mai aproape de viața reală, de stradă. Nu puteam să fac jurnalism dintr-un birou, nici azi nu pot. Am început așadar să scriu reportaje ample pe teme sociale - asta era prin 88- 89. Mergeam pe-atunci, cu un jurnalist cunoscut preocupat de new journalism, la granițele Europei de Est, în preajma căderii acestor granițe; stăteam acolo cîte o săptămînă, ca să spunem mai departe poveștile oamenilor
Anna Luyten: „Cînd am ajuns în București, am simțit nevoia să scriu din nou poezie“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5026_a_6351]
-
stăteam acolo cîte o săptămînă, ca să spunem mai departe poveștile oamenilor. Așadar, la început de tot, cînd aveam vreo 20 de ani, m-am ocupat de subiecte sociale, o preocupare moștenită de la maeștrii mei naturaliști: greve, cerșetori, romi. După aceste reportaje au urmat interviuri și portrete privind, de pildă, modul în care oamenii experimentează moartea sau bătrînețea. Apoi a urmat o perioadă în care m-am ocupat de interviuri monolog cu persoane publice. Care era ideea din spatele reportajelor tale ample pe
Anna Luyten: „Cînd am ajuns în București, am simțit nevoia să scriu din nou poezie“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5026_a_6351]