1,301 matches
-
1989), ai cărui părinți locuiau în satul vecin Cupcui. Printre nașii săi era și parohul acestei biserici, preotul-cărturar Drăgan. În 1948 biserica din sat este închisă și devastată, fiind reconstruită abia în anii 1990 - 1991. Urmare a ocupației sovietice, a represaliilor din 1940 - 1941, a războiului, a foametei organizate și a deportărilor în Siberia din perioada august 1944 - 1949, populația satului scade de aproape două ori fiind la finele anului 1949 de doar 794 persoane. La 1 ianuarie 1971 numărul de
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
pe oamenii istoviți de război și foamete - colectivizarea. Ziarul republican "Sovetskaia Moldavia" redă întemeierea kolhozului "Lenin" din Groznița ca o mare "bucurie" pe capul localnicilor. Nu rămîne în urmă cu odele sale nici "Moldova Socialistă". Apoi, fără zăbavă, vin și represaliile. Sunt deportați în regiunea Kurgan Mitrofan Mitrionoc și soția sa Natalia, dar spaima a tras-o tot satul. Recensămînturile din 1979 și 1989 înregistrează 470 de locuitori (226 de bărbați și 244 de femei) și, respectiv, 436 de locuitori (196
Groznița, Briceni () [Corola-website/Science/305224_a_306553]
-
declararea războiului împotriva Uniunii Sovietice. Ca urmare a unui atac cu bombe lansat în seara zilei de 22 octombrie 1941 de partizani sovietici asupra comandamentului garnizoanei din Odesa al Armatei Române, Alexianu, ca reprezentant al guvernului, a ordonat și supravegheat represaliile și masacrul din noiembrie 1941: În calitate de guvernator al Transnistriei, Alexianu a organizat ghetouri și lagăre de internare a evreilor și a 25.000 de rromi pe teritoriul dintre Nistru și Bug (Vapniarka, Berezovca etc.); a ordonat marșuri interminabile în care
Gheorghe Alexianu () [Corola-website/Science/306171_a_307500]
-
același nume de Clemens Brentano, dar și numele unei mișcări de rezistență olandeze împotriva spaniolilor. Hans Scholl însuși a indicat Gestapoului doar poezia lui Brentano, pentru ca astfel gruparea lor să fie considerată inofensivă, iar ceilalți membri să fie apărați de represaliile naziștilor. Fondat la München, acest grup de rezistență a răspândit șase manifeste („fluturași”), prin care îi chema pe conaționali la implicarea în rezistență pasivă împotriva regimului. Cel de-al șaptelea manifest, pe care tinerii îl pregătiseră, n-a mai putut
Trandafirul Alb () [Corola-website/Science/306242_a_307571]
-
și soldații polonezi au linșat mai mulți presupuși sabotori germani. Între 223 și 358 de etnici germani au fost uciși în Bromberg, iar mulți alții au fost uciși în satele înconjurătoare. Numărul exact al victimelor este încă în discuție. Ca represalii, forțele germane au executat cam 3.000 de polonezi și până la sfârșitul anului au trimis cam 13.000 de polonezi în lagărul de concentrare Stutthof. În total, pierderile umane din rândul civililor în timpul acțiunilor armate și imediat după încheierea lor
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
această perioadă, cu postura de sfătuitor al oamenilor politici români din Bucovina și sprijinitor al mitropolitului Vladimir de Repta, în chestiunile privitoare la păstrarea caracterului românesc al Mitropoliei Bucovinei. Odată cu izbucnirea primului război mondial și deși era amenințat cu eventuale represalii din partea autorităților austriece, Flondor a refuzat să se refugieze în România afirmând că: ""Mai am și răspunsuri nu numai față de mine și de familia mea. Eu stau în văzul tuturor. Ceea ce fac are repercusiuni în multe direcții. De aceea nu
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
mulți civili. Imediat după ce a aflat de acest dezastru, Antonescu i-a ordonat lui Iacobici “să ia măsuri drastice de pedepsire”. În acea noapte, Iacobici a telegrafiat la cabinetul militar al lui Antonescu că a fost inițiată acțiunea ordonată: „Ca represalii și pentru a da un exemplu populației s-au luat măsuri a spânzura în piețele publice un număr de evrei și comuniști suspecți”. Comandamentul armatei germane și-a oferit serviciile propunând trimiterea la fața locului a unui batalion SS ca să
Iosif Iacobici () [Corola-website/Science/304870_a_306199]
-
Valencia, care rezistase sub tunurile acestora aproape doi ani, s-a predat și ea. Franco și-a proclamat victoria într-un discurs la radio la 1 aprilie, când s-au predat și ultimele forțe republicane. După sfârșitul războiului, au urmat represalii dure împotriva foștilor dușmani ai lui Franco, și mii de republicani au fost închiși și cel puțin executați. Alții au estimat numărul morților între și . Mulți alții au fost puși la muncă forțată, în construcția de căi ferate, asanări de
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
al programului lui Vladimirescu era constituirea unei armate naționale permanente, alcătuită din panduri cu „căpeteniile lor” și 200 de arnăuți. Experiențele ultimilor decenii au impus acțiuni bine cumpănite pentru a nu stârni reacțiile marilor puteri europene, pentru a nu provoca represaliile otomane sau declanșarea unor lupte între armatele străine pe teritoriul Munteniei. Linia politică externă adoptată de Tudor Vladimirescu era aceea de a nu da Porții niciun motiv să-i justifice intervenția armată. Aparenta lipsă de ostilitate față de puterea suzerană, tonul
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
în timpul asedierii Tesalonikului în 1207. Succesorul său, țarul Borilă s-a confruntat cu boierii și cu erezia bogomila. A înăbușit conspirația boierilor la Vidin cu ajutorul unei oaste maghiare, formate din secui, români și pecenegi sub conducerea comitelui Ioachim. A organizat represalii împotriva bogomililor. Treptat însă, românii și-au pierdut rolul în regatul asanestilor. Ioan a revenit în țară în 1218 și cu ajutorul boierilor, l-au capturat, orbit și înlăturat pe Borilă și a preluat tronul. Sub Ioan Assan al II-lea
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
asigura orașul. Pentru capturarea Belgradului, SS-Hauptsturmfuhrer Fritz Klingenberg a fost decorat cu crucea de fier. Divizia a rămas în imfamie pentru execuția a 642 de civili francezi în satul Oradour-sur-Glane, pe data de 10 iunie 1944, în regiunea Limousin, ca represalii pentru activitatea partizanilor. Un proces a fost ținut în anii după război, dar puțini din acuzați au fost găsiți vinovați și pedepsiți. În afară de acest incident, Das Reich a fost una din diviziile SS care au avut o carieră distinsă, în
2. SS-Panzer-Division Das Reich () [Corola-website/Science/305888_a_307217]
-
regimului Antonescu spre a fi arestate, gărzii regale revenindu-i misiunea de a aresta gărzile lor și a le muta cu discreție mașinile din curtea Palatului Regal, pentru ca germanii să nu bănuiască ce se întâmpla. În următoarele zile au urmat represalii grave din partea Germaniei Naziste, Palatul Regal și Casa nouă fiind bombardate. În timp ce Palatul a suferit distrugeri importante, Casa Nouă a fost distrusă în totalitate. La 19 iulie 1945 a avut loc în Sala tronului o ceremonie prin care regelui Mihai
Palatul Regal din București () [Corola-website/Science/305915_a_307244]
-
republică. Singura gazetă care a caracterizat acțiunea de la Ploiești ca fiind republicană a fost „Trompeta Carpaților”. Guvernul reușește să aresteze membri ai mișcării conspirative ca Ion Brătianu, generalul Nicolae Golescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, colonelul Nicolae Crețulescu, și vor urma de represalii deosebit de severe, cu umilire prin bătăi a unora ca preotul Ștefan Dinicescu, Mihail Kogălniceanu, Drăghicescu. Procesul răzvrătiților s-a mutat de la Ploiești la Târgoviște, sentința judecătorească fiind pronunțată la data de 17 octombrie 1870, participanții civili fiind declarați nevinovați. Această
Republica de la Ploiești () [Corola-website/Science/305917_a_307246]
-
organizarea și resursele fiecărei țări, să obțină realizarea drepturilor economice, sociale și culturale indispensabile pentru demnitatea sa și libera dezvoltare a personalității sale”. Problema securității umane are două aspecte: în primul rând ea implică lipsa unor pericole precum foametea, îmbolnăvirile, represaliile; în al doilea rând, implică protejarea individului contra unor evenimente nedorite ale vieții cotidiene ( îmbolnăvirile, accidente la locul de muncă, în societate). Prin securitatea umană se subînțelege un fenomen cu multe componente: securitatea economică, securitatea alimentară, securitatea ocrotirii sănătății, securitatea
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
despăgubiri cu R.F. Germania în 1952, ceea ce a fost de mare ajutor dezvoltării Israelului. Din 1953 relațiile de colaborare dintre Sharet și premierul Ben Gurion s-au răcit considerabil, diferendele dintre ei focalizându-se mai cu seamă în jurul acțiunilor de represalii inițiate de Ben Gurion și de mai mulți ofițeri superiori, și care erau destinate să împiedice infiltrarea de guerrilleri fedayun palestineni pe teritoriul Israelului. Fedainii inițiau acțiuni de teroare contra populației civile israeliene aflate aproape de granița cu Egiptul și cu
Moșe Șaret () [Corola-website/Science/305277_a_306606]
-
unde se remarcă prin opoziție față de FSN, Ion Iliescu și guvernul Român pe care ii caracterizează ca fiind criptocomuniști și uzurpatori ai revoluției din 1989. Adera împreună cu întregul partid la principiile Proclamației de la Timișoara ceea ce declanșează o adevarată persecuție și represalii de tot felul din partea Serviciilor conduse de Virgil Măgureanu care înființează alte partide ecologiste loiale FSN și dirijează în mod samavolnic scindarea PER, prin formarea unui nou partid din PER numit PNE. Este ales Senator de București în mai 1990
Adrian Manolache () [Corola-website/Science/305288_a_306617]
-
Palestina, și în primul rând organizația Hagana a dezlănțuit așa numita operație a „Sezonului” - o prigoană împotriva membrilor Irgunului care nu recunoștea autoritatea conducerii evreiești. Beghin a dat fără echivoc ordinul: „Nu va fi război între frați!”. El a interzis represaliile violente la arestările și detențiile provocate de colaborarea unora dintre evrei cu britanicii, și a impus linia „reținerii”. Execuția de membri ai Irgunului de către britanici a fost privită de Beghin cu gravitate. În iulie 1947 după citirea sentinței de condamnare
Menahem Beghin () [Corola-website/Science/305278_a_306607]
-
în scurtă vreme de 40.000 de rezerviști), au înăbușit rapid rebeliunea. A urmat represiunile germane, circa 2.500 de răsculați polonezi au fost executați prin împușcare sau spânzurare. Aproximativ 22.000 de polonezi s-au refugiat în Polonia vecină. Represaliile au încetat în momentul în care trupele aliate au fost aduse pentru reinstaurarea ordinei, iar refugiații au putut să se reîntoarcă la locuințele lor. A doua insurecție sileziană (în limba poloneză: "Drugie powstanie śląskie") a fost următoarea rebeliune a polonezilor
Insurecțiile din Silezia () [Corola-website/Science/305386_a_306715]
-
zonă și a fost utilizată artileria pentru bombardarea cartierelor muncitorești. Pe 18 decembrie (), după ce a au fost uciși aproximativ 1.000 de oameni și o bună parte a orașului a fost preschimbat în ruine, bolșevicii s-au predat. În cursul represaliilor care au urmat, numărul victimelor ucise sau bătute a rămas necunoscut. Printre partidele politice nou formate sau intrate în legalitate au fost cel al intelectualilor liberali Partidul Constituțional Democratic (Kadeții), Grupul Muncii (Trudovik), Uniunea lui 17 octombrie (Octombriștii) și Uniunea
Revoluția rusă din 1905 () [Corola-website/Science/301455_a_302784]
-
de dorit, căci, lăsat în județ împreună cu vărul său Papa Vladimirescu, fratele slugerului Tudor, se țin împreună de silnicii și răzbunări contrar ordinelor date de conducătorul lor. După înfrângerea revoluției, Ion, împreună cu toată familia sa, fuge la Sibiu de teama represaliilor ocupanților turci. Aici, se îmbolnăvește grav, fiind obligat să se mute în satul Galeș, la câțiva kilometri de oraș. În ciuda faptului că este chemat în țară insistent acesta refuză să se intoarcă, apoi, amenințat că va fi luat cu pandurii
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
pentru toți supușii imperiului, îndepărtându-se de arianism care, în Conciliul ecumenic de la Constantinopol (381), este condamnat definitiv. Creștinismul devenea religie predominantă. Împăratul "Grațian" a încetat de atunci să mai poarte titlul de "pontifex maximus", suveran pontif al cultului roman. Represaliile au făcut între șapte mii și zece mii de morți, în funcție de izvoare, ceea ce l-a determinat pe Ambrozie de la Milano să-l "excomunice". Victimele masacrelor erau, în marea lor majoritate, dintre "romani", iar masacratorii erau foști "barbari", populații din rândul cărora
Teodosiu I () [Corola-website/Science/299985_a_301314]
-
ei au fost respinși în cele din urmă de contraatacurile elenilor. Mai multe unități germane au luat ostatici din rândurile populației civile pentru ai folosi ca „scuturi umane”. Germanii au lansat manifeste prin care cereau capitularea imediată și amenințau cu represalii dure. A doua zi, Heraklion a fost bombardat puternic, iar unitățile elene s-au retras pe noi poziții defensive pe drumul spre Knossos. La căderea întunericului, germanii nu reușiseră să cucerească și să păstreze niciunul dintre obiectivele propuse. Planul riscant
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
deschise de germani au fost mutate în Cimitirul militar din golful Suda. În timpul luptelor pentru cucerirea insulei sau în timpul luptelor de partizani a murit un mare număr de civili cretani. Numeroși localnici au fost uciși de germani ca măsură de represalii, atât în timpul bătăliei cât și în timpul ocupației ce a urmat. Germanii au pretins că partizanii au mutilat cadavrele militarilor căzuți în luptă, dar MacDonald (1995) consideră că a fost vorba mai degrabă de efectul temperaturilor ridicate asupra trupurilor decedaților sau
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
său, era responsabil pentru anchetele derulate sub tortură ale acestuia, prin care urmărea să "smulgă mărturisiri" legionarilor arestați. De asemenea contribuise direct la elaborarea listei celor 105 căpetenii legionare ce fuseseră asasinate în 21/22 septembrie 1939, în cadrul operațiunii de represalii ordonate de către Carol al II-lea în urma asasinării lui Armand Călinescu. Mandatul de arestare a fost emis la cererea generalului Ion Antonescu, care în 6 septembrie 1940 fusese investit prim ministru cu puteri sporite de către Carol al II-lea, care
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
a artei românești pentru Institutul Român de la Berlin, despre care nu știm dacă a depășit stadiul de intenție sau dacă s-a lucrat la el ("Revista Fundațiilor Regale", aprilie 1942, p. 239). In epoca tulbure a anilor 1948-1950, de teama represaliilor și la avertismentele fratelui său care era avizat, a distrus corespondența cu Cioran, cu Eliade și cu familia Enescu. Epocă în care timp de două decenii activitatea de critic de artă a fost înghețată. Printre marii săi prieteni, s-a
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]