3,646 matches
-
102) - acesta era discursul unui anchetator care miza pe efectul descris mai sus. Victima era considerată a fi o „cantitate neglijabilă” din punct de vedere uman, dacă nu cumva chiar o dejecție. Anchetatorii foloseau un jargon-argou specific pentru aparatul de represiune, având pe de o parte funcția de a-i legitima ca „inițiați”, ca „elită” (falsă, de fapt). Pe de altă parte, același argou avea funcția de a-i delimita față de victime, în ipostaza de deținători ai puterii absolute. Imediat după
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
secvențe absurde: de pildă, unui anchetat i s-au întors hainele pe dos, ca să se îmbrace cât mai greu. Trebuia, uneori, să nu existe nici o noimă în presiunea psihologică la care era supusă victima. Tot ca strategie a aparatului de represiune care miza pe un efect psihologic, în anumite cazuri a fost alternat anchetatorul brutal cu cel fals serafic, nonviolent, astfel încât victima să cedeze în fața celui din urmă. În timpul anchetei la București, unii protestatari nu au fost izolați, fiind încarcerați intenționat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
familiei care se va desolidariza de ei. Scopul era provocarea pierderii nădejdii. Unele victime au fost ținute în celule pătate de sânge, în scop de intimidare. Altele (chiar dacă rar) au fost amenințate cu pistolul la tâmplă, deși membrii aparatului de represiune erau conștienți de faptul că nu-i puteau extermina pe protestatari și nu primiseră ordin în acest sens. Dar lichidarea protestatarilor putea fi oficiată simbolic prin tot soiul de strategii. S-a apelat în mod intenționat la dezumanizarea arestaților prin
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
evite substratul politic al protestatarilor brașoveni, ei au fost judecați ca „huligani” și „tulburători ai liniștii publice”. În 1987 trecuseră 35 de ani de la „fenomenul Pitești” - și totuși, acesta era reluat la scară redusă, fără nici o reținere din partea aparatului de represiune. Lucrurile începuseră să fie gândite pe această direcție înainte de proces, încă din timpul anchetei. Pe durata desfășurării acesteia, unii dintre arestați au fost somați să devină delatori ai altor protestatari, dar majoritatea au refuzat. În alte cazuri, anchetatorii au mizat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
caracter politic în acțiunea muncitorilor brașoveni. Metodele de tortură și anchetă și limbajul securiștilor nu au diferit, în 1987, în majoritatea cazurilor (excepții au existat, ca întotdeauna), de cele din vremea lui Dej. Dimpotrivă, metodele rămăseseră aceleași, pentru că aparatul de represiune nu se modificase: păstrase aparențele mai bine ca odinioară, înfățișându-se a avea oarecare maniere, dar totul era o fațadă ce ascundea aceeași brutalitate. Una dintre victime îi recunoaște în anchetatorii agresivi pe urmașii și „ucenicii” lui Alexandru Nikolski și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ora 5 dimineața, în timpul zilei arestatul neavând voie să se întindă, ci doar să stea sprijinit de marginea patului; hrana era alcătuită din ceai, pâine neagră, marmeladă; stingerea era la ora 10 seara. Revolta brașovenilor luase prin surprindere organele de represiune din România. Pe lângă injuriile cu care au fost copleșiți arestații, unii dintre anchetatori nu s-au sfiit (deși foarte rar) să-și manifeste admirația față de protestul brașovenilor: „Măi băieți, măi, ce-ați făcut voi, noi nu am fi avut curajul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ipostaza liderului reformator, așa cum fusese ea vehiculată până prin 1980, prin diferite strategii de manipulare. De aceea, revolta de la Brașov era bagatelizată și minimalizată de autorități, chiar dacă ceea ce se aplica de fapt, anume deportarea, nu era deloc o măsură neglijabilă de represiune. „Umanismul” pretins în proces al regimului Ceaușescu era o ultimă fantoșă prin care se încerca obținerea „în eprubetă” a unei repopularități a dictatorului, clemența fiind poza retușată pe care Ceaușescu pedala pentru a-și autoglorifica imaginea. Destul de fragilizate în urma anchetei
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Ceaușescu (precum la Brașov în noiembrie 1987). Tot pe 17 decembrie au loc primele reprimări violente soldate cu morți. Doar după ieșirea în stradă a protestarilor, revolta a devenit de fapt vizibilă pentru întregul oraș și chiar pentru forțele de represiune, întrucât protestul a fost secondat, în anumite cazuri, de acțiuni de distrugere nu doar a însemnelor comuniste, ci și a orice putea prilejui o formă de defulare a mulțimii (chiar dacă, speculează unii analiști, pe de o parte au existat provocatori
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
prilejui o formă de defulare a mulțimii (chiar dacă, speculează unii analiști, pe de o parte au existat provocatori specializați în a distruge bunuri publice, aceștia fiind, se presupune, chiar securiști pozând în revoluționari pentru a provoca la ripostă forțele de represiune, iar pe de altă parte au existat, ca în orice mulțime, infractori de drept comun care au profitat de revoltă pentru a-și pune în practică acțiunile). Deși era informat asupra a ceea ce se întâmpla la Timișoara (chiar dacă nu întru
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
destule victime de-a lungul zilelor insurecționale (câteva zeci de morți și sute de răniți). De altfel, cadavrele a patruzeci dintre victime au fost transportate într-un camion frigorific la București și arse la crematoriu, pentru a se șterge urmele represiunii; cel puțin așa își închipuia Puterea că va reuși să manipuleze evenimentele de la Timișoara la nivel mediatic, probabil mai cu seamă pentru străinătate. După ce înfruntările violente și represiunea au devenit evidente, dar fără ca timișorenii să fi renunțat la revolta lor
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
frigorific la București și arse la crematoriu, pentru a se șterge urmele represiunii; cel puțin așa își închipuia Puterea că va reuși să manipuleze evenimentele de la Timișoara la nivel mediatic, probabil mai cu seamă pentru străinătate. După ce înfruntările violente și represiunea au devenit evidente, dar fără ca timișorenii să fi renunțat la revolta lor, Elena Ceaușescu, singură la conducerea României, dat fiind că Ceaușescu se afla în Iran, îl trimite în 19 decembrie, la Timișoara, pe primul-ministru Constantin Dăscălescu și pe Emil
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și schimbarea guvernului (implicit și a regimului politic). Piața Operei este deja ocupată de timișoreni deciși să nu cedeze, care reclamă trupurile victimelor asasinate, precum și eliberarea arestaților despre care se presupunea, pe bună dreptate, că sunt maltratați de organele de represiune. În fața ieșirii masive a populației în stradă (întrucât fusese declanșată grevă generală), reprezentanți ai Armatei fraternizează cu protestatarii, iar gestul acestora este înțeles simbolic ca o capitulare a armatei în fața revoluției care nu mai putea fi negată; trebuie precizat însă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
reforma învățământului; libertatea tuturor cultelor religioase; satisfacerea necesităților alimentare ale întregului popor; asigurarea unei asistențe medicale adecvate; desființarea nomenclaturii și a privilegiilor acesteia - la care se adăugau mai apoi doleanțe legate strict de situația insurecțională din Timișoara (pedepsirea organelor de represiune care au deschis focul asupra populației, publicarea listei morților și răniților, eliberarea arestaților etc.). Nu în ultimul rând, Frontul Democratic Român solicita formarea în toate localitățile țării, în întreprinderi și instituții, a unor comitete FDR care să asigure inițierea procesului
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ei sunt așteptați la gară de revoluționari, care îi conduc în Piața Operei, pentru a-i încredința de izbucnirea unei revolte anticomuniste, dar pașnică, la care participă întregul oraș. Deși Armata a avut rolul principal represiv la Timișoara, forțele de represiune care au tras în populație au aparținut de asemenea Miliției și Securității (generalul Vasile Milea și adjuncții săi Ștefan Gușe și Victor Athanasie Stănculescu au dat la Timișoara ordinul de a se trage în demonstranți; abia în 21 decembrie, o dată cu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și adjuncții săi Ștefan Gușe și Victor Athanasie Stănculescu au dat la Timișoara ordinul de a se trage în demonstranți; abia în 21 decembrie, o dată cu revolta Bucureștiului, generalul Milea și-a revizuit parțial decizia, amânând, pe cât posibil, implicarea Armatei în represiune, intuind probabil generalizarea revoluției în toată țara; Stănculescu, și mai precaut, a căutat și a reușit să se desprindă total din acțiunea de represiune din 21 decembrie la București). Armata primise în 17 decembrie 1989 ordinul „Radu cel Frumos”, care
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
o dată cu revolta Bucureștiului, generalul Milea și-a revizuit parțial decizia, amânând, pe cât posibil, implicarea Armatei în represiune, intuind probabil generalizarea revoluției în toată țara; Stănculescu, și mai precaut, a căutat și a reușit să se desprindă total din acțiunea de represiune din 21 decembrie la București). Armata primise în 17 decembrie 1989 ordinul „Radu cel Frumos”, care insinua ideea că România s-ar afla în pragul unei agresiuni iminente, urmărind separarea Transilvaniei de restul țării - drept urmare, ordinul indica dotarea cu armament
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
decembrie 1989 au fost supuși la o serie de maltratări grave, fiind anchetați și schingiuiți de milițieni și securiști. Torturile la care au fost supuși seamănă cu cele aplicate în cazul muncitorilor de la Brașov, din 1987, semn că aparatul de represiune nu numai că folosea același metode, dar acestea erau în stilul brutal stalinist specific anilor obsedantului deceniu - de la amenințări verbale obscene la bătăi de anvergură, soldate cu maltratarea victimelor, cărora li se dădea senzația că vor fi mai apoi lichidate
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
aceste situații s-au datorat psihozei și intoxicării cu ideea prezenței teroriștilor considerați a fi omniscienți, omnipotenți, putându-se travesti în fel și chip și păcălind populația, la Timișoara s-a speculat obsedant pe ideea că membri ai forțelor de represiune, care au interogat răniții din primele zile ale insurecției, ar fi fost cei care i-ar fi lichidat pe câțiva dintre aceștia, moartea lor în afara oricărui pericol fiind altfel inexplicabilă. Ceea ce s-a întâmplat la Timișoara în perioada 16-20 decembrie
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
acești termeni, ci sensul insurecției timișorene (în ce mă privește, prefer această categorisire), care, dacă nu a fost foarte clar la început, s-a limpezit pe parcursul acelor zile în care locuitorii orașului au rezistat singuri în fața dictaturii și forțelor de represiune; iar acest sens a fost acela de anticeaușism, dar care în subsidiar era anticomunism radical. În timpul zilelor insurecționale, timișorenii au conștientizat faptul că trebuie să fie mai bine organizați decât la Brașov în 1987, astfel încât să nu fie reprimați vertiginos
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
consideră că a fost vorba de câteva grupuri de muncitori tineri cu steaguri care au început să scandeze „Timișoara” și „Jos Ceaușescu!”, huiduindu-l pe dictator în timpul discursului său și provocând spaima celorlalți participanți la miting care, temându-se de represiune și de supravegherea Securității, au fugit producând învălmășeală și dezordine (aruncând portretele, drapelele și pancartele cu lozinci pro-Ceaușescu). Alte voci consideră că a fost vorba de câțiva oameni disparați care au început să-l huiduie individual pe Ceaușescu: protestul lor
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
întreagă care, în momentul declanșării huiduielilor și protestului - și mai apoi al spargerii mitingului -, ar fi înțeles că poziția politică a lui Ceaușescu se clatină și că a sosit momentul unei revolte la nivelul întregii Românii. La București, forțele de represiune au fost alcătuite dintr-un amalgam de trupe ale MApN, Ministerului de Interne, USLA, Miliției. Primele victime au fost cei accidentați de mașinile militare care au intrat direct în mulțime în Piața Universității. Primele gloanțe s-au tras doar o dată cu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
un amalgam de trupe ale MApN, Ministerului de Interne, USLA, Miliției. Primele victime au fost cei accidentați de mașinile militare care au intrat direct în mulțime în Piața Universității. Primele gloanțe s-au tras doar o dată cu lăsarea întunericului, urmând ca represiunea dură să aibă loc pe parcursul nopții. Hotelul Intercontinental devenise spațiul acțiunilor operative ale Securității, care filma insurgenții din Piața Universității și le monitoriza mișcările. Bilanțul nopții de 21 decembrie a fost de aproape o sută de morți și mulți răniți
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Orban creditează doar revoluția de la Timișoara ca fiind autentică, secondată de revoltele din celelalte orașe, plus capitala, în 21 decembrie 1989, pedalând pe ideea unei lovituri de stat ulterioare revoluției, așa explicându-se neaducerea în instanță a celor vinovați de represiune sau achitarea lor. Nicolae Bădilescu, unul dintre vorbitorii din balconul Operei, afirmă că revoluția timișoreană, care nu a fost trucată, a fost în schimb desacralizată și profanată de așa-numiții „emanați” de la București (Iliescu și grupul său), fiind însușită nu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fost absolvite de vină, va marca și alți autori care, în momentul scrierii cărților respective despre decembrie 1989, nu aveau de unde să știe că, în viitor, generalii Chițac și Stănculescu vor fi totuși judecați și condamnați pentru implicarea lor în represiunea de la Timișoara.) Ziaristul timișorean Iosif Costinaș consideră că revoluția s-a consumat doar până în 22 decembrie 1989 (creditează, prin urmare, și ziua de 22 decembrie dimineața), când a fost preluată și reconvertită printr-un „puci securisto-terorist” (Milin, 1997). Costinaș nu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în sus). Horia-Roman Patapievici consideră reală starea de revoluție în decembrie 1989, dar constată trădarea ei ulterioară. El acuză un pact între noua și fosta Putere, dar nu indică vreun puci: „Faptul că nu a fost găsit nimeni vinovat pentru represiunea din Decembrie nu este, cum s-a spus, consecința modului haotic în care s-au desfășurat evenimentele: este o decizie politică a celor care, imediat după Decembrie ’89, au pactizat cu forțele represiunii, pact prin care s-a hotărât ca
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]