1,144 matches
-
în tipar 12. În cursul anului 1940, între momentele la care a luat parte și în care s-a implicat, putem remarca următoarele: decernarea premiului C. Chiru lui Virgil Vătășianu, renumitul istoric de artă, sprijinul acordat lui Ștefan Pascu în republicarea operei lui Alexandru Papiu-Ilarian și susținerea ridicării monumentului lui Spiru. C. Haret, fost ministru al Cultelor și Artelor 13. În condițiile social-politice ale deceniului al cincilea, în țară se desfășurau evenimentele poate, cele mai dramatice din istoria românească contemporană. Cel
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Ecaterina Pitiș, Iustin Ilieșiu, G. Tutoveanu, Al. George, Dem. Gâlman, G. Voevidca, Zaharia Bârsan, Gr. Veja, Volbură Poiană, N. G. Bogescu, Teofil Bugnariu, precum și proză de Ion Agârbiceanu (Piciorul de lemn, 2/1911 ș.u.), Liviu Rebreanu (Proștii, 3/1912, republicare din „Convorbiri critice”), Onisifor Ghibu, Ion Dragoslav, Al. Ciura, G. M. Zamfirescu (În vâltoare, 21/1922), Al. Hodoș. Se publică traduceri din Jack London și Maxim Gorki. După primul război mondial, literatura ocupă un spațiu mai întins. Cronica literară aparține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286435_a_287764]
-
Scopul gazetei este acela de „a lumina și a organiza muncitorimea la un singur steag, pentru dezrobirea economică și libertatea politică” (Către cititori). Rubrici: „Știință”, „Răvaș”, „Cronica”, „Cărțile noastre”, „Foița”, „Foileton”, „Literatura”. Majoritatea textelor literare din A. e alcătuită din republicări. Apar, astfel, în paginile ziarului versuri de George Coșbuc, Gheorghe din Moldova, Petre Dulfu, Alexandru Vlahuță, Octavian Goga, Traian Demetrescu, Mircea Demetriade, Mihai Codreanu, Ion Minulescu, Panait Cerna, Mateiu I. Caragiale, P. Zosin, N. Țimiraș, D. Th. Neculuță, I. Păun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285190_a_286519]
-
care atunci când se pregătea apariția Z. își anunțase colaborarea, A. Orna-Galați scrie un necrolog unde inserează informații biografice inedite, în timp ce, în Cântărețul erou, George Emil Botez glosează asupra semnificațiilor sociale ale liricii acestuia. Alături de o inedită (Întâiul cântec) și de republicarea unor poezii de St. O. Iosif, cu versuri sunt prezenți Octavian Goga (Taina), Mihail Săulescu, G. Tutoveanu, Sandu Teleajen, Leontin Iliescu, Soare I. Mateescu, Ion Iordăchescu. Din manuscrisul nr. 2661, aflat la Biblioteca Academiei Române, se tipărește o variantă a Glossei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290722_a_292051]
-
CBC. Poate fi util și referirea la Compendiul Catehismului Bisericii Catolice, cu aprobarea Papei Benedict al XVI-lea și publicat în anul 2005. A patra ediție a acestei cărți a fost puțin îmbunătățită. Mulțumesc Casei editoriale Christiana - Verlag, pentru decizia republicării acestui volum și doamnei Münstermann pentru revizie. INTRODUCERE Sunt catolic. Credința mea este ceva personal. Nimeni nu mi-o poate lua împotriva voinței mele. Deși, la început, credința mea a fost o decizie a părinților mei, ea trebuie să devină
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
orașului Iași, sunt inserate un medalion Mihail Kogălniceanu, semnat de Anghel Demetriescu, versuri de St. O. Iosif și Ronetti Roman, câteva proze aparținând lui I. L. Caragiale, sub genericul Reminiscențe: Karkaleki, Baioneta inteligentă, Șah și mat!, Politică și delicatețe, Garda civică (republicări), precum și articolul C. A. Rosetti. Maria Baiulescu e prezentă cu o versiune în românește a poemului Plimbarea de Fr. Schiller. Fără precizarea traducătorului (I. L. Caragiale), apar O balercă de Amontillado și Masca de E. A. Poe. I.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286017_a_287346]
-
Stăncescu a funcționat ca redactor. Publicația era accesibilă unor cititori cu un nivel mediu de cultură. În C. puteau fi citite „romanțe, nuvele, poezii, varietăți, mode, muzică, arte, știință pentru toți”. Lista colaboratorilor este impunătoare, dar multe dintre texte sunt republicări. Versurile aparțin lui M. Eminescu (Luceafărul ș.a.), V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Anton Pann, B. P. Hasdeu, N. Skelitti, Th. Șerbănescu, Gh. Tăutu, N. T. Orășanu, G. Crețeanu, I. N. Iancovescu, C. Pleșoianu, Scarlat Moscu, I. I. Roșca, Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286230_a_287559]
-
mesajului operei, Virgil Ierunca constată cu amară ironie în Cultul imposturii (1965) cum „și cu o vocală se poate face o ideologie”: invocația „Doamne” din Psalm de Ion Vinea (versuri apărute în „Revista Fundațiilor Regale” din 1944) devine „Doamnă” la republicarea poeziei sub un nou titlu, Lupta („Viața românească” din 1964). Sunt amendate, de asemenea, sub semnăturile Monicăi Lovinescu (care folosește și pseudonimul I. Cristu sau Ioana Cristu), ale lui J. Popper și Șerban Voinea, concesiile făcute regimului comunist de reputați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286988_a_288317]
-
generos al întrajutorării susținătorilor cooperației, după transformarea din 1947, B. f. devine organ de luptă împotriva „agenților reacțiunii”. Rubrica „Duh și slovă”, rezervată materialului cultural, găzduiește articole de popularizare a învățăturii leninist-staliniste. Literatura propriu-zisă e slab reprezentată, fiind utilizate frecvent republicările. G. Lesnea traduce din I. P. Utkin, M. Beniuc din Petöfi, iar Eugen Jebeleanu deplânge moartea lui Mihail Kalinin. Sunt comemorați Vladimir Maiakovski și Henri Barbusse. Unei cărții a lui Maxim Gorki, La stăpâni, i se face o recenzie. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285875_a_287204]
-
învățământului și culturii” (Cuvânt înainte). Deviza înscrisă pe frontispiciu îi aparține lui Thomas Carlyle: „Muncă, sinceritate, tăcere!”. Rubricile obișnuite sunt „Reviste”, „Informațiuni”, „Redacționale”. În paginile dedicate poeziei Nichifor Crainic figureză cu Rugăciune pentru Rege, iar Aron Cotruș cu două poeme (republicări), tot reproduceri fiind versurile lui Vasile Militaru; mai semnează Panait Papazissu, Al. C. Aldea, Em. Papazissu, D. Anastasescu-Diana, Ion Lolu (eseuri), Radu Sandu (critică literară). Revista mai conține fragmente din Sburătorul, „poem dramatic în patru acte și în versuri”, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286053_a_287382]
-
apartenența la acest grup se află Radu G. }eposu, Ioan Buduca, George țâra, Lucian Perța. Toată contribuția lor (presupun, orală) a fost însă filtrată prin talentul scriitoricesc al lui Ioan Groșan, autorul propriu-zis al textelor, așa cum se poate presupune din republicarea lor astăzi sub semnătură proprie. Revizitate astăzi, după două decenii de la momentul conceperii lor, textele semnate Ars Amatoria au o semnificație multiplă. În primul rând sunt expresia unui air du temps al grupului constituit în jurul revistei "Viața studențească" din vremea
Postmodernismul (anti)comunist by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8555_a_9880]
-
că acest lucru ți-l spune cineva care crede cu îndîrjire că micul d-tale atentat moral este o faptă profund neevreiască. /Mihail Sebastian". E o epistolă, cum spuneam, de solidarizare cu Nae Ionescu, lezat - în timp ce se afla închis - de republicarea, îi broșură independentă, a unui articol mai vechi al lui Ludo. Scrisoarea - comentată cu o vervă nebună de I. Ludo, care n-a scăpat ocazia și a dat glas reproșurilor evreilor la adresa prezenței lui Sebastian, ca "hamal ideologic", în ziarul
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
Cornelia Pillat Cu ocazia republicării de către Editură Albatros a Antologiei poeților..... de Ion Pillat și Perpessicius (Ed. Cartea Românească vol. I 1925; vol ÎI 1928) este interesant de avut perspectiva asupra operei de antologist a lui Ion Pillat. Pentru orice mare poet actul creației este
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
pot deveni operante pentru cei interesați de istoria culturii sau disciplinele înrudite, mai ales dacă nu le este accesibilă întreaga operă a gînditorului (formată din peste 1500 de cărți și articole, cum arată Mac Linscott Ricketts în prefață, excluzînd traduceri, republicări, precum și o serie de lucrări aflate în manuscris). Fără a-și asuma premisele unei abordări exhaustive a conceptelor operei eliadești, Rennie reconstituie configurația elementelor taxonomice esențiale - illud tempus, homo religiosus, hierofanie, coincidentia oppositorum, arhetip ș.a. Urmărind valorizările timpului arhaic și
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
nu e? Neconcordanțele sînt deja comice. Amintesc doar confuzia din Istoria lui G. Călinescu: avangardiștii Voronca și Fundoianu sînt tratați ca tradiționaliști (ruralul e foarte prezent în textele lor). Ultima �demistificare" din această parte a cărții îi privește pe criterioniști. Republicarea scrierilor unui Eliade sau Cioran a dus la o falsă imagine asupra statutului lor intelectual în epoca interbelică. Mulți sînt tentați să le atribuie un rol mult mai important decît au avut atunci. Partea a treia a cărții este intitulată
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
eseului Ambiguitatea transparenței din motivele invocate la începutul acestui articol și pentru că el a mai fost deja publicat în chip de introducere la antologia Totul despre Nicolae Manolescu (ediție îngrijită de Mircea Mihăieș, Editura Amarcord, Timișoara, 1996). Cred că la republicarea acestui eseu după 7 ani, autorul ar fi trebuit să revadă puțin textul dincolo de adaptarea lui prin simpla înlocuire a cuvîntului „antologie” cu „analiză”. Pentru că în perioada de timp scursă de atunci unele lucruri s-au modificat, iar vechile formulări
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]
-
revizitării calme, lucide, a literaturii lui Norman Manea, vine de la sine. Întreaga operă trebuie (re)citită în litera ei, făcându-se abstracție de polemicile de natură istorică sau ideologică în care autorul s-a angrenat în anii din urmă. Iar republicarea de către Editura Polirom a cărților de tinerețe ale lui Norman Manea oferă prilejul ideal pentru o astfel de experiență. Publicat în anul 1974, romanul Atrium este ce-a de-a treia carte a lui Norman Manea. Până la acea dată mai
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]
-
Turrini este unul dintre cei mai mari dramaturgi austrieci, piesele lui de teatru fiind traduse și jucate în toată lumea. Volumul de versuri Ein paar Schritte zurück (Câțiva pași înapoi), a stârnit curiozitatea cititorilor încă de la prima sa apariție în 1980. Republicarea lui de curând (Editura Suhrkamp - Frankfurt am Main) într-o ediție revăzută și adăugită, dovedește încă o dată gustul pentru noutatea și caracterul aparte al scrisului său. Tragedii prezentate drept comedii lasă să se întrevadă identitatea unui mare autor. Prezentăm mai
Cîțiva pași înapoi by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14123_a_15448]
-
erau învăluite în complicatele înțelesuri ale parabolei. În anul 1999 scriitorul a emigrat în Statele Unite și, în mod paradoxal, acest act a coincis cu momentul impunerii sale decisive pe piața literară românească. Apariția Trilogiei lui Theophil Magus (Polirom 2000-2002) și republicarea cărților scrise înainte de 1989, Radiografia clipei (Curtea Veche, 2003), Cămașa de forță (Curtea Veche, 2004), evenimente amplu comentate de personalități al căror cuvînt contează în viața culturală românească (Mircea Mihăieș, Vladimir Tismăneanu, Sorin Antohi, Liviu Antonesei, Norman Manea etc.), au
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
în urma demonstranților care ceruseră, cu câteva ore înainte, să nu li se limiteze salariile de bugetari privilegiați, n-aș fi avut nici o ezitare să-i trimit să se civilizeze mai întâi, și abia poi să vină și să ceară drepturi!) Republicarea " Cuvântării prin care Ion Iliescu i-a instigat pe mineri la crime" (citez titlul din ziarul "Ziua") n-a impresionat pe nimeni, deși Prim-minerul cu studii la Moscova a spus textual: "Dragi mineri, mă adresez dumneavoastră de astă dată
Rița-veverița reporterița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16977_a_18302]
-
Astfel, adevărata revoluție pentru profesia de avocat a fost adoptarea Legii nr. 51/1995, primul act normativ care a reglementat organizarea și desfășurarea unei profesii liberale. „Cu toate lipsurile pe care le-a avut, multe dintre ele fiind înlăturate prin republicarea din anul 2004, legea în sine a avut un rol determinant în progresul înregistrat de către avocatura românească. Este pentru prima dată când se creează premisele înfințării cabinetelor priate de avocatură, a cabinetelor asociate și a societăților civile“, ne-a declarat
Agenda2005-06-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283349_a_284678]
-
Prefața cărții strînge într-un fascicol concluziile. Am citit-o gîndindu-mă că și la noi apar frecvent astfel de culegeri. Cele mai multe cărți de critică sînt de acest tip. Doar că puține (ca să nu zic nici una) își propun mai mult decît republicarea în volum a articolelor din reviste și anume o radiografie a actualității literare. Observațiile lui Pierre Jourde sînt valabile, desigur, pentru scena literară franceză. Ele merită însă a fi citite și de literații români: au un anume grad de universalitate
Idei franceze by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14534_a_15859]
-
Alex Goldiș Virgil Nemoianu, Opere I. Structuralismul. Calmul Valorilor, București, Editura Spandugino, 2013. O serie incitantă de relecturi ne propune mica editură Spandugino odată cu proiectul de republicare a cărților lui Virgil Nemoianu. Dincolo de faptul că e vorba de prima reeditare integrală a operelor unui critic postbelic (ceea ce înseamnă că abia acum șaizeciștii încep să se clasicizeze „cu acte în regulă”), va fi extrem de interesant de urmărit metamorfoza
Etica distanței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3464_a_4789]
-
dublul înțeles, ar putea fi amintit poemul arghezian Fabula fabulelor, publicat inițial în "Viața românească" din ianuarie 1955 și reluat de autor chiar în fruntea volumului Stihuri noi (1946-1955), apărut în 1957. Că poemul trebuie citit printre rânduri o dovedește republicarea lui de către Virgil Ierunca în revista pariziană din exil "România muncitoare". El problematizează tocmai deschiderea limbajului esopic. Primul înțeles se referă la situația oricărei fabule, iar în acei ani Arghezi îl traducea pe Krîlov. Al doilea înțeles, cel subversiv, se
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
Creangă și Hogaș nu sînt deloc de disprețuit). În cronică, n-a avut nici răbdarea lui Perpessicius, nici obiectivitatea lui Pompiliu Constantinescu. A scris relativ mult (în orice caz mult mai mult decît se păstrase în memoria noastră pînă la republicarea tuturor cronicilor în volum, după moartea autorului), dar oarecum capricios. Abia în studiile de istorie literară este cu adevărat excepțional, deși meritele i s-au recunoscut destul de greu (În Istorie, G. Călinescu nici nu-l bagă în seamă decît ca
La centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15185_a_16510]