2,211 matches
-
mai oprească cineva. Știam că orașul era foarte exact împărțit între grupuri de tineri, numite: "băștile roșii", în cartierul muncitoresc din jurul uzinei de camioane; "băștile albastre", în cartierul "Tractorul"; "boangherii", grupul tinerilor unguri și "ciomăgarii" din cartierul Schei. Bănuiam că resentimentele dintre grupuri nu pot să fie decât temporare, că fiecare locuitor al Brașovului ar fi solidar cu oricine ar lupta pentru revenirea la numele tradițional al orașului lor, că ar renunța cu plăcere la statuia lui Stalin din centrul vechii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
în rest, e cea uzuală, descripția și evocarea mai păstrând ceva din ingenuitatea stilului cronicăresc, la fel și vehemența moralizatoare. Zădărnicind calea deschisă reconcilierii la „Soborul” florentin (1439), neamul „vestit” al grecilor provoacă adâncirea schismei în aria creștinătății. Trufia și resentimentele oferă o nefastă pildă de risipire și discordie, deplânge C., într-un pasaj ce amintește de privirea sceptică și de reflecțiile stolnicului Cantacuzino asupra „nașterii și stricăciunii”, a strălucirii și erorii guvernând în toate cele hărăzite oamenilor. În termeni antitetici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286450_a_287779]
-
român aproape o jumătate de veac la un trai "insuportabil" după părerea unor analiști, politici superdotați, cu viziuni de filozofi multilaterali. Poate că li s-ar potrivi mai bine să le spunem că sunt mai degrabă plini de prejudecăți și resentimente, sau susținători ai unor interese profitabile, căci dacă-l 22 cobori pe om la o muncă de jos și-l detronezi din fotoliul ocupat fără niciun merit, imediat își schimbă atitudinea și idolii la care se închină,acesta devenind un
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
aceste lupte pentru acapararea puterii prin orice metode și mijloace, dintre grupuri de oameni, între comunități, vecini rude, sau prieteni, acțiuni care ajung la violență, mulți mânați de valul naivității sau al ambițiilor oarbe. Polițe și răzbunări de tot felul, resentimente manifestate pe față, egoisme și tot felul de motive, se găseau la tot pasul, în special că erau stimulate sau inventate de mass-media noastră și cea străină, la care se adunaseră tot felul de "luptători" care suportase rigorile odiosului regim
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
genera noi tensiuni explozive: faptul că după eliberarea lor din ghetouri în cadrul procesului de modernizare și industrializare evreii vor ști, prin succesul înregistrat în plan economic, să plătească respectul celor din jurul lor, va fi întâmpinat cu o escaladare rapidă a resentimentelor antievreiești. Foarte curând, aceste resentimente vor avansa către modelul de ură ideală, și anume, lupta de clasă: evreul bogat, capitalist, speculant la bursă și antreprenor era văzut ca dușmanul de clasă înnăscut și „sabotor al poporului”. În plus, tonul antisemit
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
că după eliberarea lor din ghetouri în cadrul procesului de modernizare și industrializare evreii vor ști, prin succesul înregistrat în plan economic, să plătească respectul celor din jurul lor, va fi întâmpinat cu o escaladare rapidă a resentimentelor antievreiești. Foarte curând, aceste resentimente vor avansa către modelul de ură ideală, și anume, lupta de clasă: evreul bogat, capitalist, speculant la bursă și antreprenor era văzut ca dușmanul de clasă înnăscut și „sabotor al poporului”. În plus, tonul antisemit va fi înăsprit și de
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
îmbunătățirea statutului juridic al evreilor a căpătat o dimensiune internațională. Problema împământenirii evreilor a generat discuții aprinse odată cu obținerea independenței statului român de sub dominația otomană. Modificarea articolului 7 al Constituției din 1866, la intervenția Alianței Universale Israelite, a provocat multe resentimente elitei românești în dorința ei de stabilire a autodeterminării și suveranității României, și a readus în mintea multora întrebări care persistau și un secol mai târziu, despre loialitatea și motivațiile evreilor români care căutau să obțină cetățenie și drepturi egale
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
lor politice, de asemenea, nici unul nu a luat poziții destinate să asigure evreilor drepturi egale și siguranță. Acordarea cetățeniei în masă evreilor, impusă României ca o condiție a recunoașterii internaționale a lărgirii frontierelor sale după primul război mondial, a provocat resentimente în rândul ambelor partide. Aversiunea lor față de problema cetățeniei, amplificată de prevederile Tratatului de la Berlin s-a acutizat în toată perioada interbelică și a găsit un debușeu în discursurile parlamentare și în presă. Atât liberalii cât și cei care reprezentau
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
aceștia sentimente de dependență și le scade spiritul de responsabilitate. Primul tip de conducător este numit promoter, celălalt misionar. Stilul dedicat (orientat masiv pe sarcină și extrem de puțin pe relațiile umane) este eficient dacă orientarea excesivă pe sarcină nu creează resentimente sau opoziții (tacite sau manifeste) din partea oamenilor și ineficient dacă practicarea lui se asociază cu o lipsă totală de considerare și motivare a oamenilor. Primul tip de conducător este numit autoritar binevoitor, celălalt, autocrat. Stilul divizat sau separat (cu orientare
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
favorabil. Dar, acțiunea, oprit dintr-o cauz oarecare, nu se uit: ea se menține într-un fel de virtualitate actual. Ralea o compar plastic, așa cum suntem obișnuiți cu el, cu rzbunarea. Memoria e o acțiune refulat. Exact ca în cazul resentimentului, nu se rzbun decât când e silit s aștepte. Dac percepția e o adaptare la prezenț, memoria e o adaptare la absența stimulului: memoria suspend percepția, triește și se conserv din înbușirea prezentului; în cazul experienței, repetiția fiind inutil, drepturile
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
a sensului valorilor bazate pe puteri și pe exercițiul lor, adic o valorificare «a rebours. Menționând c atât Nietzsche, cât și parțial Scheler vd în moral o manifestare contra naturii, Ralea refuz ideea c la baza ei s-ar gsi resentimentul: Nu e vorba aci de invidie, de renunțare sau de idealizare voit a unor neajunsuri, care pot aprea în structura sufleteasc a unor indivizi, ci de o pornire general de echilibru a tuturor societților, de o nevoie de compensație care
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
se poat amgi... Este același Max Scheler care, afirmând c Toate directivele voinței nu pornesc niciodat din stri pozitive, este contrazis de Ralea prin urmtorul raționament: ...dac oamenii nefericiți umbl insistent dup fericire și creeaz, cum arat Scheler, morale de resentiment, e tot atât de adevrat, per a contrario, c oamenilor fericiți le e perfect indiferent fericirea. Astfel, orice nzuinț susținut e de obicei semnul unei lacune. Iar, în consecinț, un om cruia nu-i lipsește nimic, acela nu va mai fi creator
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Max Scheler și Hartmann, (în alte privințe valorificate pentru poziții similare sau inspiratoare, sunt în aceast problem a moralei depșite. Ceea ce nu au vzut exact nici Nietzsche nici Scheler, spune Ralea, e c toate moralele, (nu numai acelea pornite din resentiment, au ca obiectiv rsturnarea raportului de forț, afirmat trufaș și insolent în toate domeniile vieții. Nu e vorba aici de invidie, de renunțare, sau de idealizare voit a unor neajunsuri, ci de o pornire general, de echilibru a tuturor societților
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
exemplu, fascinația lui Cioran pentru Spania sau, mai exact, pentru marele său rateu istoric? Când stau să mă gândesc la partea de dezagreabil a patriei lui Cervantes, îmi vin mai degrabă în minte considerațiile lui José Ortega y Gasset despre resentimentele față de „cei mai buni” ale maselor chemate la viață politică prin vot universal - fenomen caracteristic însă tuturor națiunilor „nevertebrate” - și nu mă gândesc neapărat la teroriștii de la ETA. Oricum, având în vedere schema în care suntem încadrați, am toate șansele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Londra e înțepenită în cutumele și tradițiile ei. Totuși, interlocutorul meu crede că separarea Irlandei va fi conservată. Altfel, conflictul s-ar putea extinde în întreaga insulă. Singura soluție, în viziunea lui, este Europa Unită, care va atenua conflictele și resentimentele istorice dintre națiuni, rivalitățile transmise, din generație în generație, ca o ștafetă otrăvită. Această idee, după ce îmi prezintă realitățile sângeroase din Ulster, nu-mi evocă deloc noul „limbaj de lemn” al integrării europene, ci intervine firesc, ca o concluzie rațională
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
războaie și mutări de frontieră, moștenirea trecutului - ne place să credem - aparține umanității întregi. Nu poți ajunge însă la această sensibilitate dacă nu te asociezi la ceva ce îți depășește îngustul orgoliu național. Or, în cazul rușilor, mai este și resentimentul față de excelența celor pe care i-ai învins în război. Ai învins, dar ce folos dacă, după cinci decenii, te lași strivit de greutatea unei memorii străine?... În tren, Alberto Porlan, prietenul nostru din Spania, îmi povestește discuția pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cu Alexandr Krutov - Russkii dom -, o emisiune șovină, anti-NATO, pro-Miloșevici, anti-Cecenia, anti-baltică, pro-Irak și anti-ucraineană („la Lvov au fost interzise cântecele rusești!”). Un delir în expansiune. Dispariția comunismului a desferecat pandemoniul sufletului rus, a scos la lumină toate obscurantismele și resentimentele sale împotriva Occidentului, dar mai ales pofta de a-i învăța minte pe „naționaliștii” din fostele republici captive. Din fericire, mai există și literatura. Într-un pasaj subteran de pe Tverskaya, fosta Gorki, am găsit o dugheană de cărți și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
iunie 1827, când Ion Vlad Pădurețu, fiul Mariei Ionașcu, și-a înscris numele pe actul de proprietate, devenind Ion Ionescu. De aici încolo începe istoria Ioneștilor, ajunsă până la Andrei Ionescu, pe care Zogru îl așteptă acum, încercând să-și învingă resentimentele și înmuindu-se la gândul că în el zace sângele lui Ioniță Bubosu, pe care l-a văzut ultima oară pe la 1500, sprijinit de cei doi băieți, bătrân și obosit, rugându-se și plângând în fața porții în care Zogru era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
inexistentă la un alt popor, în aceeași intensitate și în proporții de masă. Înjurătura este la români o virtute și o voluptate națională. Era doar transferată în politică, unde ținea loc de competență, programe constructive, idei și multe altele. Un resentiment și o defulare de dimensiuni monstruoase, într-un registru minor și trivial“. Marino avea deci toate motivele să-și disprețuiască profund contemporanii și să rămână un om singur. și el detesta tirania talk-show-urilor televizate care „conduc guvernul“ și consemna antiamericanismul
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
nu prezintă nicio urmă a unei acțiuni corozive, spuse doctorul Pervoiedov cu dezamăgire. ă Asta exclude acidul cianhidric? întrebă Porfiri nerăbdător. Doctorul Pervoiedov se întoarse către martorii oficiali, ca și cum ar spune: De ce nu îi întrebi pe ei?' Dar își controlă resentimentul ă Nu, nu. Chiar deloc. Deși exclude aproape orice altă otravă la care te gândești. Într-o anumită privință, evidențiază mai bine acidul cianhidric. Dacă a fost otrăvit, atunci a fost otrăvit cu așa ceva. Totuși, trebuie să așteptăm pentru testul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Împreună de aproape un an Înainte ca Ravelstein să fi aflat că alcătuiam ceea ce ziariștii de scandal numesc „o bombă”. Trebuie să spun, Însă, că atunci când ne‑am căsătorit el s‑a arătat foarte prietenos și nu a vădit nici un resentiment. În mod natural, oamenii fac ceea ce au făcut oamenii dintotdeauna. Bătrânii continuă să aibă câte o recrudescență de nebunie tinerească, una după alta, până când organismul le cedează cu totul. Eram gata să‑l satisfac pe Ravelstein arătându‑mă tipic, conform cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
încuie în camera ei. Așezată pe covor, cu genunchii la gură, plânse în voie până când se întoarse mama acasă. În momentul în care aceasta o luă în brațe și-o copleși cu mângâieri, fetița constată, uimită, că nu simțea nici un resentiment față de femeia care o lovise. Dimpotrivă. O admira pe bunica. Cum fugise ea, cu toată bătrânețea, s-o ajungă din urmă, cu ce hotărâre o lovise și cu ce inimă de piatră o lăsase să urle de durere pe zidul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cu medicii și rezolvă problema în modul cel mai elegant cu putință, dând dovadă de un deosebit interes față de soarta nepoatei. La ieșirea din spital Luana cântărea treizeci și șapte de kilograme, arăta pierdută și ascundea în suflet un profund resentiment față de toți aceia care purtau halat alb. Reîntâlnirea cu colegii a fost peste așteptări. Au primit-o cu o atenție și grijă deosebite. Văzând-o atât de slabă și plăpândă, băieții o ajutau până și să urce scările. I-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
trei zile chinuite pe drumuri. Pleoapele i se lăsară peste ochii obosiți și adormi, visând la prețurile pe care avea să le afișeze a doua zi la depozit. Fata îl privea neputincioasă, cu atâtea dureri nespuse, cu sufletul încărcat de resentimente și o adâncă suferință. Se așeză lângă bărbatul adormit, plecat în cine știe ce clipă a căsniciei lor tare departe de ea. Nu mă cunoști, Ștefan. Într-o zi îmi voi strânge lucrurile și te voi părăsi. Să nu plângi după mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
să se întoarcă la rutina de zi cu zi, Luana va constata că-și mai iubește încă bărbatul. Că în ciuda suferinței pe care i-o provocase, sentimentul de afecțiune adânc înrădăcinat persistă. Va trece prin tot felul de negări și resentimente, îl va urî și-l va iubi, îl va alunga și-l va dori înapoi, în egală măsură. Trecuse prin așa ceva. Știa, cu exactitate, ce urma să se întâmple în inima și mintea Luanei. Pentru el fusese simplu, pentru el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]