2,173 matches
-
umoarea apoasă la cristalin); 3) Dioptrul cristalinian posterior (refracția are loc în partea posterioară a cristalinului, la trecerea din cristalin la umoarea vitroasă) Acest sistem de dioptri proiectează o imagine a obiectelor din mediul înconjurător, imagine care se obține pe retină. Parametrii ochiului pot fi caracterizați tratând toate mediile optice ale ochiului ca și cum ar forma o lentilă convergentă. Acest model reprezintă ochiul redus. Distanța la care se formează imaginea în această lentilă este dată de formula fundamentală a lentilelor: In (VI
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ochi. De exemplu, pentru un obiect cu înălțimea de y = 40m, aflat la o distanță x1= -1000m, dacă x2 este aproximativ 1,5cm, se obține o imagine : Formarea imaginii de către ochi este prezentată în Fig.IV.24 Focalizarea imaginii pe retină se face prin variația automată a razei de curbură a cristalinului (prin acomodare), prin contracția sau relaxarea mușchiului ce acoperă cristalinul. Pentru a optimiza funcționarea ochiului este necesar să se regleze cantitatea de lumină ce intră prin pupilă. Această reglare
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
6m). IV.4.2. Adaptări ale organului vizual al animalelor, specifice modului de viață Animalele prezintă adaptări ale ochiului în funcție de condițiile de viață. Astfel peștii văd de aproape fără acomodare, iar pentru a vedea la depărtare, își apropie cristalinul de retină. Animalele care trăiesc în mediu aerian au ochiul în repaos acomodat pentru vederea la distanță și pentru a vedea obiectele apropiate își îndepărtează cristalinul de retină prin modificarea presiunii intraoculare. Vederea pentru om este binoculară. Pivind un obiect cu ambii
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de aproape fără acomodare, iar pentru a vedea la depărtare, își apropie cristalinul de retină. Animalele care trăiesc în mediu aerian au ochiul în repaos acomodat pentru vederea la distanță și pentru a vedea obiectele apropiate își îndepărtează cristalinul de retină prin modificarea presiunii intraoculare. Vederea pentru om este binoculară. Pivind un obiect cu ambii ochi, se formează două imagini, care diferă foarte puțin între ele. Aceste imagini se suprapun în centrul nervos rezultând o imagine unică, dar care dă senzația
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
au releu subcortical Proiecția corticală în care se inversează imaginea In cele ce urmează nu ne vom referi decât la primul element, studiul celorlalte elemente depășind cadrul acestei cărți. Partea cea mai importantă a ochiului implicată în procesul vederii este retina. Partea internă a ochiului este tapetată cu țesut nervos, care constituie retina, pe care se proiectează imaginea obiectelor. Retina este un traductor care transformă semnalele luminoase într-o multitudine de semnale bioelectrice (potențiale de actiune), care se propagă prin segmentul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ce urmează nu ne vom referi decât la primul element, studiul celorlalte elemente depășind cadrul acestei cărți. Partea cea mai importantă a ochiului implicată în procesul vederii este retina. Partea internă a ochiului este tapetată cu țesut nervos, care constituie retina, pe care se proiectează imaginea obiectelor. Retina este un traductor care transformă semnalele luminoase într-o multitudine de semnale bioelectrice (potențiale de actiune), care se propagă prin segmentul intermediar, spre cel central, situat în lobii occipitali ai Sistemului Nervos Central
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
la primul element, studiul celorlalte elemente depășind cadrul acestei cărți. Partea cea mai importantă a ochiului implicată în procesul vederii este retina. Partea internă a ochiului este tapetată cu țesut nervos, care constituie retina, pe care se proiectează imaginea obiectelor. Retina este un traductor care transformă semnalele luminoase într-o multitudine de semnale bioelectrice (potențiale de actiune), care se propagă prin segmentul intermediar, spre cel central, situat în lobii occipitali ai Sistemului Nervos Central. In cazul vertebratelor fotoreceptorii sunt componente ale
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
este un traductor care transformă semnalele luminoase într-o multitudine de semnale bioelectrice (potențiale de actiune), care se propagă prin segmentul intermediar, spre cel central, situat în lobii occipitali ai Sistemului Nervos Central. In cazul vertebratelor fotoreceptorii sunt componente ale retinei, celulele cu conuri și celulele cu bastonașe. Celulele cu conuri sunt responsabile de vederea diurnă (fotopică) care la om și la unele specii de animale este colorată, iar cele cu bastonașe, vederii crepusculare (scotopică), care este în alb-cenușiu-negru. Există aproximativ
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
vederea diurnă (fotopică) care la om și la unele specii de animale este colorată, iar cele cu bastonașe, vederii crepusculare (scotopică), care este în alb-cenușiu-negru. Există aproximativ 7*106 celule cu conuri și circa 130*106 bastonașe. Regiunea centrală a retinei, denumită foveea centrală, care manifestă o acuitate vizuală maximă, are în exclusivitate, celule cu conuri mici. In acleși timp, numărul conurilor este mic la extremitățile retinei. Din acest motiv sensibilitatea la culoare este mai mare când privim direct un obiect
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
aproximativ 7*106 celule cu conuri și circa 130*106 bastonașe. Regiunea centrală a retinei, denumită foveea centrală, care manifestă o acuitate vizuală maximă, are în exclusivitate, celule cu conuri mici. In acleși timp, numărul conurilor este mic la extremitățile retinei. Din acest motiv sensibilitatea la culoare este mai mare când privim direct un obiect, deoarece razele de la obiect ajung direct la foveea centrală. Din contra, sensibilitatea la culoare a părților laterale este foarte mică. Acest fapt se poate demonstra privind
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
privește intensitatea luminii, când aceasta este mică, vederea primară apare la stimularea bastonașelor pentrucă pragul care declanșează producerea potențialului de acțiune este considerabil mai mic pentru bastonașe decât pentru conuri. Deoarece bastonașele sunt mai puțin numeroase în partea centrală a retinei, sensibilitatea în vederea frontală în lumina slabă este mai mică decât sensibilitatea pentru vederea laterală. Sensibilitatea bastonașelor (sau a vederii nocturne) este substanțial mai scăzută în cazul unei deficiențe de vitamina A. In cazul vederii scotopice (nocturne) maximul sensibilității ochiului este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cum energia fotonilor este: deci la cornee vin: fotoni. Dacă se presupune că există un randament de absorbție de 50% în umoarea apoasă și un randament de absorbție de 20% la nivelul celulelor senzitive, randamentul total va fi : Deci la retină senzația vizuală este produsă de circa 5 fotoni. Măsurătorile au arătat că numărul de fotoni necesar pentru a produce o senzație vizuală la pisică este când la cornee ajung circa 10 fotoni. Pentru că absorția la nivelul ochiului pisicii este de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
pentru a produce o senzație vizuală la pisică este când la cornee ajung circa 10 fotoni. Pentru că absorția la nivelul ochiului pisicii este de circa 35%, se produce un semnal electric la nivelul ganglionului dacă aproximativ 6 fotoni ajung la retină. IV.4.6. Teorii tricromatice ale vederii colorate Vederea colorată este un fenomen care a suscitat un viu interes atât din partea fizicienilor și chimiștilor cât și a fiziologilor și psihologilor și este, până în prezent, încă o problemă incomplet rezolvată. In
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
la teoriile tricromatice. Prima teorie tricromatică a fost elaborată de Young și apoi completată de Helmholtz și Maxwell, fiind cunoscută ca teoria Young-Helmholtz. Teoriile tricromatice presupun, în general 2 fenomene care explică vederea colorată: *existența a 3 mecanisme senzoriale în retină, datorate unor pigmenți fotoasimilatori (3 pigmenți), care au maxime de absorbție în domenii diferite ale spectrului vizibil, sau existența a 3 tipuri diferite de celule cu conuri care au fiecare un pigment caracteristic; existența a 3 categorii de fibre nervoase
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
existența a 3 tipuri diferite de celule cu conuri care au fiecare un pigment caracteristic; existența a 3 categorii de fibre nervoase care fac legătura între sistemul receptor și sistemul nervos central. Pe baza acestor modele se consideră că, atunci când retina primește lumină albă (compusă), fiecare tip de pigment va absorbi lumina în funcție de spectrul său de absorbție și de compoziția spectrală a luminii incidente. Dacă se consideră că cele 3 tipuri de pigmenți aparțin unor celule cu conuri diferite, atunci toate
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
confirmate experimental prin măsurătorile spectrofotometrice realizate de Stiles, Rushton, prin cele electrofiziologice efectuate pe conuri individuale realizate de către Kaneko și mai ales, pe baza celor microcitospectrofotometrice realizate de asemenea pe conuri individuale realizate de Marks. Măsurătorile făcute de Marks asupra retinei carasului auriu au pus în evidență celule cu conuri ce conțin pigmenți care au maximul de absorbție pentru lungimi de undă diferite Rezultate asemănătoare au fost obținute de Volkenstein studiindu-se retina la primate In cazul retinei umane măsurătorile au
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
realizate de Marks. Măsurătorile făcute de Marks asupra retinei carasului auriu au pus în evidență celule cu conuri ce conțin pigmenți care au maximul de absorbție pentru lungimi de undă diferite Rezultate asemănătoare au fost obținute de Volkenstein studiindu-se retina la primate In cazul retinei umane măsurătorile au pus în evidență existența a 3 maxime de absorbție pentru lungimile de undă de 440nm, 535nm și 620nm ce corespund celor 3 fotopigmenți care au fost denumiți cianolab, clorolab și eritrolab. Vederea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de Marks asupra retinei carasului auriu au pus în evidență celule cu conuri ce conțin pigmenți care au maximul de absorbție pentru lungimi de undă diferite Rezultate asemănătoare au fost obținute de Volkenstein studiindu-se retina la primate In cazul retinei umane măsurătorile au pus în evidență existența a 3 maxime de absorbție pentru lungimile de undă de 440nm, 535nm și 620nm ce corespund celor 3 fotopigmenți care au fost denumiți cianolab, clorolab și eritrolab. Vederea colorată există la pești, reptile
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
care posedă o mare capacitate de a distinge culorile. Mai mult, albinele sunt sensibile și la radiațiile ultraviolete. Observație Facem observația că vederea colorată nu poate fi explicată numai pe baza stimulării celor 3 clase de celule cu conuri din retină. Acest lucru se poate demostra dacă facem următorul experiment: se acționează asupra unui ochi numai cu lumină roșie iar asupra celuilalt separat cu lumină galben-verde; culoarea percepută de persoana respectivă este oranj. Acest fapt demostrează că sinteza culorilor este realizată
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
demostra dacă facem următorul experiment: se acționează asupra unui ochi numai cu lumină roșie iar asupra celuilalt separat cu lumină galben-verde; culoarea percepută de persoana respectivă este oranj. Acest fapt demostrează că sinteza culorilor este realizată doar parțial la nivelul retinei (nivelul receptor); ea este definitivată la nivelul celorlalte componente ale analizatorului vizual. In ceeace privește capacitatea de transmisie a informației, s-a calculat că analizatorul viual transmite cel mai mare flux de informație în raport cu ceilalți analizatori (auditiv, olfactiv, gustativ), acesta
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ceeace privește capacitatea de transmisie a informației, s-a calculat că analizatorul viual transmite cel mai mare flux de informație în raport cu ceilalți analizatori (auditiv, olfactiv, gustativ), acesta fiind de circa 4*108 biți într-o secundă. Acest fapt justifică caracterizarea retinei ca fiind un “țesut nervos prin care creierul și-a creat un mod de a privi lumea din afară”, el comportându-se ca un microcomputer atașat computerului central care este creierul. IV.4.7. Analizatorul auditiv IV.4.7.1
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în infraroșu sunt utilizate și pentru diagnostic în anumite boli ale ochiului. Acțiunea îndelungată a radiațiilor infraroșii produce însă arsuri sau eriteme, la nivelul pielii iar în cazul expunerii ochiului neprotejat poate duce la cataractă sau chiar la dezlipire de retină Fizica proceselor de emisie a radiațiilor a arătat că orice corp aflat la o temperatură superioară lui 00K emite radiații electromagnetice (legea lui Kirchoff), radiații care constituie radiația termică. Domeniul infraroșu al spectrului undelor electromagnetice constituie radiația termică. Corpul omului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cancer) Aceste efecte permit folosirea laserilor atât în investigațiile științifice din domeniul biofizicii și medicinei cât și în clinici. Laserul se folosește în chirurgie pentru intervenții nedureroase, pentru operații la nivel ultramicroscopic, pentru cauterizări, se folosește în cazul dezlipirilor de retină etc. VI.7. ANALIZA FRACTALĂ Problematica legata de dinamica neliniară și analiză fractală este o temă de cercetare foarte nouă, deoarece s-a conturat în ultimii 30 de ani pe plan mondial dar în același timp foarte productivă. Acest aspect
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cu începutul pufului de mustață abia mijit. Ora de dirigenție începe să capete pentru Dumitru Dascălu o desfășurare de videoclip, în care percepțiile se amestecă în chip neașteptat cu imaginile într-o succesiune obositoare și stresantă. Trăiește senzația că pe retină i se proiectează concomitent două filme, unul mai neverosimil decât celălalt. La un moment dat are impresia că se află în fața clasei a IX-a de acum... și discută cu elevii despre „factorii dezvoltării personalității: ereditatea, mediul, educația”. - Care dintre
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
printre alte reacții îm- potriva concepțiilor după care se ghida și Stahi în pregătirea sa academică. Noile descoperiri ale fizicii aduceau pe pânzele pictorilor des- compunerea culorilor prin spectrul luminii, dis- păreau umbrele terne și se nășteau, exaltându- se pe retina și paletele pictorilor, contrastele simultane. În totalitate, iconografia picturii eu- ropene și-a schimbat conținutul, privirile fiind întoarse în direcții noi. Stahi rămâne, într-un anume fel, un con- tinuator a lui Chardin și al concepțiilor pic- torilor din Țările
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]