1,275 matches
-
la Suzdal și mai apoi la Vladimir, apoi, în 1326, la Moscova, după devastarea Kievului în timpul năvălirilor tătare. În 1439, la Conciliul de la Florența, la o întâlnire a conducătorilor bisericilor ortodoxă și catolică, s-a căzut de acord asupra condițiilor reunificării celor două ramuri ale creștinismului. Ortodocșii ruși, însă, nu au fost de acord cu concesiile făcute catolicilor și Mitropolitul Isidor a fost destituit din poziția sa. Biserica Ortodoxă Rusă a rămas independentă față de Scaunul Romei. În 1448, Biserica Ortodoxă Rusă
Biserica Ortodoxă Rusă () [Corola-website/Science/298497_a_299826]
-
Rezistență". În conformitate cu punctul de vedere oficial, Kuomintangul a evitat de multe ori angajarea în confruntări de amploare cu japonezii într-o încercare de conservare a forțelor în vederea confruntării care urma să aibă loc cu comuniștii. Totuși, de dragul politicii de de reunificare a patriei, pentru liniștirea autorităților de la Taipei, Republica Populară Chineză a recunoscut în ultima vreme că naționaliștii și comuniștii au avut contribuții egale în război, victoria împotriva japonezilor fiind mai degrabă a poporului chinez, nu a unui partid politic. Istoricii
Al Doilea Război Chino-Japonez () [Corola-website/Science/308023_a_309352]
-
împărțită în patru zone de ocupație - sectorul occidental americano-britanico-francez - și cel răsăritean - sovietic. În timp ce sectorul occidental a format Republica Federală Germania, în cel răsăritean avea să fie proclamată Republica Democrată Germană. Odată cu prăbușirea comunismului în Europa, a avut loc și reunificarea Germaniei. În zilele noastre, Germania este una dintre cele mai puternic dezvoltate state din lume. Cucerirea câmpurilor petroliere din Caucaz a fost unul dintre obiectivele majore ale invaziei germane în URSS. Armatele Axei nu au atins niciodată teritoriiul Georgiei Sovietice
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
(n. 5 ianuarie 1887, Chiperceni, Orhei - d. 1921, Step-Soci, Orhei a fost un poet și publicist român basarabean, deputat în Sfatul Țării, a votat pentru reunificarea Basarabiei cu România la 27 martie 1918. A debutat cu versuri în [[1906] în ]ziarul [[Basarabia]], prima publicație de limba română apărută în Basarabia ocupată de Rusia țaristă, a colaborat cu versuri și articole la revista [[Cuvânt moldovenesc]]. În 1916
Tudose Roman () [Corola-website/Science/307657_a_308986]
-
Acra. A treia cruciadă a pus de asemenea temeliile pentru un nou Regat al Ciprului. Inocențiu al III-lea s-a urcat pe tronul papal în 1198. El era frământat de eșecul celei de-a treia cruciade, dar și de reunificarea Bisericii creșine. În august 1198, papa a chemat la o nouă cruciadă. El a mai perceput și o taxă de cruciadă, care trebuia plătită de toți prelații, inclusiv de mănăstiri și de ordinele cavalerești, care erau scutite de alte taxe
Cruciada a patra () [Corola-website/Science/306635_a_307964]
-
a reușit să-i reîntoarcă pe husiți în sânul Bisericii Romano-Catolice. El a trebuit să facă uz de forță pentru a ține în frâu diferitele facțiuni husite. Korybut nu a suportat ca rebelii protestanți să nu-și țină promisiunile de reunificare cu catolicii. În câteva ocazii, el chiar s-a angajat în conflicte deschise cu taboriții și cu oreboriții pentru a-i forța să renunțe la schismă. Implicare la scară largă a polonezilor a luat sfârșit în 1427, după ce Korybut a
Războaiele Husite () [Corola-website/Science/306674_a_308003]
-
5 octombrie 610 și 11 februarie 641. El a fost întemeietorul dinastiei Heracliene. Heraclius a reorganizat conducerea imperiului, după decăderea suferită sub predecesorii săi la tron, și a reușit să redobândească de la perși teritoriile pierdute anterior. A încercat să încurajeze reunificarea dintre creștinii ortodocși și monofiziți, prin promovarea unei dogme de compromis, numită monotelism. Deasemenea, a schimbat limba oficială a imperiului din latină în greacă. Numeroși istorici consideră schimbarea din timpul domniei lui Heraclius ca punctul de ruptură cu trecutul roman
Heraclius I () [Corola-website/Science/306740_a_308069]
-
din voturile "Bundesrat"-ului (Consiliului Federal al Landurilor). Modificarea organizării federației în Landuri și a principiilor fundamentale enunțate în primele 20 de articole este interzisă. Până acum cea mai importantă modificare a Legii fundamentale germane a avut loc cu ocazia reunificării Germanieidin 1990, când au fost eliminate:
Constituția Germaniei () [Corola-website/Science/307453_a_308782]
-
18 iunie 1948 cele trei sectoare occidentale au promulgat legi noi, intrate în vigoare de la 20 iunie, care scoteau din circulație moneda de ocupație și introduceau marca germană, Deutsche Mark, cu scopul de a efectua presiuni asupra lui Stalin pentru reunificarea Germaniei și a impulsiona reconstruirea țării. Sovieticii au obiectat la această mișcare. După ce au fost invadați de două ori de Germania în precedentele trei decenii, ei voiau ca Germania să fie demilitarizată, asemenea Japoniei, înainte ca reunificarea să aibă loc.
Blocada Berlinului () [Corola-website/Science/303079_a_304408]
-
lui Stalin pentru reunificarea Germaniei și a impulsiona reconstruirea țării. Sovieticii au obiectat la această mișcare. După ce au fost invadați de două ori de Germania în precedentele trei decenii, ei voiau ca Germania să fie demilitarizată, asemenea Japoniei, înainte ca reunificarea să aibă loc. Sovieticii au considerat, de asemenea, această acțiune drept o încălcare a înțelegerii de la Conferința de la Potsdam, din 1945, care afirma că Germania urma să fie tratată ca o singură unitate economică. La 24 iunie 1948 Uniunea Sovietică
Blocada Berlinului () [Corola-website/Science/303079_a_304408]
-
din urmă, au traversat prin toate punctele de trecere, unindu-se, într-o atmosferă sărbătorească, cu mulțimea din Berlinul Occidental. După câteva săptămâni, Zidul a fost, în cele din urmă, distrus în totalitate, căderea acestei bariere fiind primul pas către reunificarea Germaniei, care a fost încheiată, în mod oficial, pe 3 octombrie 1990. După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, Germania a fost divizată în patru zone de ocupație. Vechea capitală a Germaniei, Berlinul, ca sediu al Comisiei
Zidul Berlinului () [Corola-website/Science/303078_a_304407]
-
să fie efectuată de subunități militare ale reunitei Bundeswehr și a durat până în noiembrie 1991. Au rămas în picioare numai câteva secțiuni scurte ale zidului și câteva turnuri de pază pentru aducere-aminte. Căderea Zidului Berlinului a fost primul pas către reunificarea Germaniei, care s-a încheiat, în mod oficial, la 3 octombrie 1990. În 25 decembrie 1989, Leonard Bernstein a dat un concert, sărbătorind, astfel, sfârșitul Zidului. El a dirijat, printre altele, Simfonia a IX-a a lui Ludwig van Beethoven
Zidul Berlinului () [Corola-website/Science/303078_a_304407]
-
republici germane, Republica de la Weimar, în 1918. Totuși, 9 noiembrie este ziua pogromului mârșav "Kristallnacht" din 1938 și, de aceea, a fost aleasă ziua de 3 octombrie. În parte, această decizie a fost luată deoarece guvernul est-german dorea să încheie reunificarea mai înainte de a 41-a aniversare a înființării Republicii Democrate Germane - 7 octombrie 1990. Căderea Zidului a schimbat, în mod decisiv, traficul în oraș și circulația M-Bahn. A mai rămas foarte puțin din fostul Zid al Berlinului, care a fost
Zidul Berlinului () [Corola-website/Science/303078_a_304407]
-
mai seamănă cu vechiul Zid; sunt foarte deteriorate de încă mulții amatori de suveniruri), iar pe partea răsăriteană sunt numeroase graffiti, ceea ce, în mod evident, nu ar fi fost cu putință atâta vreme cât exista paza înarmată a grănicerilor est-germani. Până în momentul reunificării, existau graffiti numai pe partea apuseană a Zidului. Bucăți din Zid, cu sau fără certificat de autenticitate, sunt vândute amatorilor de suveniruri prin diferite sisteme on line sau prin poștă. Au fost amatori din SUA și China care au dorit
Zidul Berlinului () [Corola-website/Science/303078_a_304407]
-
a lui Felice Orsini asupra Împăratului , soldată cu un eșec, avu totuși repercusiuni pe plan intern. Acestea par cu atât mai puțin justificate dacă se ține cont că motivația atentatului era una de politică externă, respectiv amestecul Franței în chestiunea reunificării Italiei. Acest eveniment a fost pretextul autorităților imperiale pentru a intensifica severitatea regimului prin legea siguranței generale, propusă de generalul Espinasse cu sprijinul moderat al Împăratului, lege prin care se autorizau măsuri ca: închiderea, azilul sau deportarea oricărui suspect fără
Al Doilea Imperiu Francez () [Corola-website/Science/303149_a_304478]
-
Pskov a rămas independent în această perioadă, dar fiul lui Ivan, Vasili al III-lea (1505-1533), a reușit până la urmă să cucerească și acest oraș nord-estic. La începutul secolului al XVI-lea, tânărul stat rus a avut ca scop național reunificarea tuturor teritoriilor rusești pierdute ca rezultat al invaziei mongolilor și apărarea granițelor împotriva atacurilor hoardelor. Boierii au primit feude de la suveranii ruși, în schimb fiind obligați să lupte în armată. Sistemul feudelor a asigurat baza pentru armata nobiliară de cavalerie
Cnezatul Moscovei () [Corola-website/Science/302233_a_303562]
-
în ce privește sclavia. Când Nordul s-a raliat cu entuziasm de partea Uniunii în urma atacului confederat asupra Fortului Sumter la 12 aprilie 1861, Lincoln s-a concentrat pe dimensiunile militară și politică ale efortului de război. Scopul său primordial a fost reunificarea națiunii. El a suspendat unilateral dreptul de , arestând și încarcerând temporar fără proces mii de persoane cu opinii secesioniste și anti-război din statele de graniță, ignorând judecătorului-șef al Curții Supreme a SUA, , conform căreia suspendarea acestui drept de către președinte
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
deținute ca sclavi în statele confederate vor fi pentru totdeauna libere”. În particular, Lincoln ajunsese în acest moment la concluzia că baza de sclavi a Confederației trebuie eliminată. Politicienii Copperheads susțineau însă că emanciparea este o piedică la adresa păcii și reunificării. Redactorul republican de la foarte influentul "New York Tribune" a căzut în capcană, iar Lincoln a negat direct aceasta într-o abilă scrisoare din 22 august 1862. Președintele a spus că principalul scop al acțiunilor sale ca președinte (folosind pronumele personal de
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
estimeze ce ar fi făcut Lincoln, dacă ar fi trăit, în ce privește Reconstrucția, dar s-au efectuat unele proiecții pe baza pozițiilor sale politice cunoscute și pe baza abilităților sale politice. Biografii lui Lincoln și , conform lui David Lincove, susțin că: Reunificarea reușită a statelor a avut consecințe și asupra numelui țării. Termenul „Statele Unite” fusese folosit și anterior, uneori la plural („aceste State Unite”), și alte ori ca denumire la singular, fără să existe o consistență gramaticală. Războiul Civil a fost o forță
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
Mandatul său de cancelar a durat 17 ani, cu doi ani mai mult decât cel al lui Konrad Adenauer. Acesta a fost cel mai lung mandat al unui cancelar german de la Otto von Bismarck. Kohl este considerat principalul arhitect al Reunificării Germaniei, și împreună cu președintele francez François Mitterrand este considerat de asemenea arhitectul Tratatul de la Maastricht, care a format Uniunea Europeană. Kohl a fost descris de către președinții americani George W. Bush și Bill Clinton ca fiind "cel mai bun lider european al
Helmut Kohl () [Corola-website/Science/302102_a_303431]
-
fost răsturnat la finalul anului 1989. Oricum, datorită mandatului său constituțional pentru unitatea germană, el s-a mișcat repede pentru a o face realitate. Ajutându-se de avantajul evenimentelor întâmplate în Germania de Est, Kohl a prezentat un plan petru reunificare fără să se consulte cu partenerul de coaliție, FDP-ul, sau Aliații Occidentali. În februarie 1990, el a vizitat Uniunea Sovietică pentru a primi garanția lui Mihail Gorbaciov că URSS va accepta Reunificarea Germaniei. O lună mai târziu, Partidul Socialismului
Helmut Kohl () [Corola-website/Science/302102_a_303431]
-
Est, Kohl a prezentat un plan petru reunificare fără să se consulte cu partenerul de coaliție, FDP-ul, sau Aliații Occidentali. În februarie 1990, el a vizitat Uniunea Sovietică pentru a primi garanția lui Mihail Gorbaciov că URSS va accepta Reunificarea Germaniei. O lună mai târziu, Partidul Socialismului Democratic — redenumit SED — a fost zdrobit la alegerile din 1990 de către puternica coaliție a lui Kohl prin propaganda partidului său în Germania de Est, care dorea o reunificare rapidă. În primăvara anului 1990
Helmut Kohl () [Corola-website/Science/302102_a_303431]
-
Gorbaciov că URSS va accepta Reunificarea Germaniei. O lună mai târziu, Partidul Socialismului Democratic — redenumit SED — a fost zdrobit la alegerile din 1990 de către puternica coaliție a lui Kohl prin propaganda partidului său în Germania de Est, care dorea o reunificare rapidă. În primăvara anului 1990, economia Germaniei de Est ajunsese aproape în paralizie. La data de 18 mai 1990, Kohl a semnat un tratat economic și social cu RDG. Acest tratat stipula că atunci când va avea loc reunificarea, ea va
Helmut Kohl () [Corola-website/Science/302102_a_303431]
-
dorea o reunificare rapidă. În primăvara anului 1990, economia Germaniei de Est ajunsese aproape în paralizie. La data de 18 mai 1990, Kohl a semnat un tratat economic și social cu RDG. Acest tratat stipula că atunci când va avea loc reunificarea, ea va fi în conformitate cu Articolul 23 din Constituție, ce spunea că orice state vor putea adera printr-o simplă majoritate de vot. Alternativa era să se creeze o constituție complet nouă pentru țara reunificată, după cum spunea Articol 146. În ciuda obiecților
Helmut Kohl () [Corola-website/Science/302102_a_303431]
-
între Marca est-germană și cea vest-germană. În final, acestă politică a afectat companiile din Germania de Est. Împreună cu Ministrul de Externe Hans-Dietrich Genscher, Kohl a reușit să rezolve discuțiile cu foști aliați din Al Doilea Război Mondial pentru a accepta Reunificarea Germaniei. El a primit asigurări de la Mihail Gorbaciovcă o Germanie reunificată va putea alege cărei alianțe internaționale să se alăture. Totuși, Kohl nu a ținut secret faptul că dorea ca Germania să rămână parte a NATO. Tratatul de reunificare a
Helmut Kohl () [Corola-website/Science/302102_a_303431]