1,195 matches
-
ar fi oricum împotriva naturii și a teoriei eredității, ci dimpotrivă e vorba de o separare și o izolare totală. Egalitatea nu poate fi decât pe placul aceluia care nu reușește să parvină în clasa celor puternici. Atunci își ia revanșa discreditându‑i pe cei puternici și crede că astfel devin și aceștia slabi. Dar ce se întâmplă oare cu acul? Gerhard Schwaiger, un copil mediocru și făcut mai la bătrânețe, plin de coșuri pe tot corpul - cel puțin acolo unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
prin dreptul celulelor. — Nu v-au violat, totuși. I-ar fi tentat, mai ales în timpul bătăilor, când erați aproape de capătul puterilor. Slăbiciunea, ca și puterea, când ajunge extremă, devine ațâțătoare. Nu contează că n-au făcut-o ? Și-au luat revanșa, cu altele. Totuși, să știți, contează. Se aștepta să-l vadă zâmbind subțire, cu ironie. Nu, nu părea totdeauna preocupat să coreleze cuvintele cu mimica. După ce v-au tuns, v-au obligat să faceți din păr un fel de perie
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mi-am revenit după noua reîncarnare, încă mai am gestul reflex de a-mi mângâia mustața. Leo era bacilul care m-a dat gata. - După cum văd eu, de două ori te-a terminat el pe tine, iar acum îți iei revanșa. Să înțeleg că ai devenit vegetariană ca să nu te mai reîncarnezi? Subiectul disputei mai scotea din când în când capul pe ușa dormitorului. Avea o figură îngrozită. Spre marea sa mirare, convorbirea nu degenerase în insulte, țipete, blesteme. Din contră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
intime și nu vrea pentru gâsculița lui albă, ce eram, în acest sens, nu vrea acest mediu studențesc. Eu însă adoram învățătura și, lipsită de ea în chip oficial, m-am simțit mâhnită și am acceptat la prima ocazie de revanșă, căsătoria. Cum ea se prezenta , cu ipocrizie, sub unele aspecte bune, s-a făcut!” Hortensia Papadat-Bengescu a avut totdeauna sentimentul exact al propriei valori. Linia severă a profilului, gura făcută parcă să pronunțe sentințe definitive, nu pare să cunoască destinderea
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
trecuse prin cap că răspunsul ar putea fi cunoscut unui barbar de pe luna îndepărtată a planetei Jupiter. Îl întrebă pe nobilul eliberat, un cavaler în vârstă al imperiului, despre condițiile din Linn. Răspunsurile nu erau plăcute. Mulți sclavi își luaseră revanșa asupra foștilor stăpâni. Numeroase femei de neam mare din Linn fuseseră reduse la statutul de prostituate. Punându-i omului întrebări în legătură cu reședința din Linn, află că Czinczar i-a invitat public pe oamenii de știință ai templului să aibă grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
săbiei din "mormîntul haiducului". N-am întors capul, dar știu că m-a urmărit cu stomacul strîns într-un spasm. L-am lăsat cu mînie pe nimfeta care-i trecuse prin zodie, rîzînd de el: "Mă rîzi". Și-a luat revanșa. Clipa-clipita aceea (cît un lac, cît o vară ploioasă) a veșnicit-o în seria de acuarele Fata și șarpele. M-a pictat cu mîini îndrăgostite și ochi în vîrful degetelor, deasupra unei ierbi albastre. A inventat un cer mai albastru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
n-o fi ea?) pe doamna Bee, "lectora" de carte. Din '83 încoace, n-aveai voie să-ți pui poza pe coperta a patra, dacă erai "autor în viață". Chiar dedicațiile abia se acceptau. Așa că doamna Bee și-a luat revanșa: și-a pus propria fotografie pe cartea altora. Păstrează copia și nu uita originalul". Am muncit de pomană la enșpe corecturi. Nu numai că le-am făcut în locul doamnei Bee, de profesiune corectoare, dar nu le-a transmis în tipografie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
joc, se rulau sume exorbitante. Deocamdată lui îi surâsese norocul; îi lăsase pe unii participanți să plece acasă cu portofelele goale. Printre aceștia se aflau și unele notabilități ale urbei, care nutreau speranța că va veni și o zi a revanșei. Olga îi spunea că, din câte știa ea, de-a lungul timpului, mulți oameni respectabili, prinși în tentaculele caracatiței acestui pătimaș joc, au ajuns gunoaie ale societății. Îl sfătuia mereu să înceteze, pe un ton precaut, pentru a evita declanșarea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
sertar. SCRIERI: O crimă bine ticluită, București, 1993; Naufragiul, postfață Mircea Anghelescu, Iași, 1994; Moartea lui Levi, Timișoara, 1997; Șah la rege, Timișoara, 1998; Crima generalului, Timișoara, 1999. Repere bibliografice: Liviu Antonesei, Literatura de sertar, „Timpul”, 1994, 10; Mircea Anghelescu, Revanșa, LCF, 1994, 20; Alex. Ștefănescu, La Medeleni, cu Dinu Zarifopol, RL, 1995, 18; Dana Chetrinescu, Viața spulberată, O, 1997, 8; Irina Tudor, La umbra cărților în floare: Nepotul lui Zarifopol, strănepotul lui Lampedusa, „Cuvântul”, 1997, 7; Romul Munteanu, Dinu Zarifopol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290713_a_292042]
-
loc în 584 sau 585-toate "puterile romane" merg spre Dunăre, scopul fiind "împiedicarea semințiilor slave de a trece râul". Regiunea în care au loc luptele este Câmpia munteană, Ialomița cu afluenții ei, Prahova și Ilfovul, Neajlovul și Glavaciocul.16 Dar revanșa urmărită de romani este față de avari, singurul factor politic și militar, chaganul apare în numele supușilor de care se servește (slavii) și ale căror năvăliri le hotărăște. Romanii nu consideră barbari pe slavi, dovadă, simbioza lor cu elementul romanic de la nordul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
erau departe de a se fi epuizat, încât pronosticurile indicând iminenta prăbușire a Imperiului s-au dovedit exagerate. Pierderile otomane de teritorii, consfințite prin pacea de la Carlowitz și de cea cu Rusia din 1700, au reaprins fanatismul și dorința de revanșă, pentru ca victoria de la Stănilești (1711) să amorseze o “politică de ofensivă, în nădejdea de a recupera teritoriile pierdute în cursul catastrofalei confruntări militare cu Liga Sfîntă [...]. Noul elan ofensiv al Imperiului s-a orientat, în chip firesc, cu prioritate spre
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vedea Franța „imperialistă [imperială - n. ns.] urmată și secondată de Rusia. Aceasta, uitând partea glorioasă pe care altădată a luat-o la restabilirea ordinei europene și, punând mai presus de orice altă considerație ura sa față de Austria și setea de revanșă, îl va urma pe împăratul Napoleon până la limita războiului pe care, totuși, este decisă să n-o treacă”, ceea ce s-a și întâmplat. Hübner a caracterizat fără de cusur și atitudinea Angliei. El recunoștea că, în privința menținerii tratatelor și a Turciei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
puterilor europene, a dus o politică agresivă în Transcaucazia, pregătind după Ghiulistan (1813) revanșă și având în spate diplomația engleză; istoricii iranieni pretind că Rusia a declanșat războiul din 1826, iar cei sovietici învinovățesc Iranul. Rămâne însă fără răspuns întrebarea: revanșa pregătită de iranieni țintea la recuperarea unor teritorii răpite lor și, în acest caz, era îndreptățită ? Răspunsul nu poate fi decât pozitiv. Nu se cuvin, deasemenea, minimalizate, motivele de prevenție în politica țaristă dacă avem în vedere propensiunea engleză: supunerea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acceptă până la urmă, din devotament față de Geneviève a lui și de asemenea pentru că simțea că fierbe la foc mic. În acel moment a doua lovitură de teatru soțul Suzannei reușește și el să alunge toate bănuielile care planau asupra lui. Revanșa plănuită de Suzanne cade. Horace, gata-gata să explodeze și ajuns în culmea ridicolului, este expediat definitiv, fără să primească o consolare cât de mică! După cum putem constata, piesa aparține genului vodevilului. Totul este luat în derâdere. Abordat într-o manieră
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
În schimb, le "strânge" cu cordialitate "degetele" acestor soldați chipeși. Și, mai cu seamă, își hrănește ochii cu acest spectacol îmbătător, se nutrește cu "emoții și entuziasm". Seara, fericirea ei atinge apogeul, când în piața Beauvau sunt arse ca o revanșă simbolică pentru autodafeul nazist drapelele germane. După cum povestește fata, privit de la balconul ei, spectacolul era magnific. Era un minunat "foc al bucuriei". Parcă ar fi fost pus pe foc Hitler însuși, remarcă Micheline: steagurile germane exală o "duhoare infectă". Mareșalul
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
vrea mai degrabă să știe decât să nu știe și să-și închipuie"... Cumsecade din fire, tânăra nu e roasă de resentimente și păstrează relații bune cu Zoé. Totuși, când, într-o seară, i se oferă prilejul să-și ia revanșa, nu stă prea mult pe gânduri. Pe 26 februarie 1949, la aniversarea lui Zoé, care sărbătorește împlinirea a 18 ani, aceasta are tupeul să vină la Bab să-i ceară permisiunea de a flirta cu André. Fără îndoială, seducătoarei acesteia
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
influența acestei noi religii sporiseră și mai mult. Numeroși psihanaliști germani și austrieci, persecutați de regimul nazist, se exilaseră în Statele Unite. Aici, ca și în alte părți, acești intelectuali evrei care scăpaseră de Holocaust își iau cu vârf și îndesat revanșa față de Hitler, impunând la rândul lor ceea ce se numește Weltanschauug 160, propria lor viziune asupra lumii și a ființei umane, moștenită de la Freud. Eminentul fondator al psihanalizei, acest "nou mesia al psihismului"161, murise în 1939 la Londra, de cancer
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
privește pe Mircea, istoricul N. lorga scrie: Episodul încărcat de mari încercări al cruciadei generale era încheiat pentru el. Ceea ce îi rămînea de făcut era să-și recîștige scaunul și să adopte o politică de apărare prudentă avînd în vedere revanșa otomană care trebuia în mod necesar să-l implice." Acest nefericit episod pe plan militar introduce o dublă reprezentare: aceea a Dunării ca linie de demarcație a pericolului și aceea de dușman necredincios. Această imagine figurează în cronicile moldovenești din
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ascund. E trist și ridicol... Sufăr atîta, inima-mi sîngerează de furie și sînt nefericit atît cît poate fi un om care își iubește țara și o vede compromisă". Noul avînt valah apare deci cîteva luni mai tîrziu ca o revanșă, în timp ce însușirea revoluției valahe de către tinerii moldoveni este un pas spre fraternizarea națională moldo-valahă. Moldoveanul Alecsandri îi scrie munteanului Bălcescu la 25 iulie 1848: "Dragă Bălcescule și voi toți, frații din Muntenia, voi eroici fii ai Libertății, primiți uralele de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
500.000 oameni, antrenează un asediu în Balcani la care participă marile puteri. Franța se orientează rapid spre o politică conjuncturală de alianță cu Sankt-Petersburgul, Rusia neavînd decît un scop: să distrugă clauzele tratatului din 1856 și să-și ia revanșa împotriva consolidării Imperiului otoman. Austria și Marea Britanie optează pentru o diplomație de echilibru și acționează în sensul menținerii Imperiului otoman. Interesele de putere se alimentează cu argumente ideologice: Franța lui Napoleon III este purtătoarea cauzei tuturor naționalităților din Europa, Austria
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
revoluția din Balcani poate servi intereselor Rusiei, aceleași insurecții amenință Imperiul austro-ungar. CAPITOLUL V Independența Principatelor O NOUĂ ETAPĂ A CHESTIUNII ORIENTALE Independența României, consimțită în 1878 la Congresul de la Berlin, care definește o nouă ordine în orientul Europei după revanșa rusă în fața turcilor din războiul de la 1877-1878, este o nouă etapă în chestiunea orientală. Controlul turc asupra Balcanilor se diminuează. Rusia, Marea Britanie, Franța, Prusia, Italia, Austro-Ungaria și Imperiul otoman se reunesc, prin urmare, la Berlin, la 13 iunie 1878, și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu URSS, suscită o apărare indirectă a Sovietelor față de România: la 28 ianuarie 1938, reprezentantul Moscovei la București, Ostrovski, este chemat în țară și nu mai este înlocuit. Zvonurile spun că ar exista mișcări ale trupelor sovietice la frontieră. În revanșă, guvernul pledează la Berlin și la Roma: Goga este susținut de grupul format din Alfred Rosenberg, Arno Schickendanz și de Aussenpolitisches Amt care îi apreciază politica antisemită, îl finanțează și îi trimite material de propagandă încă din 1934. Însă Goga
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
săi executați în noiembrie 1938 sînt reabilitați în mod simbolic, la 30 noiembrie avînd loc grandioase funeralii, în prezența Conducătorului și a legionarului Horia Sima. Se remarcă în cortegiu prezența trimișilor speciali ai lui Hitler și Mussolini. Ambianța este, în revanșă, însîngerată. Luna noiembrie este sumbră. Forțele legionare radicale, cum ar fi Corpul Legionar al muncitorilor, masacrează, în noaptea de 26 spre 27, deținuții politici din închisoarea Jilava. Pe 27, la cîțiva kilometri de acolo, un alt grup îi asasinează pe
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
explică aghiotantul lui Antonescu. Nu știu cum pot fi interpretate aceste comportamente, dar eu cred că trebuie să le atribuim unei psihologii de război împotriva căreia conducătorii nu au mare lucru de spus. Este instinctul de moment care acționează. [...] Acest instinct de revanșă a intrat în acțiune la Iași. În acest sector acționau trupele germane din armata a IX-a. Cum Iașii se găsesc în imediata apropiere a frontului, germanii au evacuat străzi întregi, i-au dus pe acești evrei la gară și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de care se distanțează șeful Partidului Liberal, Dinu Brătianu și al Partidului Național Țărănesc, Maniu. Frontul nu cuprinde decît comuniști și unele formațiuni apropiate partidului: Uniunea Patrioților, Frontul Muncitoresc și pe socialiștii lui Titel Petrescu. Tonul comuniștilor este cel de revanșă: trebuie pedepsiți pînă la exterminare vinovații care au dus țara pe marginea prăpastiei. Trebuie să se creadă și să se exprime credința în binefacerile URSS și ale tovarășului Stalin. Originile și cariera figurilor conducătoare ale partidului explică modalitățile de preluare
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]