2,257 matches
-
Astfel conceptul kantian al lucrului în sine este perceput de Blaga drept temei al respingerii oricărei încercări de a imagina reprezentări cu privire la ceea ce se situează dincolo de limitele experienței. Cu aceasta Kant a ciuntit destinul ființei umane, condamnând la inactivitate capacitatea revelatoare. Kant pune «lucrul în sineă ca un vetto împotriva oricărei metafizici revelatoare fără a-și da seama că prin aceasta el a tăiat în două rostul nostru, steriliziând destinul omenesc... Kant nu a bănuit nici pe departe că spiritul uman
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
temei al respingerii oricărei încercări de a imagina reprezentări cu privire la ceea ce se situează dincolo de limitele experienței. Cu aceasta Kant a ciuntit destinul ființei umane, condamnând la inactivitate capacitatea revelatoare. Kant pune «lucrul în sineă ca un vetto împotriva oricărei metafizici revelatoare fără a-și da seama că prin aceasta el a tăiat în două rostul nostru, steriliziând destinul omenesc... Kant nu a bănuit nici pe departe că spiritul uman mai posedă în afară de categoriile respective (cele ale intelectului - n.m. M.F.) și o
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
destinul omenesc... Kant nu a bănuit nici pe departe că spiritul uman mai posedă în afară de categoriile respective (cele ale intelectului - n.m. M.F.) și o a doua garnituă amplă de natură stilistic-abisală, categorii care se imprimă tocmai plăsmuirilor noastre de intenție revelatoare. Ignorarea acestei a doua garnituri a fost cauza pentru care Kant a trecut cu vederea în chip atât de regretabil destinul revelator al omului în sensul deplin al acestui cuvânt. Dacă le-ar fi bănuit existența, desigur că filosofia kantiană
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și o a doua garnituă amplă de natură stilistic-abisală, categorii care se imprimă tocmai plăsmuirilor noastre de intenție revelatoare. Ignorarea acestei a doua garnituri a fost cauza pentru care Kant a trecut cu vederea în chip atât de regretabil destinul revelator al omului în sensul deplin al acestui cuvânt. Dacă le-ar fi bănuit existența, desigur că filosofia kantiană ar fi devenit mai puțin opacă față de spiritul creator.24 Sunt oare îndreptățite asemenea judecăți? A contestat Kant pornirea oamenilor de a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
mult a celor care recunosc în ele creații subiective ce răspund unor nevoi de natură spirituală? În mod sigur, Kant nu ar fi acceptat ca îndreptățite învinuiri cum este aceea că influența operei sale ar fi condamnat la „inactivitate capacitatea revelatoare” a oamenilor, că filosofia lui ar implica „un vetto împotriva oricărei metafizici creatoare”. Kant ar fi reamintit obiectivele pe care și le-a propus în cercetările sale și ar fi insistat asupra ideii că ele au fost cu totul diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
istorice și locale ale rațiunii, în particular cercetarea stilistică a rațiunii și culturii căreia îi este consacrată opera filosofică a lui Blaga? Iată sensul în care Kant ar fi respins reproșul că filosofia lui ar fi „trecut cu vederea... destinul revelator al omului” și ar fi fost „opacă față de spiritul creator”. Este clar că scepticismul lui Blaga cu privire la posibilitatea unei cunoașteri cu valoare obiectivă a transcendentului, al unei „metafizici științifice” care are drept obiect absolutul, se întâlnește cu cel al lui
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fie cunoaștere de sine a rațiunii pure. Pentru Blaga construcția metafizică este doar una din modalitățile prin care se exprimă acea aspirație de revelare a misterelor care este definitorie pentru ființa omenească pe deplin dezvoltată. Obiectivitatea și creația cu intenție revelatoare îi apar drept atribute care se află într-o relație de excludere reciprocă. Prețul obiectivității, care distinge cunoașterea științifică, este pierderea semnificației existențiale. Metafizica, ca viziune prin care se încearcă revelarea „misterului existenței în totalitatea sa”, nu trebuie să aspire
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
plimbări obișnuite. Pentru unii, aceasta poate genera o trăire spirituală foarte profundă, de natură psihică, În timp ce pentru alții pare mai degrabă o parte perfect normală a vieții de zi cu zi, cum ar fi trezirea dintr-un vis intens și revelator. În altă ordine de idei, canalizarea energiei Reiki devine simplă și automată o dată ce ați fost acordat la vibrația sa energetică; nu este nevoie de nici un ritual sau de niște procese complicate, părînd un lucru absolut firesc. Nivelurile de inițiere În
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
clivaj, care parazitau relația mamă - copil. Prin procesul clivajului, terapeutul poate deveni purtătorul unor aspecte negative ale obiectului, în scopul protejării părintelui „bun”, extern sau intern. Declarațiile Melaniei Klein (1932/1978), evocând experiența sa de terapeut cu micuța Ruth, sunt revelatoare în această privință: „Când era lăsată singură cu mine, i se părea că mama cea «bună» o abandona, iar spaima față de mama «care o pedepsea» trecea asupra mea”. Meltzer (1967/1971) subliniază că, în anumite momente, tocmai din cauza acestui profund
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pentru mine însămi, precum bătrânii complet ramoliți”. Putem detecta oare formațiunea reacțională cu ajutorul unor teste proiective? „Subiectul prea amabil, prea cooperant, prea încrezător poate utiliza formațiunea reacțională împotriva ostilității sau a nevoii de dependență.” Anumite tipuri de răspuns sunt la fel de revelatoare, dar „este evident că armătura defensivă poate comporta unele slăbiciuni și că un conținut net pulsional («explozie», «nervi») poate fi găsit chiar într-un ansamblu pe cât posibil neutralizat” (Rausch de Traubenberg și Boizon, 1976). Răspunsuri moralizatoare date la testul „Lăbuță-Neagră
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și visul, se înscriu în tendința primordială de a transforma prezentul în trecut, interiorul în exterior, subiectul în obiect. „Este întoarcerea triumfală a aceluiași; asemenea transferului, proiecția este guvernată de automatismul de repetiție” (Sami-Ali, 1970). Ea poate servi deci drept revelator (Villerbu, 1993), ca și drept pârghie terapeutică. În definitiv, a proiecta înseamnă și a te proiecta înainte, și a-ți face proiecte. Rtc "R" Raționalizaretc "Raționalizare" Definițietc "Definiție" Justificare logică, dar artificială, care camuflează, fără știrea celui care o utilizează
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
terenul predilect într-un test proiectiv, cel numit „Satul”. Inițiatorul testului în Franța, Mabille (1950), pusese în evidență tendința subiectului constructor de a „legitima așezarea unei piese printr-un pretext ingenios și logic”. Testul „Satul” este într-adevăr un excelent revelator de afecte, care se exprimă simbolic prin prezența cutărui sau cutărui asambalaj. Subiectul nu-și cunoaște însă în mod conștient aceste afecte, justificând astfel construcția pe care a realizat-o prin argumente pe care le vrea a fi raționale. Béatrice
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
scrierilor unor protagoniste ale feminismului - Elena Ghica (Dora d’Istria), Elena Văcărescu, Alexandrina Cantacuzino, Maria C. Buțureanu, Calypso C. Botez, Elena C. Meissner ș.a. -, insuficient cunoscute de publicul din țară și din străinătate. Cu atât mai mult s-ar dovedi revelatoare apariția unei sinteze integrale de istorie a femeii române din cele mai vechi timpuri până în prezent. În ceea ce privește îngrijirea textelor, am aplicat aceleași norme ca și în cazul primului volum. Nu în ultimul rând, ținem să mulțumim Editurii Polirom și doamnei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
deoarece nu-i pot asimila lecțiile și rămân buimaci. Cele mai reușite dintre personaje sunt alcătuite din stereotipii. Cu alte cuvinte, este vorba de oameni slabi, care se ascund îndărătul unor „dragi nimicuri”, tabieturi cu meniri defensive. Au mici pasiuni revelatoare: repararea ceasurilor, cultivarea florilor, observarea gângăniilor. Caută să se ferească astfel de exteriorul dușmănos, care, presupun ei, intenționează să-i standardizeze. În profunzime, inadaptabilitatea înseamnă refuzul uniformizării, al unui comportament instituit de mediocritatea adaptată. Andrei Rizescu (În lumea dreptății) crede
BRATESCU-VOINESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
ale filosofiei acestuia (pe care o aprofundase și o apreciase superlativ în articolele din deceniul al patrulea) în formulările metaforice ale versurilor: certitudinea misterului de dincolo de rațiune și de cuvinte, perceperea și trăirea timpului, tragismul metafizic, obsesia morții, „demonismul”, funcția revelatoare a metaforei, apartenența profundă la spiritualitatea românească etc. Ocupându-se de „romanele esențiale” ale lui Liviu Rebreanu (Ion, Răscoala, Pădurea spânzuraților), el insistă îndeosebi asupra semnificației personajelor și a artei construcției epice. Expresie a unei atitudini pozitiviste față de opera literară
BUCUR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285902_a_287231]
-
să tresară memoria mitică a autorului, care vizitase de timpuriu locuri cu rezonanță culturală unică. Numeroase versuri exprimă o tot mai accentuată neîncredere rilkeană a poetului în cuvânt și se amplifică lirica autoreflexivă (Ulise). Autorul distingea metafora „plasticizantă” de cea „revelatoare”, căreia avea să-i acorde preferință. Aceasta din urmă implică - după el - un sâmbure „mitic”, o frântură de „poveste”, fiindcă e rodul unei crize gnoseologice și nu o poate aminti, fără a schița o narație a ei. Lirica lui B.
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
imaginii, 140 • Partida rusă din Țările Române, 141 • Drepturile minorității, drepturile majorității, 142 • Care reconciliere?, 143 • Revoluția, Biserica și ungurii, 143 • Clasa politică citește, 144-145 • Șocul lui 11 septembrie, 145-146 • Nimeni nu este imun la posibilitatea unui atac terorist, 147 • „Revelatorul Kosovo”, 148-149 • „Mai lăsați-ne cu Europa voastră, suntem de mult În ea!”, 149 • Triumfalism globalizant, localism identitar, 153 • Deficitul de memorie ca stil de existență, 157 • Politicieni români, schimbați-vă dioptriile!, 157-158 • Medicina tradițională se numește UE și NATO
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
uită • Perestroikiștii de altădată • Disidenți, marginali, neoexistențialiști • Reconfecționarea imaginii • Partida rusă din Țările Române • Drepturile minorității, drepturile majorității • Care reconciliere? • Revoluția, Biserica și ungurii • Clasa politică citește • Șocul lui 11 septembrie • Nimeni nu este imun la posibilitatea unui atac terorist • „Revelatorul Kosovo” • „Mai lăsați-ne cu Europa voastră, suntem de mult În ea!” • Triumfalism globalizant, localism identitar • Deficitul de memorie ca stil de existență • Politicieni români, schimbați-vă dioptriile! • Medicina tradițională se numește UE și NATOtc "Schimbarea garniturii • Iritabilitate și scandal
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
uită • Perestroikiștii de altădată • Disidenți, marginali, neoexistențialiști • Reconfecționarea imaginii • Partida rusă din ȚĂrile Române • Drepturile minoritĂȚii, drepturile majoritĂȚii • Care reconciliere ? • Revoluția, Biserica și ungurii • Clasa politică citește • Șocul lui 11 septembrie • Nimeni nu este imun la posibilitatea unui atac terorist • „Revelatorul Kosovo” • „Mai lăsați‑ne cu Europa voastră, suntem de mult În ea !” • Triumfalism globalizant, localism identitar • Deficitul de memorie ca stil de existenȚĂ • Politicieni români, schimbați‑vă dioptriile ! • Medicina tradițională se numește UE și NATO" Mircea Mihăieș: Rămăsesem la momentul
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
pe cel al Portugaliei, Însă aici se observă mult mai puțin fenomenul populismului naționalist. În cazul Greciei se remarcă ceea ce - Într-un articol apărut cu câțiva ani În urmă În revista 22 și inclus În volumul Scrisori din Washington - numeam „revelatorul Kosovo”. Afirmam că, În raport cu anumite situații, avem reacții care spun foarte mult despre psihologia socială și cultura politică a unei țări, la un anumit moment. Majoritatea grecilor au fost Împotriva acțiunii militare din Kosovo. Trebuie recunoscut faptul că s-a
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
număr, rubrici permanente de teatru, film, plastică și TV”. Alături de acestea, traducerile (din V. Șalamov, semnate de Fănuș Neagu; din Serghei Esenin, semnate de Laurențiu Duță), paginile de poezie (Marin Sorescu, Ion Horea, Horia Bădescu), cele de documente (un titlu revelator: Vorbesc arhivele!), de memorii (Dumitru Micu), articolele pe diverse teme și în diferite stiluri, doct (Paul Alexandru Georgescu) ori publicistic (Constantin Coroiu), noile nume de colaboratori (de la Iosif Sava și Felicia Antip, la Traian T. Coșovei, Nicolae Iliescu, Cătălin Țârlea
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285187_a_286516]
-
ci și literatura, filosofia, arta, sociologia, David Prodan a adus prin intermediul cărții sale o dovadă cât se poate de grăitoare de cum se studiază toate fațetele unei probleme istorice, cum se dezlegă și cum se interpretează corect documentele, de la cele mai revelatoare până la cele mai mărunte. David Prodan reconstruiește din acte, corespondențe, memorii, știri disparate societatea de acum două, trei sau patru sute de ani, cu tot ceea ce are ea mai caracteristic. Face istorie propriu-zisă, istorie de amănunt, susținută de documente arhivistice, o
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a faptelor. Europa nu mai apare ca un continent divizat (o parte cunoscută, o alta mai puțin sau deloc cunoscută, una existentă, alta inexistentă), iar perioada ce urmează să stea sub spectrul Luminilor, al rațiunii, este cât se poate de revelatoare în direcția amintită. Ea ne aduce - așa cum voi arăta - mărturii elocvente, peste care nu se poate trece fără a se pierde unitatea ansamblului. Idealul umanist, noua concepție despre lume, despre istorie, granițele și relațiile dintre popoare vor fi profesate de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Ciudatul mesianism, ca și „arhetipul” invocat sunt însoțite și de adevărate reflecții filosofice, unele ajungând la scepticism și ateism. Iubirea intelectuală a lui Dumnezeu profesată de Leone Evreul, mai târziu de Spinoza, e revelatoare. Pentru acel timp și pentru acea conjunctură însă, superstițiile și exaltările religioase devin o componentă firească a unei comunități aflate singură în fața unui continent. Nu împărtășesc punctul de vedere al lui F. Braudel, potrivit căruia suntem în fața unor manifestări gratuite
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
devină un reformator, un homo novus. Cercetând în câteva dintre vechile biblioteci ale Transilvaniei, Banatului, Ungariei și Serbiei, am căutat să înțeleg sistemul de legături cu Europa Occidentală, să identific interferențele datorate cărții. Am scrutat ceea ce mi s-a părut revelator în aprofundarea fenomenelor ideatice, în decriptarea mecanismului interior existent la nivel aulic, cu atât mai mult cu cât cartea selectată, cumpărată, citită, - o știm prea bine - simbolizează sfera de interese spre care se îndreaptă, în cazul nostru, Aufklärer-ul. În Transilvania
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]