7,557 matches
-
administrației române vreme de 22 de ani, până au căzut din nou sub dominația țaristă. Rusia nu se resemna cu situația creată prin prevederile Tratatului de la Paris, incompatibile cu aspirațiile sale de mare imperiu, cu tendințele sale de expansiune. În revendicările formulate de diplomații ruși cu fiecare ocazie, problema frontierei ruso-române era mereu ridicată, în același timp cu cea a revizuirii clauzelor navale din tratat. Acestea erau cele două obiective esențiale ale revizionismului rusesc pe care politica externă a Imperiului le-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Încă din vara anului 1876, guvernul român a adoptat o atitudine mai hotărâtă față de Poartă, intensificându-se acțiunile menite să ducă la dobândirea independenței. La 15/27 iunie, M. Kogălniceanu, ministrul Afacerilor Străine, a întocmit un lung memoriu ce conținea revendicările României, pe care l-a trimis agenților noștri diplomatici de peste hotare. Se cerea recunoașterea individualității statului român și a denumirii sale istorice, România, inviolabilitatea teritoriului român, fixarea graniței între România și Imperiul Otoman la gurile Dunării, luându-se ca bază
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
diplomatici de peste hotare. Se cerea recunoașterea individualității statului român și a denumirii sale istorice, România, inviolabilitatea teritoriului român, fixarea graniței între România și Imperiul Otoman la gurile Dunării, luându-se ca bază talvegul brațului principal al fluviului ș.a. În esență, revendicările reprezentau o cerere indirectă de independență a statului român; marile puteri europene nu au sprijinit aceste revendicări, iar pe unele le-au întâmpinat chiar cu ostilitate. Proclamarea independenței de stat, în mai 1877, a fost urmată de participarea la războiul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
român, fixarea graniței între România și Imperiul Otoman la gurile Dunării, luându-se ca bază talvegul brațului principal al fluviului ș.a. În esență, revendicările reprezentau o cerere indirectă de independență a statului român; marile puteri europene nu au sprijinit aceste revendicări, iar pe unele le-au întâmpinat chiar cu ostilitate. Proclamarea independenței de stat, în mai 1877, a fost urmată de participarea la războiul din sudul Dunării, o contribuție substanțială adusă la înfrângerea Turciei. În pofida acestei contribuții, i s-a refuzat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ajuns la ținerea unui congres de pace. În cadrul Congresului de la Berlin (1/13 iunie-1/13 iulie 1878) s-a discutat și soarta popoarelor din Balcani, dar fără participarea reprezentanților lor. Aceștia vor fi, totuși, admiși numai pentru a-și expune revendicările proprii. Delegația României, alcătuită din primul ministru, Ion C. Brătianu, și din ministrul Afacerilor Străine, Mihail Kogălniceanu, a înaintat un memoriu cancelarului Bismarck, președintele Congresului, memoriu ce conținea următoarele revendicări: consfințirea independenței, reintrarea în posesia gurilor Dunării și a Insulei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Aceștia vor fi, totuși, admiși numai pentru a-și expune revendicările proprii. Delegația României, alcătuită din primul ministru, Ion C. Brătianu, și din ministrul Afacerilor Străine, Mihail Kogălniceanu, a înaintat un memoriu cancelarului Bismarck, președintele Congresului, memoriu ce conținea următoarele revendicări: consfințirea independenței, reintrarea în posesia gurilor Dunării și a Insulei Șerpilor, integritatea teritorială a țării, primirea unei despăgubiri de război. Neprimind nici un răspuns, reprezentanții României au fost admiși să-și prezinte memoriul în ședința din 19 iunie/1 iulie 1878
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
dintâi dintre Aliați care să stabilească legături de prietenie cu noul regim rus.” Guvernul Lvov nu a schimbat, în liniile sale esențiale, politica externă a Rusiei. Ministrul de Externe, Miliukov, a anunțat respectarea angajamentelor luate față de puterile aliate, precum și menținerea revendicărilor sale la Constantinopol și strâmtori. La intrarea S.U.A. în război, Miliukov a făcut declarații presei, în care, după sublinierea importanței evenimentului, relua obiectivele Rusiei în continuarea războiului. Conținutul acestor declarații era comunicat de C. Diamandy, reprezentantul nostru la Petrograd, lui
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mișcări încă instinctive - aprecia Gh. I. Brătianu - impusul decisiv, proclamând dreptul popoarelor din imperiu la autonomie națională. Ca un fel de febră, în primăvara anului 1917, avea loc o astfel de mișcare, de la un capăt la celălalt al imensei Rusii; revendicările sociale și aspirațiile naționale se confundau într-o dezordine gigantică. Basarabia nu putea rămâne indiferentă la aceste mari transformări. Istoricul făcea trimitere la Ștefan Ciobanu, care se referise la ideile de autonomie, de libertate națională, de folosire a limbii materne
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de preocuparea de a nu stârni nemulțumiri la Moscova și de a nu „deranja” marele aliat. Încă din toamna anului 1943, Kremlinul alcătuia planuri în legătură cu România. La 26 septembrie, ministrul român la Berna, Vespasian Pella, informa guvernul de la București că revendicările minimale ale Uniunii Sovietice aveau în vedere Basarabia, nordul Bucovinei și gurile Dunării. Planul sovietic se baza pe principiul „unității Moldovei”. Bucureștiul, în special prin Mihai Antonescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru de Externe, atrăgea atenția asupra consecințelor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
realităților etnice și istorice, ci de agresiune care a modificat relațiile pașnice, existente între România și Rusia”; ca atare, nu putea fi invocat ca bază pentru acceptarea acelor rășluiri teritoriale. În cadrul acestor eforturi s-a înscris și documentul intitulat Principala revendicare a României: Basarabia și Bucovina de Nord, prezentat de fostul ministru român la Moscova, Nicolae Dianu. „Basarabia - sublinia el - este istoric, etnic, economic și prin voința poporului său românească. «Acordul» de care vorbește proiectul tratatului cu România, în al doilea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
tratatului în această privință. Cu toată contribuția substanțială, adusă la înfrângerea Turciei în războiul din 1877-1878, României i s-a refuzat participarea la negocierile din cadrul Congresului de pace de la Berlin (iunie-iulie 1878). Delegația noastră, admisă numai pentru a-și expune revendicările, s-a supus hotărârilor Congresului, semnând Tratatul de pace din 1/13 iulie 1878. În pofida unor îngrădiri, se recunoștea independența României, fapt ce a condus la definirea unui nou statut internațional al țării noastre și, pe un plan mai amplu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
decembrie 1941, înființarea Națiunilor Unite în ianuarie 1942 și alte evenimente au complicat situația externă a României. Atitudinea celor două puteri occidentale față de România era determinată de preocuparea de a nu „deranja” marele aliat sovietic; încă din toamna anului 1943, revendicările minimale ale Uniunii Sovietice includeau Basarabia, nordul Bucovinei și gurile Dunării. Atunci când ofensiva Armatei Sovietice a atins și depășit Prutul, V. M. Molotov a declarat, la 2 aprilie 19944, că intrarea pe teritoriul românesc (abia acum, nu la trecerea Nistrului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mare importanță, interesând în mod direct progresul și existența oricărei țări civilizate. Și totuși astfel de pretenții - desigur plauzibile ale României - ar fi considerate de toată lumea ca exagerate, iar Ucraina n-ar lipsi să se revolte, să protesteze contra unor revendicări asemănătoare. Guvernul Regal păstrează speranța fermă că, în urma explicațiilor acestora sincere și loiale, guvernul Republicii va binevoi să examineze din nou, într-o manieră scrupuloasă și imparțială, toate elementele chestiunii care a format obiectul prezentului schimb de note, și el
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
19 ianuarie 1918 guvernul ucrainean a dat generalului Coandă, delegatul României la Kiev, asigurările cele mai categorice nu numai că Ucraina nu se va opune în nici un fel la unirea Basarabiei cu România, dar că, dimpotrivă, ea o va ajuta. Revendicările făcute de Ucraina, chiar după noua sa viață independentă de Republică democratică, dovedeau tendința unei expansiuni spre sud și un spirit de cucerire care aminteau prea mult de politica vechiului imperiu țarist, politică ce nu este străină de calamitățile războiului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de asemenea, foarte bine : mulțimea noastră a fost, într-o măsură de-a dreptul îngrijorătoare, lipsită de exercițiul real al democra ției, și o tradiție nu se creează într-o generație, două : de aceea ea nu știe să-și susțină revendicările, este gata să demobilizeze dintr-un nimic, se mulțumește, ca omul pățit, cu puțin... Dar mai ales nu este solidară, păcat pe care îl poți descoperi în mai toate straturile. Revenind deci, sper să înțelegi că nu te-am contrazis
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cer manifestanților să-și păstreze coeziunea. Nimeni nu pare pregătit pentru ceea ce ar trebui să se Întîmple mai departe. După prînz apar figuri care vorbesc În numele unui Front Democratic; chiar dacă sînt semnele unei victorii, revolta a ajuns la proporții nemaivăzute, revendicările sînt șovăielnice, Încropite, lipsite de o direcție precisă, oamenii nu au o viziune politică clară - nici nu au de unde să aibă. Vorbitorii cer În primul rînd Înlăturarea cuplului dictatorial. Cer eliberarea arestaților din zilele anterioare. Cer stoparea violențelor și Încetarea
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
nego cierile În clădirea Operei. E un moment psihologic important. Dacă la Început membrii acestui comitet ad-hoc se simt intimidați de personajele grele din fața lor, ulterior, pe măsură ce mulțimea din piață se animă și Își exprimă zgomotos susținerea, prind curaj și revendicările ating un ton radical. Se vorbește răspicat despre demisia lui Ceaușescu și despre organizarea unor alegeri libere. Oamenii lui Ceaușescu știu cum să ducă această luptă, trag de timp cu abilitate, În timp ce piața e străbătută de zvonuri menite să șubrezească
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
scrisori cam dezarticulate, la care el n-a răspuns niciodată, întrucât Alex, în înțelepciunea ei, le-a distrus (fără știrea băiatului) de cum au sosit. Din momentul în care Tom devenise proprietatea ei, Alex nu a mai suportat nici umbra vreunei revendicări asupra lui, provenită din cealaltă parte. Nu-i vorbise niciodată lui Tom despre obscurii săi bunici și tot Robin Osmore a fost acela care l-a informat despre ei, după decesul lor. Mai târziu, Tom regretase că „nu a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
evolua. Nu trebuie să porți cu tine nicio supărare, niciun necaz, nicio nereușită, ci doar ce-i pozitiv, ce-ți dă energie, putere. Nu trebuie să porți cu tine imagini, gânduri, dorințe împovărătoare. Nu trebuie să ai niciun plan de revendicări sau revanșe. Trebuie să ierți totul, să uiți orice supărare și să mergi înainte doar cu bucuriile și împlinirile ce le-ai avut, sau pe care le construiești acum. Din greșeli sau dureri, trebuie doar să înveți cum să le
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
social de a modifica repartiția venitului național; salariul, ca principal factor al prețului de cost, creează prin creșterea sa, premisa creșterii prețurilor. Inflația prin costuri este cauza unor evidente procese inflaționiste iar creșterile costului vieții provoacă la rândul lor, noi revendicări privind creșterile de salarii. Inflația prin costuri este proprie țărilor aflate în creștere economică. Mecanismul de desfășurare a inflației prin costuri este următorul: creșterile economice presupun distorsiuni în cadrul unei economii deoarece are ca efect creșteri importante de productivitate în unele
Evaluarea politicii monetare din perspectiva atingerii obiectivelor de convergenţă nominală şi reală. Aspecte specifice crizei financiar - economice actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Silviu șeitan, Alin Marius Andrieş, Mircea Asandului, Angela Roxana Calistru, Dan Marius Voicilaş, Ion David, Diana Viorica Lupu, Andra Lavinia Nichitean, Alina Picu, Tudor Alexandru Ganea () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2360]
-
acceptării instinctelor, ce deconstruiește construcțiile intelectuale (Spiritul, Conștiința, Rațiunea, Societatea...) ale unei umanități universale, pentru a valoriza obiceiurile specifice grupurilor de oameni înrădăcinați. Astfel trebuie înțeleasă dezinvoltura, din ce în ce mai generalizată, față de politic, ca și reîntoarcerea formelor tradiționale de existență, explozia religiozității, revendicările "necredinței" și alte perspective "arhaice" care derutează observatorii sociali. Oricare ar fi obiectivele, regăsim în triburile postmoderne ecoul gândirii libertare a lui Bakunin, pentru care "plăcerea distrugerii este în același timp o pa-siune creatoare" (Die Lust der Zerstörung ist zugleich
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
un trandafir galben, eul liric din poemul lui Virgil Diaconu nu se erijează totuși în cruciat, care să salveze lumea de pandemiile ei, fiindcă menirea poetului e alta, el doar îi identifică diformitățile, rămânându-i alte preocupări înalte, de pildă revendicările vrăbiilor, cărora le-am dat în stăpânire tot cerul / și dreptul de a se bălăci oricând în lumină, / în pulberea Domnului, fiindcă, aflat sub vremi, vorba lui Miron Costin, artistul simte acut pierderea definitivă a Paradisului, vremea când toate locuiau
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
obstacol acelor aspirații. Era mizeria omului cu 145 sine, pe care o cunoaște și n-o recunoaște. Toate celelalte caturi ale conștiinței lucrau însă pentru reabilitarea acelui scump dezmoștenit. Lina era deci ele vină și mica lui ură, hrănită de revendicări pasionale, creștea. Vrea despăgubiri. Ba bine că nu, era să fie a lui casa! Totuși, la suprafață, cuviința, solemnitatea, masca aderentă a tuturor virtuților nu putea părăsi pe doctorul Rim. De aceea, cu o ținută de zile mari, anunțase pe
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
o primă logodnă nefericită. Cu un altul, care după mariaj ar fi căutat să-și afirme privilegiile, Elena ar fi ajuns, desigur, la o dramă a nepotrivirii. Drăgănescu însă ar fi fost nenorocit dacă cineva l-ar fi împins la revendicări; de acea trăiau în armonie. Era în amândoi un instinct ce menținea distanțele. Ei totuși se socoteau fericiți. Renunțarea lui Drăgănescu nu era însoțită de nici o gelozie: știa că nimeni nu are ceea ce-i aparține, știa că ceea ce 281 nu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
asasina. Avea acum o cauză sacră, nu de răutăți, nici de ură, si în pustiul din el și din jurul lui își dezvolta în voie indignarea, în loc de cuvinte ingenioase, care să omoare pe Ada, acuma, de sus, de ia înălțimea unei revendicări uriașe, de pe munții piscoși care adăposteau Leysins, Maxențiu privea cu durere și revoltă procesii felurite, toate variantele morții lui proprii, pricinuită de femeia avară, adulteră și criminală. Prin mintea lui, abandonată vedeniilor, treceau suferințele, solemne ca și ritul îngropăciunii lui
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]